Studiul

caracterelor
ereditare
 Caractere ereditare
• Caractere determinate de expresia
fenotipică a uneia sau mai multor gene, ±
interacţiunea factorilor de mediu;
• Ponderea factorilor genetici în
manifestarea caracterelor ereditare este mai
mare de 50%.

Clasificare:
• monogenice sau poligenice;
• monofactoriale sau multifactoriale;
• morfologice, fiziologice, biochimice, psihice,
comportamentale
2
 Particularităţile caracterelor
ereditare
• sunt determinate genetic;
• sunt produse prenatal;
• au manifestare congenitală;
• se transmit genealogic;
• sunt familiale;
• sunt concordante la gemenii monozigoţi;
• se asociază cu marcheri genetici;
• au o distribuţie populaţională specifică.
3
 Determinism genetic
Factori genetici
Factori de mediu

Formarea caracterului la interacţiunea genotip-

mediu prin:
– Sinteza unei proteine (expresie moleculară) –
caracter elementar
– Realizarea unei funcţii celulare (expresie
celulară / tisulară)
– Manifestarea caracterului (normal / patologic)
la nivel de organism – caracter fenotipic
4
 Determinism prenatal
• Stabilirea constituţiei genetice a
zigotului la fecundare
• Expresia diferenţiată a genelor
– Exprimarea genelor normale
– Exprimarea genelor patologice
– Amprentarea genică
• Determinarea caracterelor se efectuează
prenatal, chiar dacă expresia fenotipică
are loc mai târziu
5
 Abateri de la determinismul genetic
prenatal
• Formarea prenatală a unor modificări fenotipice
influenţate de factorii de mediu
– Constricţii amniotice pot provoca amputaţii
– Medicamentele administrate mamei pot
determina fenotipuri anormale
– Bolile suportate de mamă pot determina
fenotipuri modificate
– Radiaţiile, substanţele chimice (inclusiv droguri,
alcool) provoacă modificări neereditare
– Situaţii de stress pe parcursul sarcinii
6
 Manifestare congenitală

• Manifestarea la naştere a caracterelor

ereditare formate prenatal
• DAR, există caractere neereditare cu
manifestare congenitală şi
• Caractere ereditare cu manifestare tardivă

7
Abateri în manifestarea congenitală a
caracterelor ereditare
• Există caractere ereditare cu o expresie
fenotipică pe parcursul vieţii:
– Formarea caracterelor pe parcursul vieţii
(hipodonţia, chelia)
– Caracterele cuplate cu sexul (sterilitate,
amenoree)
– Boli comune ale adultului (HTA, diabetul,
etc.)
8
 Manifestare congenitală
neereditară

Picior strâmb congenital

(determinat de presiune şi
poziţia intrauterină a
fătului)
Hemangiome congenitale
9
Manifestare congenitală

10
Manifestare congenitală neereditară
• Consecinţele constricţiilor amniotice la
pacientul analizat:
– Constricţie la încheietura mâinii stângi
– Lipsa unui deget de la picior
– Despicătura buzei şi a palatinului

11
Transmiterea genealogică
• Transmiterea genealogică reprezintă
moştenirea unui caracter de la părinţi şi
transmiterea lui la descendenţi
• Este posibilă calcularea probabilităţii de
apariţie a unui caracter la descendenţi

12
Persoane sănătoase
Gemeni monozigoţi (monovitelini)

Persoane afectate

Gemeni dizigoţi (bivitelini)

Femeie purtătoare

Căsătorie / relaţie extraconjugală

Căsătorie consanguină 13
14
15
 Abateri de la transmiterea
genealogică
• Decesul precoce a persoanelor afectate (bolnavii cu
hemoglobinopatii severe);
• Sterilitatea persoanelor afectate (de ex., sindromul
Morris - testicul feminizant);
• Apariţia mutaţiilor noi (de novo) care ar putea să se
transmită generaţiilor următoare;
• Boli recesive rare;
• Boli multifactoriale, inclusiv poligenice;
• Penetranţa incompletă
• Expresivitatea variabilă
16
Transmitere genealogică neereditară

• Transmiterea de la mamă la făt a bolilor

infecţioase
– SIDA
– Sifilis
– Toxoplasmoza
– Hepatita virală B, C, D

17
 Distribuţia familială
• Frecvenţa crescută a anomaliei /
caracterului la membrii înrudiţi ai aceleiaşi
familii
• Concentrare familială a caracterului
• Caracteristică pentru caracterele dominante
cu penetranţă şi expresivitate completă

18
Abateri de la distribuţia familiară

• Caractere recesive
• Formarea caracterelor incompatibile cu
viaţa
• Anomalii de reproducere
• Mutaţii de novo
– Mutaţii genice letale şi semiletale
– Mutaţii cromosomale
19
 Distribuţie familiară neereditară
• Bolile infecţioase în familie (de ex.,
tuberculoza, infecţii respiratorii virale acute,
holera, salmoneloza)
• Carenţa unor microelemente (Iod – guşa
endemică, fluor – fluoroza dentară)
• Regimul alimentar asemănător
• Insuficienţa unor substanţe indispensabile
(vitamine, aminoacizi, acizi graşi esenţiali)

20
Concordanţa caracterului la gemenii
monozigoţi
• Concordanţa – prezenţa aceleiaşi variante a
caracterului la persoane diferite
• Discordanţa – prezenţa variantelor diferite a
caracterului la persoane diferite
• Caracterele monogenice, pur ereditare sunt
întotdeauna identice la gemenii monozigoţi
(100 % concordanţă)
• Caracterele neereditare sau multifactoriale pot
fi discordante
21
 Gemeni monozigoţi
Se formează prin separarea blastomerilor rezultaţi prin
diviziunea unui zigot
Prezintă acelaşi sex
Concordanţă înaltă a caracterelor monogenice cu
penetranţă completă
Concordanţă variabilă a caracterelor multifactoriale şi a celor
cu penetranţă incompletă

22
 Gemenii dizigoţi
Se formează din zigoţi diferiţi
Prezintă acelaşi sex sau sex diferit
Concordanţă variabilă a caracterelor monogenice
şi a celor poligenice

23
 Exemple de concordanţă la gemeni
Caracterul Procentul de concordanţă
Monozigoţi Dizigoţi

Hipertiriodism 47 6.5
Picior strâmb congenital 23 2.3
Despicătura buzei şi a palatului 30 4.7
Dislocarea congenitală a buzelor 41 2.8
Diabetul insulino-dependent 56 11
Schizofrenia 60 10
Stenoza pilorică 22 2
Boala coronară arterială 46 12

24
 Coeficientul de ereditate (H)
ConcordantaGMZ  ConcordantaGDZ
H= x100
100  ConcordantaGDZ
• Valoarea care caracterizează rolul factorilor ereditari în
formarea fenotipului
• Coeficientul are valoarea 100% pentru caracterele pur
ereditare (concordanţa la gemenii monozigoţi este de 100%)
• La valorile H cuprinse între 100-70% factorul ereditar are rol
major
• Între 70-40% caracterul este format sub influenţa mediului
dar cu predispoziţie genetică
• H mai mic de 40% - caracterul este ecologic
25
Frecvenţa diferită în populaţii diferite
• Concentrarea anumitor gene în populaţii etnice
diferite
– Fibroza chistică la rasa europeoidă
– Anemia cu hematii falciforme la populaţiile africane
– PKU în Europa de Nord
– Boala Gaucher – la evreii
– Boala Chron – la evrei
– Genele ce codifică melanina – mai frecvent în
zonele ecuatoriale-tropicale
– Toleranţa laptelui – în zonele nordice
26
 Legea Hardy-Weinberg
1. Într-o populaţie ideală frecvenţa alelelor rămâne
constantă de-a lungul generaţiilor:
p+q=1, unde
p – frecvenţa alelei dominante (A)
q – frecvenţa alelei recesive (a)
2. Într-o populaţie ideală frecvenţa genotipurilor
rămâne constantă de-a lungul generaţiilor:
p2+2pq+q2=1, unde
p2 – frecvenţa homozigoţilor dominanţi (AA)
2pq – frecvenţa heterozigoţilor (Aa)
q2 – frecvenţa homozigoţilor recesivi (aa).
27
Condiţiile de respectare a legii Hardy-
Weinberg
• este numeroasă (peste 1,5 mii indivizi);
• este panmictică (căsătorii la întâmplare);
• lipsa fluxului interpopulaţional de gene (lipsa
migraţiilor);
• rata mutaţiilor rămâne constantă;
• lipsa selecţiei în favoarea sau defavoarea
unui genotip;
• lipsa undelor populaţionale.
28
 Prezenţa anomaliilor cromosomice
• Toate afecţiunile care se însoţesc de anomalii
cromosomice de număr sau de structură
(vizibile la analiza cariotipului) sunt anomalii
genetice (ereditare)
• Aberaţii cromosomale structurale
– Echilibrate
– Neechilibrate
• Anomalii cromosomale de număr
29
 Metoda citogenetică

• analiza cromozomilor metafazici şi prometafazici

(cariotiparea);
• teste de citogenetică moleculară pe cromozomi
interfazci (FISH, mFISH, SKY);
• testul Barr pentru analiza cromatinei sexuale X;
• Testul F pentru analiza cromatinei sexuale Y.

30
Test Barr

31
Colorare uniformă a crs

32
Metoda SKY

33
 Asocierea cu markeri genetici
• o anumită secvenţă ADN, reprezentând o genă
normală, localizată în vecinătatea genei patologice;
• un microsatelit aflat în vecinătatea sau interiorul unei
gene patologice;
• un situs de restricţie.

Asocierea se poate explica prin următoarele fenomene:

• transmiterea înlănţuită a genelor ce formează haplotip
(de ex., asocierea Rh - eliptocitoză);
• o genă favorizează apariţia unei anumite tulburări (ex.
asocierea HLA-B27 - spondilită anchilozantă).

34
 1 2 3

1 – genotip D/D; 2 – genotip I/D; 3 – genotip I/I.

35
METODE DE STUDIU UTILIZATE ÎN
GENETICA UMANĂ
• Analiza materialului genetic
– metode molecular-genetice
– metode citogenetice
• Analiza produsului genic primar
– metode biochimice
• Studiul transmiterii ereditare a caracterelor
– metoda genealogică
• Stabilirea ponderii factorilor genetici
– metoda gemenilor
• Stabilirea structurii genetice a populaţiei
– metoda populaţional-statistică
36