clasa VIII-a 16.03.2021 Mușchii-Definiție Mușchii sunt plante pitice , totdeauna verzi,răspândite prin locurile umede și umbroase. Aceste plante au o organizare superioară algelor , dar mai puțin evoluată decât a ferigilor și a celorlalte cormofite. După structura corpului și a organelor de reproducere , mușchii se impart în două clase: HEPATICI și FRUNZOȘI Structura Mușchii preferă mediile umede și răcoroase,ca cele ferite de ziduri , peșteri sau pădurile umbroase,unele pe sol, pe scoarța copacilor ori pe pietre ,formează covorașe dese și moi .
Mușchii ,structural, sunt alcătuiți din 3
părți : rizoizi , tulpinița și frunzulițe. Ele nu sunt adevarate organe vegetative ale unei plante, deoarece nu prezintă vase conducatoare ,iar țesuturile sunt abia la inceputul diferențierii lor . Rizoizii -sunt fire subţiri maronii, care se află în substrat.Au rolul de a fixa planta în sol, pot absorbi chiar apa, dar nu sunt rădăcini întrucât nu prezintă vase conducătoare şi nici perişori absorbanţi. Tulpinița -este dreaptă , verde , subțire ,ramificată sau neramificată,deși foarte rar depășeste înățimea de 2,5cm(unele pot ajunge până la 30 cm) și pe care se găsesc frunzulițele. Creșterea sa continuă explică faptul că mușchiul continuă să trăiască și să se înalțe ,chiar dacă partea lui inferioară subterană moare . Frunzulițele -nu au pețiol ,nici nervuri .Au în schimb clorofila ,cu ajutorul căreia se prepară substanțele organici necesare hrănirii mușchiului . De asemenea ,frunzulițele rețin ca un burete apa din ploaie, roua sau ceața.Capacitatea lor de îmbibare cu apă le asigură uimitoare rezisteța la secetă și frig.În lipsa apei frunzulițele se răsuceșc,transpirația devine extrem de redusă,iar plantele se uscă ,dar duce,de fapt,o viață latentă. Hranirea Având clorofila, muşchii se hrănesc autotrof. Mușchii pot să ia apa din mediu pe toată suprafaţa corpului lor, prin rizoizi, dar mai ales prin frunzele care acoperă tulpiniţa. De asemenea ,frunzulițele rețin ca un burete apa din ploaie,roua sau ceață.Capacitatea lor de îmbibare cu apă le asigură uimitoare rezistența la secetă și frig.În lipsa apei frunzulițele se răsucesc, transpirația devine extrem de redusă,iar plantele se uscă ,dar duce, de fapt, o viață latentă.Odată cu ploaia,mușchiul absoarbe apa ,recăpătându-și miraculoasa culoare verde . Clasificarea mușchilor Muschii Hepatici Muschii Frunzosi
Mușchii inferiori mai Mușchii superiori au
păstrează multe caractere corpul vegetativ - un tal specifice algelor. Corpul cormoid, format din vegetativ, este un tal lamelar tulpiniță, frunzulițe și rizoizi care se fixează în sol cu pluricelulari, care sunt ajutorul rizoizilor monocelulari. analoage cu organele Superioritatea față de alge o vegetative ale plantelor dovedește prezența epidermei vasculare. la suprafața talului, a țesuturilor parenchimatice, cu rol asimilator și de depozitare. Muschii inferiori Fierea pământului (Marchantia polymorpha) este o specie comună printre pietre în locuri umede. Este o specie dioică. Gametofitul este reprezentat de un tal ce se fixează de substrat prin rizoizi unicelulari. El este ramificat dihotomic( se împarte în două sau din două in două). Organele de reproducere sexuată sunt arhegoanele și anteridiile. Ele se formează pe indivizi diferiți (specie dioică). Arhegoanele și anteridiile au locuri de formare bine determinate, la extremitatea unor porțiuni de tal specializat. Aceste zone specializate poartă denumirea de arhegoniofori (aici se formează arhegoanele) și anteridiofori (unde se formeză anteridiile). Reproducerea asexuată se realizează prin propagule. Muschii superiori Mușchiul de pământ (Polytrichum commune) face parte din categoria mușchilor superiori. Ei au corpul vegetativ un tal cormoid, format din tulpiniță, frunzulițe și rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Este o plantă perenă cu tulpina de circa 30 cm înălțime, ce creste prin păduri, pe solurile umede. Frunzulițele sunt alungite și dispuse pe tulpina spiralat. Mușchiul de pământ este o plantă dioică. Anteridiile se formează pe gametofitul masculin și se desfac pe timp ploios, eliberând anterozoizi. Aceștia nimeresc pe gametofitul feminin, pătrund în arhegon și unul din ei fecundează oosfera. Zigotul se dezvolta formând sporogonul(sporofitul) care rămâne fixat de talul gametofitului. Sporogonul este format din seta, la vârful căreia se găsește capsula cu spori haploizi. Sporii diseminați germinează, formând protonema ramificată, din care se dezvolta tulpinițe tinere de mușchi. Ciclul de viata 1. Muschii si muschii hepatici se pot raspandite vegetativ. Parti rupte din tulpina, frunza sau rizoid se pot transforma in plante noi in conditii adecvate. Reproducerea asexuata e posibila si din grupuri de celule numite propagule(cupa sau disc)Acestea se desprind de planta si pot regenera o noua planta matura. Propagulele sunt de marimea gamaliei unui ac,cresc pe tulpinite mici si pot desprinse cu usurinta de vant sau de animale mici. 2. Ciclul incepe cu eliberarea sporilor din capsula cu spori.acestia germineaza ptr a forma protoneme,filamente ramificate care se inverzesc si dezvolta muguri pe partea superioara formand rizoizi ca niste radacini pentru a fixa planta. Planta care se formeaza este muschiul propriu-zis sau hepatic si pe ea sunt purtate organele sexuale masculine si feminine,uneori pe plante separate. Anterozoidul(spermatozoidul) masculin trb. Sa inoate pana la arhegonol care contine oosferele.Conditiile de umiditate sunt importante intrucat trb. Sa existe un strat de apa prin care spermatozoizii sa inoate. Sporofitul care creste din oosfera fecundata consta intr.un picior fixat in gametofit si o tulpinita la capatul careia se gaseste o structura mare,goala pe dinauntru,numita capsula sau sporongiu.El depinde in totalitate de gametofit ptr. Substante nutritive si sustinere. Importanta mușchilor După licheni, mușchii au și ei un rol important in dezagregarea rocilor și formarea solului vegetal. In păduri, mușchii par plante de uscăciune ,formând covorașe dese, rețin apa care poate patrunde în sol. Oamenii folosc mușchii ca sol artificial pentru creșterea unor plante cu bulbi și la împodobirea ghivecelor cu flori. Sarcini de lucru: 1. Numeşte clasele de muşchi şi criteriile de clasifi care. 2. Prezintă trăsăturile muşchilor conform cărora ei pot fi numiţi plante talofi te şi cele conform cărora ei au corpul cormofi t. 3. Descrie modul de pătrundere a apei şi a sărurilor minerale în corpul muşchilor. Tema pentru acasă: 1.De învățat tema: 47 pag.123 ÎNCRENGĂTURA MUŞCHI (Bryophita) 2. Realizează un poster în care să prezinți dependența dintre condițiile mediului, diversitatea şi abundența muşchilor în localitatea ta.