Precizaţi în ce tip de text se încadrează fragmentul dat,

aducând două argumente.

• „adolescenta poate fi privita din

unghiuri extrem de diverse si, mai mult decât atât, ne ofera o interpretare
aconditionarilor si transformarilor care intervin în aceasta perioada. Se
afirmaadesea ca adolescenta este o perioada a vietii f oarte „dificila”, în care
adolescentii sunt puternic stresati si instabili afectiv, datorita faptului ca trebuie sa
faca fata unor schimbari enorme în viata lor, atât pe plan biologic, cât si pe plan
psihologic si social.
• Unele dintre aceste schimbari se refera la schimbari fizice si fiziologice importante
care au loc pubertate si modificarile consecutive acesteia care apar la nivelul
comportamentului sexual.
Etimologic, termenul adolescenta are originea în verbul latin adolescere care
înseamna a creste, a se dezvolta, punând accent în special pe maturizarea
biologica si dezvoltarea psihologica specifica acestei vârste.
Odata cu acestea, pe plan subiectiv, psihologic are loc un proces de
schimbare a imaginii de sine, care intra în conjunctie cu tendinta adolescentului de
a se autodefini.
ATELIER DE DISCUȚIE
Adolescența –sursă nesecată de inspirație în
literatură.

Clasa a IX-a
Profesor – Ciobanu Lucia
 OBIECTIVELE OREI

O1 – Să definească noțiunea de
adolescență;
O2 – Să exemplifice tema abordată prin
operele citite independent;
O3 – Să identifice tema adolescenței în
diverse opere literare:
O4 – Să deduca ideea unui text literar;
Definiți cuvântul ADOLECENȚA
printr-un CINQUIEN
ADOLES-
CENȚA
Numiți 3 opere literare care au
la bază tema ADOLESCENȚA
• 1.
• 2.
• 3.
 Adolecența în operele literare
•  Înteleasa ca vârsta a maximelor aspiratii si a formarii, adolescenta
s-a definit ca tema literara din cele mai vechi timpuri si ca urmare
a necontenitelor încercari ale fiintei umane de a se lamuri cu sine
si cu lumea. Înca de la începutul mileniului al III-lea
î.Hr., Epopeea lui Ghilgames, cel mai vechi text sumero-
babilonian, ofera modelul unor eroi care descopera în trecerea de
la adolescenta la maturitate, eterne valori umane: prietenia,
devotamentul, speranta. Literatura populara ofera modele
fantastice ale formarii prin cautarea unui ideal semnificat de
cunoasterea de sine. Tinerete fara batrânete si viată fara de
moarte reprezinta povestea moralizatoare a celui care, dobândind
experiente inedite, constientizeaza dramatismul conditiei umane,
ca succesiune de vârste ori ca succesiune de etape
existentiale. Raportata la individ, adolescenta genereaza o întreaga
literatura în care stau alaturi poezia, romanul si scrierea
confesiva.Ionel Teodoreanu surprinde în La Medeleni vârsta-
metafora, legata de spatiile sufletesti ale dezvoltarii.
• Articulându-se pe imaginea individului în formare,
romanul Fratii Jderi urmareste eroul în proiectii epopeice,
conditionându-l social si mitic. Acelasi specific îl
identificam în Amintiri din copilarie, cu deosebirea ca
dimensiunea eroica este substituita aici de modelul idilic al
unei lumi în petrecere, în care satul real se transfigureaza
în spațiu ideal. Simțita prin traire directa, adolescenta
devine imagine de jurnal, confesiune autentica, precum
în Jurnalul de copilarie si adolescenta a lui Geo Bogza,
sau confesiune dedublata în intentia unei masti exemplare,
ca în jurnalul lui Titu Maiorescu. 
• Dincolo de individ, adolescența se raporteaza la planurile
sociale care au modelat-o de-a lungul timpului. Mereu
actuală, tema adolescenței ramâne un punct de interes
pentru scriitorii contemporani, care o relaționeaza cu
dramele existentiale ale eroilor contemporani, asa cum se
întâmpla cu personajele lui Mircea Cartarescu din Travesti.
• Doua opere literare în care este
reflectata tema adolescentei sunt:
•  Romanul adolescentului miop de
Mircea Eliade
•  Juventus - Despre mine as fi vrut sa
scriu despre tine de Simona Popescu.
•  Mircea Eliade este fara îndoiala una
dintre cele mai fascinante personalitati ale
literaturii secolului XX, acesta definindu-
se prin complexitatea unei opere care îl
înscrie în seria marilor spirite
enciclopedice ce fac mândria
patrimoniului nostru national.
• Simona Popescu se înscrie în generatia
deceniului noua, este o prezenta activa în
peisajul artistic actual, autoarea fiind
identificata cu un reper incontestabil de
valoare.
• Despre mine as fi vrut sa scriu despre tine face parte din
volumul Juvetus, acumulând în mesajul liric, deghizat într-o
confesiune de esenta narativa, ideea fundamentala în definirea
adolescentei: pluritatea eurilor care tulbura drumul catre sine,
formulata astfel de Ioana Pârvulescu: "Egotismul versurilor se
estompeaza fiindca eu nu se poate întelege pe sine decât când e
înconjurat de nenumarati tu pe care sa-i poata respinge". Titlul
prefigureaza, de atfel, tema si maniera tratarii ei. Doua verbe
tranzitive - as fi vrut si sa scriu - se constitue în poli ai
comunicarii cu sinele, exprimând optiunea si posibiliatea
acesteia. Eu si tu sunt calificative ale fiintei, aflate în raporturi
contradictorii si, în acelasi timp, consecutive în plan temporal,
caci eul devine esenta a propriei fiinte, proiectata într-un alt
timp, într-o alta vârsta. Daca pronumele "eu"  închide universal
sau semantic vârsta clipei, prezentul "tu" exprima vârsta
timpului, sinteza de trecut si viitor. Succesiunea vârstelor,
asociata imaginii unor papusi rusesti, ascunse una în alta, ofera
modelul metaforic al adolescentei ca prima etapa
problematizanta.
• În opera Simonei Popescu idealul spiritului matur este unitatea de sine,
tradusa în fuga de uitare. Memoria conserva evolutia fiintei, asa cum
papusile de lemn conserva în interiorul lor copii din ce în ce mai mici, pe
care jocul le dezvaluie treptat. Mesajul autoarei este implicit: "Cine de
adolescenta scapa de el scapa. Cine pacea o vrea trebuie sa-si uite
adolescenta. Sau s-o transforme în sirop, cum fac scriitorii, în adevaruri
general valabile, în universal valabile amintiri din copilarie . (.) si cine uita
se va farâmita, desi va parea ca-i întreg ca o sticla". Discursul liric evolueaza
pe o succesiune de cuvinte-cheie sau sintagme cu valoare de simbol care
formeaza imaginea adolescentei: elanul si balmajeala, amestecul de iubire si
ura, sanatatea si ipohondria, umilinta si grosolania, întreaga asociere de
contrarii prin care se descrie eul liric în dialog cu sinele. Trecerea prin vârste
tine de firescul evolutiei si autoarea întelege cronologia ca pe un dat: "Tu -
cerând iertare în toate partile si-o ureche care sa te asculte. Sub privirea
atâtor fiinte stravechi care te compun, sub privirea celor din jur, sub privirea
duhurilor stramosilor tai, sub privirea celui ce-ti va cântari sufletul la sfârsit.
(.) Ce se va întâmpla oare cu cel care-ti va vinde sufletul pe nimic, an de an,
unuia mai mare brusc cu un an decât el si caruia nu înceteaza sa-i spuna EU:
cel de 14 celui de 15, cel de 15 celui de 16 si tot asa si tot asa în speranta ca
unul îti va aduce linistea, ca va veni timpul sa te lepezi". Drumul invers, din
afara catre sine - reprezentând sfidarea specifica vârstei, pe care poeta o
propune ca o optiune dificila, dar posibila - , ramâne singura salvare de sub
teroarea maturizarii.
• Primul volum al Romanul adolescentului miop urmareste o actiune
contemporana adolescentei scriitorului, de aceea imaginea
adolescentului cu spatiile lui existentiale, cu febrila cautare de sine
ocupa un loc semnifivativ în compozitia cartii, în vreme ce al doilea
volum, scris într-un timp mult mai concentrat, este mai aproape de
adevarata literatura de fictiune, cu o arta literara superioara celui dintâi,
semn al maturizarii creatorului, si cu o unitate stilistica evidenta.
Sondarea lumii exterioare, analiza universului interior, atât de
tensionat, lectura si impresiile pe care ea le produce tânarului cititor se
reflecta în pagini de jurnal, adeseori nostalgic, cu o încarcatura
metaforica sensibila: "Am sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La
lutte universelle a lui Dante? si nu mi-e rusine de mine însumi? Nu mi-
e rusine de numele meu si de durerea mea si de vrerile mele? .
Zadarnic. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia .". Lumea
adolescentei se constitue dintr-o galerie de portrete, prefigurate de
marturisirea initiala a autorului de jurnal: "Romanul meu va fi un
roman cu eroi ciudati. Sufletele lor vor fi liniare". Adolescentii se
însufletesc treptat prin descriere si analiza, prin dialog si naratiune,
oscilând între imaginea reala si proiectia ei subectivizata în paginile
jurnalului. Fiecare erou aduce cu sine un model care sa genereze
personaliatea întreaga a adolescentului miop.
 Grupul 1
• ADOLESCENTA 

Tu esti cântecul meu de izbânda. 

Peste noapte când te înfatisezi 

în firele ploii, 
intru surâzând 
sub cupolele tale de cristal, 
uimit de bogatia ta 
si mângâi frâiele cailor tai 
batute cu piatra de zamfir. 

Eu voi încalca 
pe-un armasar alb 
si-mi voi agata ploile, 
cercel sunator la ureche, 
sa ma auzi când trec. 

Priveste-mi ochii 
cât de albastri-mi sunt! 
Ma gândesc la Comuna, 
la boltile-i înalte cât privirea. 

Si când rostesc numele ei de purpura 

si buzele mi se roşesc, 
ce de-un sarut, 
atunci stiu ca s-a facut dimineața 
si ma grabesc în întâmpinarea 
soarelui.
 Grupul 2
• ADOLESCENȚI PE MARE

• Aceasta mare e acoperită de adolescenți

care învață mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu brațul, de curenți,
mai sprijinindu-se de-o raza țeapănă, de soare.

• Eu stau pe plaja-ntinsă taiată-n unghi perfect

și îi contemplu ca la o debarcare.
O flota infinita de yole. Si astept
un pas greșit să vad, sau o alunecare
măcar pan' la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
•
Dar ei sunt zvelți si calmi, și simultan
au și deprins să meargă pe valuri, în picioare.
 Grupul 3
• ADOLESCENTA de Ana BLANDIANA (Proza)
 
• Ce e mai simplu decat sa te conformezi regulilor? Natura insasi nu ne cere altceva. Pamantul ne
invata ca trebuie sa fim cu picioarele pe pamant, apele ne arata ca nu se poate curge in sus, vantul ne
sileste sa ne supunem. De mici suntem invatati sa fim cuminti, profesorii striga bancilor "liniste", mai
tarziu ni se explica in ce fel si cand se traverseaza o strada, cand si cum poate fi contrazis un superior.
Totul este stiut dinainte, totul e simplu, oranduit solid, si ideea unei tulburari a miscarii pare lipsita de
sens si revoltatoare. De fapt conformismul este un zelos paznic al bunurilor castigate, un depozitar
constiincios al invatamintelor dobandite, iar inversunarea cu care se manifesta nu este decat o forma
de avaritie a neamului omenesc. Orice gest inedit e riscant si omenirea nu este dispusa sa aiba emotii.
Ce s-ar intampla daca fiecare ar calca regulile? - se spune. Dar ce s-ar intampla daca nimeni nu le-ar
calca? Ce s-ar fi intamplat daca nimeni nu ar fi inventat genialul nu?

Dincolo de culme exista insa intotdeauna cealalta panta a muntelui. De o parte si de alta a abscisei
curbele sunt de sens contrar, dar identice. Da, fiecare cucerire umana a fost initial un act de
nesupunere, dar in asemenea masura s-a impus acest adevar, incat in cele din urma orice act de
nesupunere a fost socotit o cucerire umana. S-a descoperit ca mai simplu decat a te conforma regulilor
este numai a nu te conforma regulilor. Din schimbarea de semn nu se pierdea nimic si se castiga o
aureola. Cand se va descoperi o metoda de verificare a autenticitatii aureolelor? De ce nu pot fi
incercate in dinti, precum galbenii, pentru a se vedea daca nu sunt false? Adevarata revolta este nu
impotriva a ceva, ci pentru altceva. O regula nu poate fi desfiintata decat de o alta regula. Nu a epata
pe burghez, ci a nu fi burghez are importanta. Nu a fi razvratit, ci a fi liber e greu.

Dar libertatea inseamna maturitate de sine statatoare, nelegata de nimeni, nici prin supunere, nici prin
razvratire, iar noi suntem atat de adolescenti! De teama de a nu fi conformisti ne conformam
nonconformismului.
 Grupul 4
• ADOLECENȚA
• de Adrian Păunescu
• Vând dumbrăvi şi optsprezece ani
Stradă cu salcâmi şi cu castani
Primăvară-n balta renăscută, 
Zile ce amintirea le sărută. 

R. Pe nisipul plajelor de aur 

Soarele ne-a întins cununi de laur
Fata mea de Dunăre şi şoapte
Fata mea cu păr de miazănoapte. 

Fată, mijloc de viorică

Unde-i casa noastră de latină
Mâzgălită printre ablative
Cu distihuri şchioape şi naive. 

Se arcuiau prin sălcii catedrale

Luntrea noastră se pierdea agale
Într-o ţară de tăcere şi stuh
Gândul dispăru şi din văzduh. 

Sărutarea noastră caldă şi invoaltă

Avea gustul merelor de baltă
Dulce, sângerată şi amăruie
Ani au fost ce din străfunduri suie. 

Nu, acestea nu se pot uita uşor

Niciodată nu se sting, nu mai mor
Hei, dumbrăvi de vise şi castani
Vânt, nisip şi optsprezece ani.
 Completați cadranele...
Numiți și exemplificați Extrageți,din text, 2 figuri de stil
care vi se par surprinzătoare...
sentimentele redate de eul liric...

Formulați ideea textului... Alegeți 4 cuvinte-cheie din text și

includeți-le intr-un catren de poezie...
 Autoevaluare...

1.Definește cuvântul-cheie al lecției!

2.Numește 2 texte noi,studiate azi!

3.Pe o scară de la 1-10 evalueaza

activitatea ta!
 Tema de casă...

• Realizați prezentarea unei cărți care v-a

captivat și ați vrea să le-o propuneți
colegilor.