Lipsa de motivație la copii.

De ce copilul nu este motivat???

 De ce copilul nu este motivat???
Răspunsul la acestă întrebare poate să sune în felul următor: Pentru că e descurajat. Pot
să fie și alte motive cum ar fi supărarea, poate fi anxios sau poate fi din cauza unor
probleme în familie sau școală. La rîndul lor, unii părinți, nici nu încearcă să afle care e
cauza și din start zic că copilul este leneș sau rău. Uneori ei nici nu încearca să discute
cu copii, să afle interesele lor. Din acestă cauză copilul simte că depunerea efortului
pentru activitățile școlare nu merită și este mai ușor pentru el să pretindă că nu-i pasă.
El poate ascunde descurajarea sau începe să dea vina pe ceilalți, în special acești
vinovați sunt profesorii. Pentru a rezolva problema lipsei de motivație a unui copil,
trebuie să ne întoarcem la primele principii. Copiii, atunci cînd nu sunt supărați sau
descurajați, vor să facă bine. Vor să se simtă bine și vor ca și cei care-i înconjoară să fie
la fel. Ei vor să-și cîștige lauda și aprobarea și vor să fim mîndri de ei. Copiii spun că
nu le pasă, dar le pasă. Profesorii buni – profesori care încurajează și inspiră copiii și
apoi demonstrează relevanța învățării – pot ajuta mult în astfel de situații. Dar un copil
demoralizat este puțin probabil să găsească o relevanță în ceea ce vrem să-l învățăm. El
va fi atunci criticat, în repetate rînduri, pentru lipsa de efort și va deveni și mai răzvrătit.
Și va căuta în altă parte un sentiment de acceptare și un sentiment de mîndrie.
Copiii nu sunt leneși. Ei pot fi frustrați și
descurajați, îngrijorați sau supărați.
Cît de des înțelegem astfel problema
motivației copiilor ? Cît de des nu vedem
lipsa de efort a unui copil nu ca o problemă a
demoralizării, ci ca o problemă de
„comportament”? Cît de des dăm vina pe
influența colegilor sau televizorului? Cît de
des suntem frustrați și supărați, și apoi, în
frustrarea noastră, le spunem că trebuie doar
să muncească mai mult?
Cînd vom înțelege că lipsa de motivare a
copilului este legată de problemă a
demoralizării, vom putea să căutăm cauzele
reale ale lipsei de entuziasm și efort și vom fi
mai aproape de soluțiile utile. Ei contează
enorm pe susținerea părinților și profesorilor,
ei vor să fie întrebați și ascultați, dar nu
criticați și pedepsiți.