Profesorul creator de soft

educational

Prezentarea proiectului
 Beneficiarii proiectului
• aproape 3 milioane de
elevi din toată ţara.
• 1.500 de profesori din
învăţământul
preuniversitar din toată
ţara, instruiţi în vederea
dezvoltării competenţelor
privind realizarea
propriilor aplicaţii de soft
educaţional şi
îmbunătăţirea capacităţii
de a utiliza metode
interactive de predare-
învăţare.
 Obiectivele proiectului
• "Realizarea aplicaţiilor de
soft educaţional şi
implementarea acestora
în cadrul orelor de clasă
desfăşurate vor permite
adaptarea proceselor de
predare la nevoile
individuale şi ritmurile
proprii de învăţare ale
elevilor. La nivelul
cadrelor didactice,
proiectul contribuie la
profesionalizarea
personalului didactic"
 Obiective
• Programul de formare
continuă va viza, în egală
măsură, pregătirea psiho-
pedagogică, pregătirea
metodică şi dezvoltarea
abilităţilor de utilizare TIC.
Absolvenţii programului
de formare vor primi
atestate profesionale
purtătoare de credite
transferabile.
 Portofoliul pentru evaluare
• A. În format electronic
• temele realizate în cadrul activităţilor
practice, al formării la distanţă (MS Word,
Power Point)
• Un produs software educaţional interactiv
• referinţe bibliografice, articole.
• CD-ul care conţine toate materialele
cursantului în format electronic
 Portofoliul pentru evaluare
• B. Suport de hârtie
• caiet de lucru, preferabil A4;
• Portofoliul PCSE:
• - listate: sinteze, fişe de lucru, răspunsuri
la sarcini de lucru;
• - note de curs, conspecte etc.
Dinamica societăţii contemporane –
impactul asupra educaţieie
 „Educaţia este un proces al vieţii”
J. Dewey
• James W. Michaels
prezintă astfel erele
prin care a trecut şi
trece omenirea:
• a pietrei;
• a fierului;
• a agriculturii;
• a industriei;
• a tehnologiei;
• a cunoaşterii;
 „Educaţia este un proces al vieţii”
J. Dewey
• Organizaţi în grupe de 4-5 membri, încercaţi să
imaginaţi un joc de rol ce va pune în evidenţă
modul în care se realiza educaţia în fiecare
epocă:
• Gr. 1 - a pietrei;
• Gr 2 - a fierului;
• Gr. 3 - a agriculturii;
• Gr.4 - a industriei;
• Gr. 5 - a tehnologiei;
• Gr. 6 - a cunoaşterii;
Societatea cunoaşterii
presupune:

1.) O extindere şi aprofundare a

cunoaşterii ştiinţifice şi a adevărului
despre existenţă.

2. ) Utilizarea şi managementul
cunoaşterii existente sub forma
cunoaşterii tehnologice şi
organizaţionale.

3 ) Producerea de cunoaştere
tehnologică nouă prin inovare.
Societatea cunoaşterii
presupune:
4.) Odiseminare fără precedent a
cunoaşterii către toţi cetăţenii prin
mijloace noi, folosind cu prioritate
Internetul şi cartea electronică şi
folosirea metodelor de învăţare prin
procedee electronice (e-learning).
Un termen tot mai utilizat în ultimul timp
este acela de noua economie. In
societatea informaţională se dezvoltă
economia internet.
Societatea cunoaşterii:
5) reprezintă o nouă
economie în care procesul
de inovare (capacitatea de
a asimila şi converti
cunoaşterea nouă pentru a
crea noi servicii şi produse)
devine determinant.
Societatea cunoaşterii:
6) o societate sustenabilă din
punct de vedere ecologic.
7) are caracter global şi
este un factor al
globalizării.
8) reprezintă o nouă etapă a
culturii.
 Pilonii economiei
bazate pe cunoaştere

A şti ce A şti de ce A şti cum A şti cine

Principii şi legi ce
Informaţii factuale guvernează Abilităţi de a
Cine şi ce
despre funcţionarea mecanismul transpune în
ştie să facă
realităţii economic, social, practică
politic etc.
 Aplicaţie: de ce cunoştinţe ar fi nevoie în cazul
unei persoane care ar urma să ocupe urmatoarea
poziţie
• Gr. 1 – Director de • A şti ce
şcoală • A şti de ce
• Gr 2 – Inspector • A şti cum
general • A şti cine
• Gr 3 - Ministru al
educaţiei
• Gr.4 - Ministru de
finanţe
• Gr.5 - Prim ministru
Educaţia în secolul XXI
caracteristici
• ―a) să învăţăm să trăim
împreună dezvoltând
cunoaşterea celorlalţi; a istoriei
lor, a tradiţiei şi a spiritualităţii
lor; să fim permisivi şi atenţi faţă
de celălalt, să realizăm proiecte
în comun, să fim gata să
soluţionăm eventualele conflicte
prin respectarea valorilor
pluralismului;
 Educaţia în secolul XXI
• b) să învăţăm să
cunoaştem. Datorită
schimbărilor extraordinar
de rapide în
informatizare, trebuie să
ne însuşim o cultură
generală vastă. Să
cunoaştem realitatea
trecută, prezentă sau
virtuală, să învăţăm cum
să învăţăm permanent,
să ne însuşim valorile
culturale;
Educaţia în secolul XXI
―a) să învăţăm să trăim împreună
dezvoltând cunoaşterea
celorlalţi; a istoriei lor, a tradiţiei
şi a spiritualităţii lor; să fim
permisivi şi atenţi faţă de
celălalt, să realizăm proiecte în
comun, să fim gata să
soluţionăm eventualele conflicte
prin respectarea valorilor
pluralismului;
 Educaţia în secolul XXI
• c) să învăţăm să
facem. Dincolo de
specializare există
nevoia de a obţine
competenţe cu care
să putem face faţă
mai multor situaţii şi
cu ajutorul cărora să
putem lucra în echipă
 Educaţia în secolul XXI
• d) să învăţăm să fim.
Acest obiectiv se referă a
capacitatea de autonomie
şi de judecată, la
creşterea
responsabilităţii
personale. Să ne punem
în valoare personalitatea,
să devenim capabili de
judecată proprie,
responsabilă, să trăim
valorile, să le răspândim
şi să le amplificăm prin
propriile acte.‖
 IMPACTUL ASUPRA EDUCAŢIEI NOI
CONCEPTE, ARII CURRICULARE ŞI
STRATEGII
Competenţe:
Competenţe: Context educational
• Sens larg – (ansamblu • capacitatea de a acţiona
de) comportamente eficace într-o anumită
potenţiale (afective, situaţie, capacitate care
cognitive şi psihomotorii) se bazează pe
de care dispune un cunoştinţe (declarative,
individ pentru a realiza o procedurale,
activitate condiţionale),
mobilizându-le,
utilizându-le,
integrându-le pentru a
face faţă situaţiei.
 Competente
Competenţele descrise operaţional, implică
specificarea cunoştinţelor:
• declarative (descrierea realităţii sub forma
faptelor, legilor, constantelor, regularităţilor),
• procedurale (descriu procedurile pentru
atingerea unui rezultat)
• condiţionale (precizează condiţiile de
validitate a cunoştinţelor procedurale).
 Cunoaştere ―competenţa
a) competenţa presupune o activitate;
b) competenţa pune în evidenţă ce poate
face o persoană;
c) pentru a măsura abilitatea de a face
ceva este necesară definirea unor
standarde;
d) competenţa este măsura a ceea ce
poate cineva la o anumită dată.
 B. COMPETENŢE-CHEIE
Ansamblu de cunoştinţe,
deprinderi, atitudini şi valori, care
permit activităţi/performanţe în plan
individual şi social, facilitând reacţii
adecvate la exigenţele unui larg evantai
de contexte, importante pentru întreaga
populaţie.
 B. COMPETENŢE-CHEIE
Reuşita individuală
• Ocupaţie remunerată
• Securitate şi sănătate
• Participare la viaţa
publică
• Reţele sociale
Solicită:
¤ Competenţe individuale
¤ Competenţe instituţionale
• ¤ Exploatarea
competenţelor individu-
ale în serviciul
obiectivelor colective
• Reuşita colectivă
• Productivitate economică
• Procese democratice
• Coeziune socială,
echitate şi drepturile
omului
• Durabilitate ecologică
Competentele -Cheie generice.
• Cele trei competenţe-cheie generice:
• a activa autonom şi reflexiv,
• a folosi interactiv instrumente (entităţi
fizice, limbajul, cunostinţele, legile etc.)
• a se asocia şi funcţiona în grupuri sociale.
 B. COMPETENŢE-CHEIE –
CADRUL EUROPEAN
Sunt diferenţiate opt domenii de C-C:
• a şti să scrie şi să socotească
• comunicarea în limba maternă,
• comunicarea într-o limbă străină,
• competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologie,
• competenţă digitală,
• a învăţa să înveţi,
• competenţe interpersonale şi civice,
• competenţă antreprenorială,
• competenţă culturală.
Competentele -cheie
 Construirea
cunoaşterii
Profesorul
şi elevul Comunicare
învaţă eficientă
împreună

Centrarea pe elev/
Generarea de învăţare
teme Prof. antrenor,
facilitator

Evaluarea
Evaluarea - proiecte
Prognostică/
portofolii, lucrări
diagnostică
 Elevii

Monitorizarea
Lucrează
Participă activ Autoevaluare
în colaborare
propriului
demers

Decid asupra Dezvoltă

Construiesc
componenţei strategii de
cunoaşterea
grupului învăţare proprii

Deprinderi

Cunoştinţe
 Centrarea pe ele/
învăţare

Elev Profesor

Recunoaşte existenţa
Motivaţie Învăţare Acordă ajutor
unor stiluri
intrinsecă autentică diferite de învăţare

Căutarea Orientarea spre

sensului soluţii

Formularea de
întrebari
 Factorii cognitivi ai
învăţării

Natura procesului
obiectivele învăţării
de învatare

Proces activ Proces volitiv Scopuri relevante

 Factorii cognitivi ai
învăţării

Construirea
Gândirea strategică
cunoaşterii

Adiţie Modificare Reorganizare

 Factorii cognitivi
ai învăţării

Gândirea despre
gândire

Gândirea critică Gândirea creativă

 Factorii metacognitivi
ai învăţării

Factorii motivaţionali
Contextul învăţării
şi afectivi

Factori ambientali

Cultură

Tehnologie

Practici instituţionale
 Factorii
sociali ai
dezvoltării

Influenţele
Diferenţe sociale
de ordin: asupra
dezvoltarii

Interacţiunile Relatiile
Fizic Intelectual Emoţional Comunicarea
sociale interpersonale
 Diferenţe individuale
Diferenţe culturale,
lingvistice, sociale

Evaluare: Standarde:
diagnostică, ridicate,
a progresului provacatoare

Experienţa anterioară,
ereditate
 Aplicaţie
• Ce schimbări ar trebui realizate la nivel
instituţional şi al politicilor educaţionale
pentru a se putea trece la centrarea pe
elev/învăţare?