sursă minimă de nectar; expunerea albinelor la depozite nepăzite de miere; scurgeri de miere în stup.
•Are loc în perioada fără cules în natură şi în absenţa
controalelor apicultorului. •Tendinţa de a fura variază în funcţie de rasa albinelor. Sunt predispuse la furtişag într-o proporţie mai mare rasele galbene/aurii, decât cele negre sau brune. În timpul furtişagului, albinele sunt vigilente, iar gărzile, de obicei inactive, vor ataca orice albină străină/viespe, etc. • Familiile slabe, în care regina lipseşte sunt mai des atacate decât cele cu regină.
•Furtişagul poate fi uneori confundat cu zborul de
orientare - când pot fi observate albine tinere planând deasupra/în jurul stupului, pentru a se familiariza cu împrejurimile.
•În comparaţie cu albinele hoaţe, ce afişează un
comportament irascibil, agitat , cele tinere sunt calme. •Întotdeauna albinele care fură sunt cele mature, nu cele eclozate recent. •Albina "hoaţă" are poate fi detectată prin modul de zbor: cu picioarele întinse - sacii de polen goi, cu abdomenul ridicat şi cu părul de pe corp zbârlit.
Saci de polen goi
Saci de polen plini PREVENIRE/COMBATERE
•Se acoperă stupul cu un material timp de 1-2 zile pentru
a împiedica accesul din exterior al albinelor străine. Albinele vor fi asigurate cu hrană în această perioadă – cantităţi mici de polen şi apă, în funcţie de familie.
•Intrările trebuie reduse la mai puţin de 2,5 cm.
•Aşezarea unui ecran care să apere intrarea în stup.
•Evitarea lucrului în familia de albine pe timpul zilei
•Hrănirea trebuie efectuată doar în timpul nopţii,
urdinişurile reduse la maximum.
•Dacă s-a furat totul în stup, pot fi combinaţi stupii mai
slabi cu unii putenici, pentru a nu pierde albinele.
•Pot fi luaţi pui din familia puternică pentru a întări