SINDROMUL DIAREIC

• Eliminarea zilnica a mai mult de trei scaune in

cantitate mai mare de 200 g si continut mare
de apa.

• Se considera ca la un adult greutatea normala

a scaunului este mai mica de 200 g/zi din care
60-85%apa.

• Frecventa normala a scaunelor variaza de la

3/saptamana pana la 3/zi.
• Diareea este considerata acuta cand dureaza 7-
14 zile.
• Diareea cronica dureaza peste 3 saptamani la
adult si 4 saptamani la copii.
• Diareea trebuie diferentiata de:
- pseudodiaree = eliminarea mai multor
scaune pe zi dar a caror cantitate nu depaseste
200 g in total (colon iritabil, proctita,
hiperparatiroidism)
- incontinenta de fecale = eliminarea
involuntara (este mai frecventa cand scaunul
este lichid si reflecta functionarea anormala
anorectala sau a musculaturii pelvine).
• Epidemiologia sindromului diareic:
1. Gastroenterita virala a adultului
determinata de adenovirusuri enterale si
rotavirusuri. Determina diaree usoara cu evolutie
de la cateva zile pana la 1 saptamana. Clinic se
manifesta prin febra, cefalee, greturi, varsaturi,
diaree, alterarea progresiva a starii generale.
2. Infectii bacteriene determinate de
salmonella, shigella, campylobacter, E.coli. Se
manifesta prin tablou dizenteric acut, cu febra si
materii fecale cu sange si puroi. E.coli determina
diaree apoasa.
 3. Infestari parazitare care determina
epigastralgii, sindrom dispeptic, crampe
abdominale si diaree apoasa. Este determinata
de: G.lamblia, cryptosporidium, entamoeba
histolytica.
4. Diareea dupa administrarea de
medicamente. Este determinata de laxative,
antiacide, antibiotice (ampicilina, cefalosporina).
Sindromul diareic apare dupa cateva zile pana la
o saptamana dupa administrarea de antibiotice.
5. Diareea dupa interventii chirurgicale:
- vagotomie
- piloroplastie
- gastrectomie partiala
- rezectie intestinala
- colecistectomie.
6. Chimioterapie
7. Reluarea alimentatiei dupa post prelungit
8. Situatii particulare (maraton)
• BDA se poate intalni sub diverse forme
clinice:
- deranjamentele usoare din timpul
vacantelor
- boli deshidratante devastatoare care pot
omora in cateva ore
• La copii mai mari de 5 ani BDA se poate
intalni de 2-3/an in tarile dezvoltate sau 10-
18/an in tarile in curs de dezvoltare.
• BDA poate sa determine peste 50% din
decesele copiilor sau poate determina indirect
diverse boli prin malnutritie
• Clinica BDA:
- de cand a aparut diareea?
- se insoteste sau nu de febra (infectie)?
- care este aspectul scaunului (contine
sange – ulceratii ale intestinului gros, proces
inflamator; scaun voluminos alb sugereaza
proces la nivelul intestinului subtire determinand
malabsortie)?
- cate sacune sunt pe zi (scaune multiple =
deshidratare)?
 - daca se insoteste de dureri abdominale
(infectie cu shigella)?
- daca se insoteste de balonare (giardia)?
- se insoteste de tenesme (inflamatia
rectului)?
- se insoteste de varsaturi (infectii acute,
toxiinfectii alimentare sau ocluzie)?
- daca exista dovada unei surse comune de
infectie (alte persoane din familie sau
comunitate)?
 - scaune diareice aparute dupa ingestia de
alimente, dupa contaminarea acestora de un
purtator uman infectat (staphylococcus aureus
are perioada de incubatie 1-6 ore); apare
frecvent cand alimentele sunt racite lent si
raman la temperatura camerei dupa gatire.
- aparitia diareei dupa consumul de
alimente cu maioneza sau prajituri cu crema
reprezinta exemplul clasic pentru infectia
stafilococica si se manifesta prin: diaree, greata,
voma, crampe abdominale si inconstant febra.
• In infectia cu E.coli determina: diaree cu
crampe abdominale, lipseste sau se intalneste
foarte rar voma.

• Infectia cu B.cereus apare dupa consum de

orez incomplet preparat termic si determina:
diaree, crampe abdominale si voma
“Diareea calatorului”

- apare la persoanele care calatoresc in diverse

tari ca urmare a schimbarilor din clima, conditii
sociale si conditii de standard sanitar;

- poate prezenta un sindrom diareic de 2-10 zile

cu 10 sau mai multe scune pe zii, insotite de
greturi, varsaturi, crampe abdominale si foarte
rar vebra;
- se remite spontan in 1-5 zile, 10% pot
prezenta o simptologie chiar dupa o saptamana
si la 2% poate persista pana la o luna.

Preventiv pentru persoanele care calatoresc si

mai ales la persoanele cu DZ, BCI sau boli
intestinale cronice se aplica tratament cu
Ciprofloxacina, Norfloxacina, Clotrimazol sau
se asigura un tratament de 4-5 zile la aparitia
simtomatologiei.
Diareea asociata antibioticelor

- apare dupa administrarea de Ampicilina si

Clindamicina;
- apare in timpul tratamentelor cu antibiotice;
- cedeaza spontan dupa intreruperea
tratamentului;
- este determinata de modificari de fermentatie
colica a carbohidratilor de catre bacterii;
- scaunele prezinta mucus si uneori sange
microscopic;
- Colita cu Clostridium difficile apare la pacientii
internati peste trei zile si tratati cu antibiotice;
- Clostridium difficile produce doua toxine
(enterotoxina si citotoxina) care pot fi
identificate si ajuta la stabilirea diagnosticului;
- tratamentul de electie – Metronidazol
250mgx4/zix10 zile
• Examenul fizic al pacientului cu BDA
urmareste:
- existenta semnelor de deshidratare (sete,
gura uscata, eliminare urinara scazuta, usoara
scadere in greutate)
- semne majore de deshidratare (scaderea
TA in ortostatism, pliu cutanat persistent, ochii
infundati in orbite, hipotermie, tahicardie,
fontanele adancite la sugari)
• Diagnosticul se stabileste:
- simtomatologie clinica
- examen coproparazitologic
- coprocultura
- examen microscopic al materiilor fecale
- sigmoidoscopia
- colonoscopia (pacientii care nu prezinta
semne de ameliorare in 10 zile)
• Tratamentul BDA:
- rehidratare cu solutii compuse din 3,5g
clorura de sodiu, 2,5g bicarbonat de sodiu, 1,5g
clorura de potasiu si 20g glucoza la 1 litru de
lichid.
- agenti antiperistaltici (imodium)
determina reducerea frecventei scaunelor. Nu se
vor administra in cazul infectiilor.
- antispastice (no-spa, spasmomen,
colospasmin, duspatalin).
 - administrarea de antibiotice normix
(E.coli – ciprofloxacina, doxaciclina, biseptol;
Shigella – ampicilina, biseptol, ciprofloxacina;
Salmonella - ciprofloxacina).
• Profilaxia BDA:
- imbunatatirea conditiilor igienice
- consumarea de alimnte proaspat preparate
- spalarea legumelor si fructelor.
- se va evita gheata.
• Diareea cronica

In 24 h la nivelul mucoasei intestinului

subtire si gros se absoarb 9000 ml de apa care
provine din: apa ingerata, apa din alimente,
secretii salivare,gastrice, biliare, pancreatice etc.

La nivelul colonului ajung aproximativ 1-

1,5 l de apa din care se absorb 0,8 pana la 1,25 l.
• Diareea cronica poate fi manifestarea a unei
boli organice grave si de aceea trebuie facute
investigatii.
• In majoritatea cazurilor poate fi vorba de o
manifestare a sindromului de intestin iritabil.
• Diareea cronica se clasifica in:
- diareea osmotica
- diaree secretorie
- diareea secundara cresterii presiunii
hidrostatice
- diareea secundara tulburarilor de
motilitate
- diareea secundara leziunilor inflamatorii
• Diareea osmotica (DO)
Este determinata de numeroase conditii
etiopatogenice ce constau in:
- ingestia unor compusi anorganici sau organici
(laxative – sulfat de magneziu, hidroxid de magneziu;
produse care contin sorbitol; medicamente –
lactuloza).
- ramanerea in lumenul intestinal a unor
substante osmotic active care nu au putut fi absorbite
de cauze diverse si care determina acumularea de
lichid in lumenul intestinal ce depaseste capacitatea de
resorbtie a colonului.
• Caracteristic pentru DO – oprirea diareei la stoparea
ingestiei de alimente
• Diareea secretorie (DS)

Este determinata de secretia exagerata de

apa si electroliti in lumenul intestinal. Aceasta
secretie poate fi determinata de enterotoxine
bacteriene sau diverse substante circulante care
actioneaza la nivelul membranei bazolaterale a
enterocitului. Din acest motiv, DS nu se opreste
in caz de post alimentare.
• Diareea prin tulburari de motilitate – se poate
intalnii in hipertiroidie si in tumori carcinoide
care pot determina cresterea motilitatii
intestinale.
• Diareea prin cresterea presiunii hidrostatice
poate sa apara in cazul hipertensiunii portale, de
obicei o diaree usoara. Obstructiile limfatice pot
determina de asemenea diaree prin pierderi mari
de limfa.
• Diareea prin leziuni inflamatorii – leziunile
inflamatorii si ulcerative ale mucoasei pot
determina diaree prin exudarea plasmei, a
leucocitelor si a sangelui. Leziunile inflamatorii
pot fi determinate de infectii cu bacterii
(Shigella, Salmonela, E.coli) sau infestarea cu
protozoare (Entamoeba histolitica)
• Diagnosticul clinic al sindromului diareic
cronic:
- desidratare manifestata prin senzatie de
sete, hipotensiune, pliu cutanat persistent.
- exoftalmia poate sugera hipertiroidismul
ca si cauza a diareei.
- examinarea unor formatiuni tumorale
abdominale fixe sau mobile pot sugera tumori
intestinale sau limfoame.
- hepatosplenomegalia ne poate orienta
catre hipertensiune portala.
• Diagnosticul paraclinic:
- examen coproparazitologic
- examen coprobacteriologic
- examen microscopic al materilor fecale
- rectosigmoidoscopia
- colonoscopia
- examen radiologic pe gol
- examen radiologic al intestinului subtire
- examen radiologic al colonului
(irigoscopia – diagnostic boala Crohn)
• Tratamentul diareei cronice:
- corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic si
acidobazic (rehidratare orala, rehidratare i.v. – Rieger,
glucoza, ser fiziologic)
- stoparea diareei prin administrarea de imodium
- cresterea concentratiei materilor fecale prin
administrare de smecta
- administrarea de antibiotice – normix,
ciprofloxacina, biseptol, norfloxacina sau dupa
antibiograma
- administrarea de substituenti ai secretilor
pancreatice – triferment, digestal, zimogen
- dezinfectante locale – saprosan, mexaform
- antispastice.
 Sindromul de colon iritabil

- Afectiune functionala cronica caracterizata prin

dureri abdominale si modificari ale tranzitului
intestinal;

- Simptomatologia debuteaza in adolescenta

tarzie sau inceputul celei de a treia decade din
viata;
- Sindromul de colon iritabil se caracterizeaza
printr-o combinatie de manifestari intestinale si
tulburari de tranzit cronice de peste trei luni
(dureri abdominale care se amelioreaza dupa
defecatie; tulburarile ale defecatie se manifesta
prin modificarea frecventei scaunelor si
alterarea formei; balonare si evacuare de
mucus)

- Pacientii prezinta adeseori acuze

psihosomatice.
- Debutul brusc al simptomatologiei creste
probabilitatea unei boli organice.

- Diareea nocturna, hematochezia, scaderea

ponderala si febra sunt incompatibile cu
diagnosticul de sindrom de colon iritabil.

- Simptomatologie recent instalata la o

persoana de peste 40 de ani impune investigatii
suplimentare.
Tratamentul consta in:

Masuri generale
- se explica pacientului ca simptomatologia
nu va progresa, nu necesita interventie
chirurgicala, nu va degenera intr-o boala grava;
- boala va evolua cronic cu perioade de
execerbare si ameliorare;
- boala nu se va vindeca dar se va ameliora.
Tratament dietetic:
- Se vor exclude alimentele si factorii
psihosociali care precipita aparitia simptomelor.
- Alimente netolerate: fasolea, varza de
Bruxelles, conopida, ceapa cruda, struguri,
prune, cafea, vin rosu, bere.
- Se recomanda 2-3 linguri de tarate pe zi in
timpul meselor sau in 200 ml de lichid
Tratament farmacologic:
- Antispastice cu 30-60 min inainte de masa;
efect secundar – retentie urinara.
- Anxiolitice, antidepresive, antidiareice.