CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“RAISA PACALO”

FENOMENUL DE
GLOBALIZARE ÎN
CULTURĂ

A EFECTUAT:GROZAV CĂTĂLINA, GR.26

A VERIFICAT:FURDUI ALEXANDRA
 Globalizarea culturală-este un fenomen prin care
experiența vieții de zi cu zi, este influențată de
difuzarea mărfurilor și ideilor, reflectă o
standardizare a expresiilor culturale din întreaga
lume.
 Globalizarea culturală este propulsată de eficiența sau
atracția comunicațiilor fără fir, a comerțului
electronic, a culturii populare și a călătoriilor
internaționale, globalizarea a fost văzută ca o tendință
spre omogenitate, care va face în cele din urmă
experiența umană peste tot esențială. 1.1.CONCEPTUL DE
GLOBALIZARE CULTURALĂ

2
 Unii observatori susțin că o versiune rudimentară
a culturii mondiale prinde contur în rândul
anumitor indivizi care împărtășesc valori, aspirații
sau stiluri de viață similare. Rezultatul este o
colecție de grupuri de elită ale căror idealuri
unificatoare depășesc limitele geografice.
 Cultura „Davos”-Un astfel de cadru, potrivit
politologului Samuel Huntington din The Clash of
Civilisations (1998), cuprinde un grup de elită de
oameni cu o înaltă educație care operează în
domeniile rarefiate ale finanțelor internaționale,
mass-media și diplomației. Numiți după orașul
elvețian care a început să găzduiască reuniunile 1.2.APARIȚIA SUBCULTURILOR
anuale ale Forumului Economic Mondial în 1971,
aceste persoane din interiorul „Davos” GLOBALE
împărtășesc credințe comune despre
individualism, democrație și economia de piață.

3
 „Clubul internațional al facultății”-Globalizarea
subgrupurilor culturale nu se limitează la clasele
superioare. Extinzându-se pe conceptul de cultură
Davos, sociologul Peter L. Berger a observat că
globalizarea agendelor și stilurilor de viață
academice euro-americane a creat un „club al
facultăților” la nivel mondial -o rețea
internațională de oameni care împărtășesc valori,
atitudini și obiective de cercetare similare.
 Deși nu sunt la fel de bogați sau privilegiați ca
omologii lor din Davos, membrii acestui club
internațional al facultăților au o influență
extraordinară prin asocierea lor cu instituțiile de
învățământ din întreaga lume și au contribuit la
promovarea feminismului, ecologismului și
drepturilor omului ca probleme globale.

4
 Organizațiile non-guvernamentale-este un alt
subgrup global ce cuprinde „cosmopoliții” care
cultivă o apreciere intelectuală pentru culturile
locale.
 Antropologul suedez Ulf Hannerz, a subliniat că
acest grup susține o viziune a culturii globale
bazată nu pe „replicarea uniformității”, ci pe
„organizarea diversității”. Deseori promovează
această viziune organizațiile neguvernamentale
(ONG-uri) care conduc eforturi pentru păstrarea
tradițiilor culturale în lumea în curs de dezvoltare.
Până la începutul secolului XXI, instituțiile
precum Supraviețuirea culturală funcționau la
scară mondială, atrăgând atenția asupra grupurilor
indigene care sunt încurajate să se perceapă ca
„primele popoare” - o nouă denumire globală care
subliniază experiențele comune de exploatare în
rândul locuitorilor indigeni toate meleagurile. Prin
ascuțirea unor astfel de identități, aceste ONG-uri
au globalizat mișcarea de conservare a culturilor 5
lumii indigene.
 Muncitorii transnaționali-este un alt grup ce
provine din creșterea forței de muncă
transnaționale. Antropologul Arjun Appadurai, a
studiat profesioniștii de limbă engleză care își
urmăresc originile în Asia de Sud, dar care trăiesc
și lucrează în altă parte. Acest grup circulă într-o
lume socială care are mai multe baze de origine și
au obținut acces la o rețea unică de indivizi și
oportunități. De exemplu, mulți ingineri de
software și antreprenori de internet care locuiesc
și lucrează în Silicon Valley, California, își mențin
casele în legături sociale puternice cu statele
indiene precum Maharashtra și Punjab.

6
 Cercetările asupra globalizării au arătat că cultura
nu este o forță atotputernică, unidirecțională, care
nivelează totul în calea sa. Deoarece o cultură
globală nu există, orice căutare a acesteia ar fi
inutilă. Este mai fructuos să ne concentrăm pe
aspectele particulare ale vieții care sunt într-
adevăr afectate de procesul de globalizare.

1.3.EXPERIMENTAREA
GLOBALIZĂRII