Geografia

regională-ramură
a geografiei
Student : Macovei AnaMaria
Profesor coordonator: George Cheia
“Oricum ar fi, peisajul geografic rămâne
scena pe care se desfăşoară drama
naturii, înregistrată şi cercetată de
geografia regională” – Popp, 1972.
 Cuprins

-Rolul si locul geografiei regionale in sistemul stiintelor

geografice
-Etapele de dezvoltare ale geografiei regionale
-Ce reprezinta geografia regională?
-Obiectul de studiu al geografiei regionale mondiale
-Criteriile de delimitare a regiunilor geografice
-Caracterul aplicativ al geografiei regionale mondiale
Rolul geografiei regionale este
recunoscut prin cercetarea
regiunilor naturale ale globului
astfel: 
 -ca ştiinţă a spaţiului care impune
localizarea fenomenului geografic;
 -ca ştiinţă conexă care urmăreşte
descrierea fenomenului, a
peisajului geografic, regiunii
geografice; 
-ca ştiinţă care se ocupă cu
explicarea fenomenului şi a
procesului geografic specific unui
anumit spaţiu delimitat. 
Locul geografiei
regionale
Geografia regională, considerată un
domeniu separat, mai mult sau mai puţin
paralel de studiu cu geografia teoretică,
sistematică fundamentală sau generală,
studiază deci “rezultanta de factori care
precizează înfăţişarea parţială sau totală a
Globului”( N. Popp, 1972) dar incluzând şi
vectorii specifici activităţii umane.

Domeniul de activitate al geografiei

regionale este spaţiul terestru delimitat
natural, fizico-geografic sau administrativ.
In cadrul disciplinelor geografiei
teoretice, generale, acest spaţiu terestru
este studiat preponderent analitic, cu un
grad redus de sintetizare a parametrilor
complexului geografic local.
  I. Etapa de conturare a Geografiei Regionale s-a remarcat prin: 
 -apariţia primelor descrieri ale unor teritorii, într-o evoluţie ascendentă a menţionării cât
mai multor trăsături ale acestora (Herodot – sec. V I.H., Eratostene sec. II – I I.H.,
Ptolemeu, sec. II – I I.H., Strabon sec. I I.H. – I. D.H.), Aristotel, Platon, Pliniu cel Bătrân
ş.a.fenomenele devin localizabile prin apariţia primelor reprezentări cartografice;
- realizarea primelor decupaje regionale – efectuate de Strabon, părintele Geografiei, care
separa teritorii cu anumite trăsături din Peloponez.

Etapele de II. Etapa marilor descoperiri geografice şi a revoluţiei industriale (sec. XVIII – XIX) 
  S-a caracterizat prin acumulări uriaşe de informaţii asupra unor teritorii noi. Apar primele

dezvoltare a
analize comparative, constituindu-se în primul pas privind dificultăţile regionale în spaţii
geografice unitare. Principalele aspecte caracteristice perioadei, menţionăm:
-extinderea domeniului de studiu al Geografiei Regionale prin lărgirea orizonturilor
geografiei geografice cunoscute şi doar bănuite a fi, anterior – graţie Epocii marilor descoperiri
geografice şi începuturilor revoluţiei industriale. 

regionale  -aspectelor politico-economice în interrelaţiile spaţiale prin colonizări, descoperiri de noi

resurse în noi teritorii descoperite permit abordări pragmatice, necesare la nivelul
geografic. 
-redimensionarea conceptelor asupra regionalităţii spaţiilor se creionează prin apariţia
noilor structuri şi entităţi regionale, care au modificat nu numai hărţile politice, dar au
permis şi conturarea sferelor de influenţă. Ca urmare, suporturile informaţionale se
perfecţionează (date statistice, hărţi etc.). 
• III. Etapă a geografiei regionale
moderne a fost studierea geografiei
ţărilor. 
Fiecare ţară era descrisă urmărindu-se
strict planul: aşezare, suprafaţa vecinii,
relieful, clima, apele, animale, vegetaţia,
bogăţii etc. Dezavantajele acestei
modalităţi de abordare a geografiei
regionale rezidă tocmai în faptul că ţara,
unitatea administrativă este un organism
politico-economic şi social, mai mult sau
mai puţin o entitate în sine; ţara nefiind
ceva stabil, în sensul timpului geografic
sau geologic, sau regiunii naturale (care
poate frecvent cuprinde teritorii din mai
multe state). Astfel, geografia regională
era un dicţionar geografic, un sistem
analitic elementar global.
Ce este regiunea geografica?
• Este acea regiune ce întruneste anumite
particularitati ale cadrului natural,social
si economic care o defineste ca entitate
teritoriala distinctă. Constituie obiectul
de studiu al geografiei regionale
mondiale.
Care este obiectivul principal al
geografiei regionale?
• Regiunea geografică este obiectivul
primordial in analiza geografica
secventiala ,regionala.Aceasta este
studiata sintetic,in integritatea formelor
de manifestare si de evidentiere
spatiala a complexului teritorial.
Criterii de delimitare a
regiunilor geografice
• -PEISAGISTIC
• -FUNCTIONAL
• -POLITICO-ADMINISTRATIV
• -MENTAL
• -STRUCTURAL
 Criteriul peisagistic
• Criteriul peisagistic nu trebuie să aibă un rol exclusiv în regionarea geografică;
• - Vintilă Mihăilescu (1968), situa peisajul înaintea oricăror alţi factori ai
regionarii, identificând regiunea cu acesta.
• - prin noţiunea de peisaj nu cuprindem numai trăsăturile naturale ale unei
suprafeţe, ci şi cele derivate din umanizarea teritoriului;
• - Taigaua, Sahelul, deşerturile, deltele - ca unităţi peisagistice clar delimitate,
vor prezenta un tip de umanizare specific, diferit de al regiunilor învecinate,
ceea ce faciliteaza includerea lor în categoria regiunilor propriu-zise.
• - Perturbările vin însă datorită altor factori: descoperirea unor mari zăcăminte
ale subsolului (petrol, aur) care vor capacita prin exploatarea lor o dinamică
peisagistică (EX: aurul şi petrolul din Alaska au condus, prin exploatare intensă,
la umanizarea peisajului, la diversificarea fizionomiei sale în anumite areale
polarizatoare);
• petrolul din Sahara sau deşerturile Arabiei a general spatii geografice cu o
dinamica total diferita de cea anterioara punerii lui in valoare. Activităţile
antropice modifcă peisajul deşertic sau cel subpolar alaskian, reducandu-i
atributele de factor principal în regionare.
• - apare un nou tip de peisaj care va stimula delimitarea de areale funcţionale
diferite de cele anterioare.
• Concluzie: peisajul rămâne un criteriu nelipsit în orice tentativă de delimitare a
regiunuor geografice.
Criteriul functional
• Regiunea-sistem functional - adică unui agregat spaţial organic structurat, având
o individualitate proprie,impusă de specificitatea părţilor componente, a
raporturilor şi relaţiilor dintre ele. (EX: unitatea geografică funcţională,
identiticată acum două decenii, în cazul Patoului Poieni din nordul Munţilor
Metaliferi - P. Cocean,1983.
• - Funcţionarea optimă a sistemului teritorial - apare ca un indicator relevant al
noului model de organizare spaţială sinonim regiunii ce urmează a fi delimitată.
Ea va include, din punct de vedere al desfaşurării, alte elemente polarizate de
vectorii centripeţi ai sistemului.
• Regiunea funcţională va include peisaje dintre cele mai diferite, unităţi fizico-
geografice eterogene (sectoare de câmpie şi podiş, vegetaţie de stepă şi
forestieră, soluri mozaicate), densităţi nuanţate ale habitatelor şi populaţiei etc.
CRITERIUL POLITICO-
ADMINISTRATIV

• Deciziile politico-administrative reprezinta unul dintre

criteriile regionarii dar in acelasi timp si un mijloc sau
metoda de delimitare a regiunii.Ele se materializeaza
inn decupaje teritoriale realizate la randul lor dupa
anumite considerente de ordin peisagistic,functional
dar si etnic sau cultural.
• Criteriul mental
• Nu a fost invocat inca in Geografia regionala insa pe
baza criteriilor analizate anterior un mijloc extrem de
relevant si anume ca omul a devenit factorul
modelator principal al realitatii inconjuratoare iar
modul in care el o prefigureaza si o sustine depinde
intr-o masura covîrsitoare de gradul sau de aderenta
la spatiul respectiv,de transcedenta caracterului in
propriul spirit
Criterile
heteroclite(naturale,sociale,culturale,politice) 

• Isi fac tot mai des simtita prezenta in regionare datorita tendintei factorilor implicati in
a surprinde un tot unitar.
• Hetne ne ofera criterii dupa:
• -regiuni-unitati naturale si ecologice ,delimitate prin bariere fizico-geografice
• -regiuni ca sisteme sociale mai mult sau mai putin conflictuale sub aspect
cultural,politic,economic (CSI)
• -regiuni de cooperare organizate in domeniul cultural,economic ,politic sau
militar,institutionalizate de organizarea regiunii multistatale( NATO)
• -regiuni ca societati civile prin cultura,comunicatie sociala si convergenta de
valori ( Commonwealth)
• -regiuni construite istoric ( UE)
Tipologia regiunilor geografice
• Factorii naturali
• s-au constituit, o lungă perioadă, într-un element indispensabil oricărei acţiuni
de regionare geografică;
• relieful, climatul, vegetaţia, devin elemente definitorii ale peisajului, ce sunt
implicate direct în operaţiunea regionării
• conturarea diferitelor tipologii de regiuni naturale;
• 1752, Philippe Buache împarte teritoriul Franţei în bazine fluviale;
• rolul lor se menţine în cazul teritoriilor unde prezenţa antropică este limitată
( regiunile polare şi subpolare, deşerturile verzi ale Americii de Sud şi Africii,
deşerturile tropicale ale Asiei, Africii şi Australiei, regiunile muntoase ale Eurasiei
sau Americii etc).
• Factorii economici
• s-au impus treptat, odată cu tendinţa de antropizare a peisajului, cu
edificarea unei infrastructuri ce modifică fizionomia sau arhitectura
acestuia.
• modificarea vegetaţiei naturale prin intermediul culturilor agricole larg
extinse (vezi monoculturile din Americă Centrală şi de Sud, belturile
nord-americane, culturile de citrice din ţările mediteraneene etc)
• a condus la identificarea unor regiuni agricole bine conturate.
• dezvoltarea industriei a avut ca urmare geneza unui peisaj distnct, cu o
concentrare masivă a populaţiei,activităţilor şi dotărilor tehnice ale
teritoriului (Boswash, Tokio-Osaka-Kobe).
• Factorii sociali
standardul de civilizaţie al populaţie: particularităţile culturale şi etnice,
moştenirea spirituală a colectivităţilor, aspectele comportamentale,
sunt elemente folosite în divizările teritoriale;
• "Nordul" dezvoltat şi "Sudul" aflat la un standard inferior de afirmare;
• vestul european catolic şi estul ortodox;
• regiunea naturală este substituită, după anul 1900, cu regiunea
umanizată - reprezentând un spaţiu unde o comunitate umană,
posesoare a unei culturi proprii, organizează un teritoriu; intervine
aici conceptul de posibilism opus determinismului cultivat anterior.
• Factorii tehnologici
sunt purtătorii unui potenţial major de restructurare a oricărui peisaj;
• se materializează în spaţiu prin modificări fizionomice, funcţionale, structurale.
• căile de comunicaţie, urbanizarea, industrializarea intensă îşi aduc un aport însemnat la
delimitarea spaţiului
• terestru în unităţi funcţionale de diverse ordine;
• aceste elemente condiţionează existenţa unor factori de mare influenţă teritorială, de
gravitaţie şi
• polarizare;
• topicul de regiune umanizată este treptat înlocuit, după anul 1950, cu cel de regiune
polarizată,
• funcţională (nodală);
• polii industriali sau comerciali (tehnopolii), constituie veritabile axe de dezvoltare şi
organizare
• teritorială..
• Factorii geopolitici
• acţionează uneori brusc şi violent, trasând limite arbitrare din punct de
vedere al funcţionalităţii sistemice:
• divizarea Germaniei după al doilea război mondial; desprinderea
Basarabiei şi Bucovinei de nord de România; ataşarea de către Israel a
înălţimilor Golan (aparţinând Siriei); Kosovo, Nagorno_x0002_Karabach
.
Metodele  utilizate • Metode comune si altor stiinte:
in geografia inductiva,deductiva
regională  ,observatia,analiza,sinteza
• Metode comune altor ramuri geografice:
cartografica,GIS,metoda corematica
• Metoda specifica GR. Metoda regionala
Caracterul aplicativ al
geografiei regionale mondiale
• În contextul globalizării problematicii geografiei
regionale, disciplina Geografie Regională
Mondială propune o abordare sistemică a
ansamblului continental, a structurilor regionale
actuale şi dinamicii acestora. Conceptele
descifrate în curs, de regiune geografică,
regionalizare, peisaj geografic şi diferenţieri
teritoriale, sunt expuse în context mondial, într-
o manieră integratoare a elementelor
ansamblului geosistemic continental, a rolului
peisajelor geografice în înţelegerea
diferenţierilor teritoriale, de dominantă
naturală sau culturală în intercondiţionarea lor
cu cele socio-economice, la nivel mondial,
regional şi statal.
• Harta organizatorica
• Harta urban vs rural din 1950
Creșterea și
declinul aglo
merărilor ur
bane din Ger
mania
 • http://atlas.usv.ro/www/id/bibliote
ca_virtuala/Geografie/Anul_III/2%2
0Geografia%20regional%c4%83%2
0a%20lumii%202015.pdf

Bibliografie • P Cocean Curs de geografie

regionala  GENERALA 2010
• http://www.viewsoftheworld.net/
• https://ourworldindata.org/
• https://www.espon.eu/
• https://ec.europa.eu/