Tema 2.

FARMACOTERAPIA
SISTEMULUI SANGUIN – II (2 ore)

2.1. Anemiile. Clasificarea anemiilor

2.2. Tipuri de anemie
2.3. Anemia la câini
2.4. Anemia la pisici
 Anemiile
Definiţie
• Grup de tulburari ale hematopoiezei caracterizate de
maturatie nucleara deficienta ca urmare a afectarii sintezei
de ADN
• Cauza – deficit de biocatalizatori :
• vit B12 ( Cobalamina)
• acid folic
• Manifestare – megaloblasti in MO, macro-ovalocite in SP
• Afectarea si a altor tesuturi – epiteliu digestiv, respitator,
genitourinar
 Clasificarea anemiilor
INDICI ERITROCITARI, FSP(frotiu singe periferic)

VEM < 80 fl
Volum eritrocitar mediu
Anemie microcitara
80-100 fl
Anemie normocitara

VEM > 100 fl

Anemie macrociatara
 Anemii macrocitare

Megaloblastice Non- megaloblastice

(mai frecvente)

Carentiale Noncarentiale
Anemii hemolitice
Anemii posthemoragice
Deficite ereditare Insuf icienta hepatica
↓vit B12 Hipotiroidism
Tulburări dobîndite
↓acid folic ale celulelor stem Alcoolism
(sindrom
mielodisplazic,
embolia lichidului
amniotic)
 Acid folic
Aport zilnic - dieta
Alimente principale
Prelucrare termica
Necesar minim/zi
Rezerve in organism
Absorbtie
Circulatie enteroheaptica
Transport plasmatic
Forma majore fiziologica
intracelulara
Forma terapeutica
Nivel seric
600-1000 μg
Legume verzi, fructe, ficat , oua
Labil termic
100-200 μg
10-12 mg (suficient ~4 luni)
Duoden + jejun; conversie in FH4
90 μg
Legat de albumina
Derivati poliGlu redusTH4-Glu(n)
Ac folic (pteroilglutamic)
6-20 ng/ml
 Vit B12 (Cobalamina)
Aport zilnic din dieta 7-30 μg
Alimente Produse animale
Prelucrare termica Efect mic
Necesar minim/zi 1-2 μg
Rezerve in organism 2-3 mg (suficient pt 2-4 ani)
Absorbtie Ileon; factor intrinsec
Circulatie enterohepatica 5-10 μ
Transport plasmatic Transcobalamine (TC I, II, III)

Forme fiziologice intracelulare Metil-, deoxiadenosil- Cbl

Forma terapeutica Hidroxi-Cbl
Nivel seric 200-900 pg/ml
 Vit B12 (Cbl)
4 forme naturale

2 forme vitaminice 2 forme coenzimatice

CN- cobalamina Ado- cobalamina

OH - cobalamina Me- cobalamina

 Etiopatogenie – deficit B12
1. Deficit de aport
2. Lipsa factor intrinsec
3. FI anormal functional
4. Competitie biologica
5. Malabsorbtie selectiva B12
6. Malabsorbtie medicamente
7. Boala cronica de pancreas
8. Sindrom Zollinger-Ellison
9. Hemodializa
10. Boli care afecteaza ileonul
(absorbtie ↓)
Vegetarieni
a) Anemie pernicioasa (congenitală,
dobîndită)
b) Gastrectomie
c) Ingestie materiale caustice
a) Proliferare bacteriana(diverticuli, fistule,
anastomoze, aclorhidrie)
b) Parazitoze (botriocefaloza)
Sindrom Imerslund
a) Rezectii ileale/ by-pass
b) Infiltrare inflamatorie/tumorala
 Etiopatogenie – deficit Acid folic (consum↑)

1. Deficit de aport
2. Cereri crescute a) Alcoolism + ciroza
b) Sarcina
c) Copilarie
d) Boli asociate cu proliferare
celulara rapida
3. Malabsorbtie congenitala de folati
4. Deficit de folati indus medicamentos (methotrexate)
5. Rezectie intestinală extensivă, rezecţie de jejun

Etiopatogenie
Etiopatogenie––deficit
deficitvit
vitB12
B12++Acid
Acidfolic
folic
Etiopatogenie – anemii megaloblastice
noncarentiale

Tulburări moştenite în sinteza AND

• acidurie orotica
• sindrom Lesch Nyhan
• anemia megaloblastica care raspunde la tiamina
• deficitul enzimelor necesare metabolismului acid folic
• deficit/defect TC II(transcobalamina- factor protector al
vit. B12 fata de degradare acida in stomac)
• homocistinuria şi aciduria metilmalonica
Tulburari induse de medicamente/toxine

• antagonisti ai acidului folic (MTX)

• analogi purinici (6MP), pirimidinici (Ara-C)
• agenti alkilanti
• antivirale (zidovudin)
• trimetroprim
• contraceptive orale
• anticonvulsivante
• arsenic
Anemia megaloblastica
Etiologii multiple

Mecanism biochimic unic ( incetinirea sintezei ADN)

Aspect morfologic comun (gigantism celular)

Diagnostic in 2 etape:

Diagnostic anemie Diagnostic

megaloblastica etiopatogenic

Terapie specifica
 Tablou clinic
Debut insidios – semne de anemie lent progresiva
Sindrom anemic Astenie,
Paloare
Subicter
Sufluri cardiace, s cardio-vasc
 splenomegalie
Sindrom digestiv Inapetenta
Limba depapilata, lucioasa (glosita
Hunter)
Greata, varsaturi
Diaree, scadere ponderala
Sindrom neurologic Inconstant, asociat/nu cu anemia
(doar in deficitul de vit. Parestezii siemtrice la membrelor
B12) inferioare
Pierderea sensibilitatii profunde
Ataxie ,Psihoza
 Tabloul sangvin:

Eritrocite Anemie – (↓ Nr, Hb, Ht) – hiporegenerativa = Ret ↓

Macroovalocite – macrocitoza – precede anemia
* VEM ~gravitatea anemiei (< 110 fl A. usoare/medii; > 110-130
– A. severe)
* In A.M. + deficit de Fe, Talasemii,ACS  VEM “mascat”
* HEM ↑ (33-38 pg)– continut Hb ~ marimea celulei/CHEM=N
Anizocitoza – RDW ↑
Poikilocitoza – fragmente de Er, picaturi
Incluzii (A. severe): corpi Jolly, inele Cabot, punctatii bazofile
Descarcarea de precursori (megaloblasti ) in SP

Leucocite Leucopenie cu neutropenie ~ gravitatea anemiei

Hipersegmentare (>5% Gr cu > 5 lobi)
* semn precoce si fidel de hematopoieza megaloblastica
Formula leucocitara – deviere la stanga

Trombocite Tromboctopenie ( adesea < 100.000/mm3)

Gigante – cu granulomer sarac
Volum eritrocitar crescut examinare obligatorie a frotiu
sanguin periferic şi măduva osoasă

Megaloblastoza

Efectul incetinirii sintezei ADN Sinteza normala de ARN

in unitatea de timp

Maturatie normala a citoplasmei

Cresterea continutului de ADN (incarcare cu Hb)
prin arest in faza S

Marirea nucleului

Retardarea maturatiei nucleare

Asincronism de maturatie nucleo-citoplasmatic

Studiul frotiului de sânge periferic
• recoltarea sângelui şi întinderea pe lamă

• coloraţie specifică
a celulelor - coloraţia
May-Grünwald Giemsa

• observarea lor la
microscop
Studiul frotiului de sânge periferic
Studiul frotiului de sânge periferic colorat May-
Grünwald-Giemsa (MGG):

• oferă elemente utile pentru precizarea tipului de

anemie

• Evidenţiază modificările de:

• mărime
• formă
• culoare
 Modificări de mărime

Microcitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

• anemia feriprivă,
siderobastică
Modificări de mărime
Macrocitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

• anemiile megaloblastice

Anizocitoză
Modificări de formă
Schizocite

• fragmente de eritrocite

• anemii hemolitice
Modificări de culoare
Hipocromia

• eritrocite palide, slab

încărcate cu Hb

• anemie feriprivă,
anemie sideroblastică
Modificări de culoare
Anizocromia
• eritrocite hipocrome şi
normocrome pe acelaşi frotiu
• anemie feriprivă, anemie
sideroblastică

Policromatofilia şi bazofilia
• prezenţa pe frotiu a celulelor
tinere, incomplet maturate,
intens colorate
• anemii megaloblastice
Vitamina B12 şi acidul folic
Dozarea vitaminei B12

• Valori normale:
• 200 – 600 pg/ml

Dozarea acidului folic

• Valori normale:
• 2,3 – 17 ng/ml
Tratamentul anemiei megaloblastice

Deficit B12 Deficit AF

Compus Hidroxicobalamina Acid folic
Calea Injectii i.m/p.o.* p.o.

Doza 1000 μg 5 mg
Initial 1000 μg  7 zile Zilnic  3-4 luni
2 /sapt  Hb=N
Intretinere 100 μg/luna sau ~ afectiune  toata viata (10
1000 μ/ 3 luni zile/luna) in
- AH cronice
- SMD, MMM
- Dializa
Profilaxie Gastrectomie totala Sarcina
Rezectie ileala AH cronice (cong, dob)
SMD
Dializa
Nutritie parenterala
Anemie megaloblastica + carenta de Fe

• Frecventa in : - sarcina
- alcoolism
- malabsorbtie
- 1/3 anemii pernicioase
• Efectele suprapuse a celor 2 carente
Catalizatori Fe
↓ ↓
Megaloblasti Ebl feriprivi
Macrocite normocrome Microcite hipocrome

Sumarea Megaloblasti intermediari

efectelor +Dismorfism eritrocitar
 Anemia pernicioasa/Biermer
• Cea mai frecventa a. megaloblastica de la noi
• Deficit de absorbtie a vit B12 in absenta factorului intinsec
determinata de gastrita atrofica

A. Biermer: boala autoimuna idiopatica primara specifica de

organ
- 90% cazuri Ac. Anti-celula parietala gastrica prezenti in ser (impotriva
autoantigene = subunitatile  si β ale pompei de protoni H+/K+ ATP-
aza)  tulburari imune de tip celular  infiltratie limfoplasmociatara
 atrofie gastrica
- 60% Ac. Anti-FI in ser si 76% in sucul gastric
- asocierea cu alte boli autoimune
- raspuns la CS
- asocieri patologice : vitiligo
afectari tirodiene (mixedem, tiroidita Hashimoto)
hipoparatiroidism
hipogammaglobulinemie
adenocarcinom gastric
Anemia la cîini
Dermatita alergica la purici a cainilor
Cauzele anemiei canine includ:

• 1. Paraziţii sau diverşi viermi

• 2. Pierderea cronică de sânge
• 3. Lipsa hranei

Simptomele anemiei includ:

• 1.Gingii palide/albe
• 2. Rezistenţă scăzută (câinele oboseşte repede)
• 3. Letargie/leneveală
• 4. Rata pulsului ridicată
• 5. Slăbiciune
 Mucoase palide

Cîine saint bernard intins si absent anemia hemolitica

 2.Tipuri de anemie
• Cea mai raspandita cauza a anemiei la cainii adulti este
pierderea de sange datorata unei traume sau unor alte
probleme de sanatate. Problemele sistemului digestiv
care includ ulcere sau tumori pot cauza scaun cu sange,
dar sangele poate fi eliminat din corp si prin urina.
 Severitatea în funcție de hematocrit

Anemiile ușoare, aregenerative sunt cel mai adesea cauzate de o

boală cronică și nu merită investigate.  Anemia de boală cronică la
câini nu determină în mod obișnuit un hematocrit <20%, așadar
gradarea severității anemiei se poate dovedi foarte utilă în
determinarea cauzei.
• Celelalte tipuri de anemie au la baza probleme de sanatate
la fel de grave.
• Anemia hemolitica este cauzata de o accelerare a
procesului de distrugere a globulelor rosii, in special la
nivelul splinei.
• Anemia imunohemolitica are la baza o dereglare la nivelul
sistemului imunitar, in care anticorpii ataca globulele rosii.
• Anemia hemolitica congenitala este cauzata de unele
anomaliii genetice ce afecteaza productia globulelor rosii. In
acest caz, boala se instaleaza pana cel tarziu la varsta de
un an, iar cainele mai traieste de obicei doi ani dupa
declansarea bolii.
 3.Simptomele anemiei la caini
• In cazul pierderii rapide de sange, anemia este acuta, iar
atunci cand simptomele apar mai incet, anemia cronica se
poate instala pe fondul unei alte boli a cainelui. In timp ce
anemia la pisici se recunoaste prin decolorare in interiorul
pleoapelor, la caine zona cea mai usor de verificat sunt
gingiile. Acestea isi schimba culoarea intr-o nuanta tot mai
deschisa de roz atunci cand cainele sufera de anemie.
• Alte simptome ale anemiei la caini sunt asemanatoare cu
cele de care sufera si oamenii anemici: de la oboseala si
rezistenta scazuta la efort fizic pana la letargie, depresie si
scaderea poftei de mancare.

In unele cazuri, cand anemia este foarte puternica,

cainele poate avea chiar probleme de respiratie, in timp ce
pulsul ii creste si este insotit si de un murmur cardiac.
4.Tratament

o Atunci cand anemia este grava, indiferent

daca este acuta sau cronica, primul pas
luat de medicul veterinar este o
transfuzie de sange. Acest tratament
poate fi repetat si ajuta oxigenarea
organelor vitale pentru a evita alte
complicatii.
• Anemia hemolitica congenitala a fost
intalnita mai des la anumite rase de caine, de
la Beagle pana la Basenji si Dachshund.
Riscul de anemie in cazul unei infectii este
mai mare la ogarul englez si la Pit Bull.
• Cand anemia este cauzata de problemele imunitare,
tratamentul cu Prednison incetineste atacul
anticorpilor catre eritrocite.
• Splina, organul care facilitatea distrugerea globulelor
rosii, poate fi chiar extirpat chirurgical atunci cand
starea cainelui este foarte grava.
• Rata de mortalitate in cazul anemiilor imunohemolitice
este mai mare de o treime, chiar si atunci cand
animalul primeste tratamentul la timp.
 Dieta:

Suplimente care sunt bogate în fier şi ajută la creşterea

numărului de celule roşii din sângele câinelui
dumneavoastră.
 1. Ficatul de vită. Conţine fier, proteine şi vitamina B12.
 2. pudra de alge,se adaugă în mâncarea câinelui. Pudra
este o sursă importantă de iod şi conţine urme de
minerale.
 3. Legumele cu frunze verzi sunt o sursă
binecunoscută de fier şi protejează câinele contra
anemiei. Dar nu îi da prea multe legume gen broccoli
deoarece provoacă aciditate şi gaze.
 4. Unele suplimente de vitamine ca vitamina B12,
vitamina C – 3 doze pe zi cuprinse între 500 şi 2.000
miligrame, în funcţie de mărimea câinelui- îl pot
revitaliza. Vitamina E în doze cuprinse între 200
miligrame şi 400 miligrame poate ajuta la absorbţia
fierului.
Anemia la pisici
Anemia este termenul folosit pentru
a descrie o cantitate scazuta de celule
rosii din sange si este o problema destul
de comuna la pisici.

• Celulele rosii sunt importante pentru transportul

oxigenului de la plamani la toate organele din corp.
• Daca numarul de celule rosii din sange este redus,
organele pot fi private de oxigen.
Cauzele care provoaca anemia:

• pierderi de sange
• distrugerea celulelor rosii din diverse cauze independente
de animal
• organismul nu produce suficient de multe globule rosii.
Anemia poate aparea:
• traumelor sau accidente,
• deficit de enzime in organism, hemofilie, afectiuni cronice
ale rinichilor sau ficatului.

Anemia produsa de pierderile de sange

Acuta Cronica

• accidentelor, ulcerul gastric,

• aparitiei unui cheag de sange, paraziti intestinali,
• otravirii. sangerari ale tractului urinar,
cancer.
 Distrugerea prematura
a celulelor rosii

infectiilor cu diversi paraziti

infectiilor vitale

administrarea de antibiotice
fara prescriptia medicului

ingurgitarea unor cantitati

mari de zinc

sistem imunitar deficitar.

 • Producția insuficiență
de globule roșii

infectii virale (leucemia, afectiuni ale

sistemului imunodeficitar).
deficiente ale nivelului de fier
medicamentele puternice

afectiuni ale maduviei

chimioterapia

diete proaste

toxinele

cancer
 Tipuri de anemie la pisici:

• Anemie regenerativa – apare cand organismul

pierde sange mai mult decat organismul poate
regenera, desi celulele rosii sunt produse in
maduva osoasa.
• Anemie nonregenerativa – se manifesta prin
incapacitatea maduvei osoase de a produce noi
celule rosii in sange, datorita unor boli.
 Manifestari
• apetit scazut
• oboseala sau slabiciune
• scadere in greutate
• sange in urina
• puls slab
• zgomot anormal produs de inima
• pierderea cunostintei
Cum este diagnosticata anemia?
• Efectuarea unui test de sange pentru a
evalua numarul de celule rosii din sange si a
hemoglobinei in sange.
• Medicul veterinar va studia celule din sange
pe o lama de microscop (sau poate trimite
proba la un laborator), va studia cu atentie
dimensiunile si forma celulelor si astfel va fi
posibil sa stabileasca daca anemia este
regenerativa sau non-regenerativa.
• De exemplu, toxicitatea sau problemele
sistemului imunitar pot provoca modificari
specifice ale celulelor, care pot fi vazut la o
examinare atenta.
 Tratament

•  Daca anemia este foarte severa sau a avut loc foarte repede, o
transfuzie de sange ar putea fi necesara, pana la instituirea unui
tratament specific.
• Inainte ca pisica sa primeasca transfuzie de sange, se vor face
teste de sange pentru a se asigura ca primeste tipul de sange
corespunzator.
• Preventiv, se recomanda suplimente pe baza de fier si
anumiti steroizi care pot stimula productia de
eritropoietina.
• Antibiotice si medicamente, pentru a se incetini
distrugerea de celule rosii din sange.
• Se asigura o alimentatie bogata in vitamina B, fier si
minerale, foarte bun este ficatul.
Sanatatea animalelor depinde de noi,
oamenii!...
VĂ MULŢUMESC !