PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE

CHIRURGIEI LAPAROSCOPICE
 APARATURA SI INSTRUMENTARUL

 REALIZAREA PNEUMOPERITONEULUI – INSUFLAREA A CCA 3-6 l CO2 – CAMERA DE

LUCRU (CARACTERISTICA ESENTIALĂ A CHIRURGIEI LAPAROSCOPICE)
 LA NIVELUL OMBILICULUI – TROCAR DE 10 mm – INTRODUCEREA LAPAROSCOPULUI
 LAPAROSCOPUL ESTE CUPLAT LA O VIDEOCAMERĂ MINITURIZATĂ
 VIZUALIZAREA VISCERELOR ABDOMINALE PE UN MONITOR
 TOATE MANEVRELE CHIRURGICALE SE EFECTUEAZĂ SUB CONTROL VIDEO
 PRIN ALTE 3 TROCARE AMPLASATE ÎN PUNCTE DIFERITE SE INTRODUC INSTRUMENTE
SPECIALE PRIN CARE SE EFECTUEAZĂ INTERVENTIA CHIRURGICALĂ
 DEZIDERATUL MENȚINERII CAVITĂTII ÎNCHISE:
 TOATE CĂILE DE ACCES SUNT ETANSE
 SE COMPENSEAZĂ IMEDIAT CANTITĂTILE DE GAZ PIERDUTE (DISPOZITIV
ELECTRONIC DE CONTROL ATASAT SISTEMULUI DE INSUFLARE)
 ECHIPAMENT COMPLEX

 CIRCUITUL DE INSUFLARE AL CO2

 CIRCUITUL DE IMAGINE
 CIRCUITUL DE ELECTROCHIRURGIE
 SISTEMUL DE SPĂLARE-ASPIRARE

SISTEMUL DE INSUFLARE
 INSTITUIREA PNEUMOPERITONEULUI –
CAMERA DE LUCRU
 GAZUL UTILIZAT: FIZIOLOGIC INERT SI SĂ NU
EXPLODEZE ÎN TIMPUL ELECTROCOAGULĂRII
 CO2
 BUTELIA DE CO2: gaz la 30-80 atm; 70-80 l
CO2/interv.; preferabil butelii mari menținute pe
suport adecvat pe verticală, la distanță de sursele de
căldură sau conexiuni electrice
 INSUFLATORUL: reglează automat fluxul de gaz; e
cuplat la butelia de CO2; conectat la rețeaua electrică; 
3 indicatoare (presiunea în abdomen, debitul gazului și
cant. totală de gaz exsuflat+/- termoflator
 FURTUNUL SILICONAT
 ACUL VERESS
 FUNCTIONAREA SISTEMULUI
 DEFECTIUNI ÎN FUNCTIONARE
 Dacă nu are loc insuflarea gazului
 GAS= butelie de CO2 golită sau robinet închis
 Verificarea nivelul presiunii și debitului
 Semnal acustic+ robinetul acului Veress sau al
trocarului cuplat e închis
 Semnal acustic+ lampă roșie: presiunea de insuflare
e mai mare de 50 mmHg
 Dacă presiunea din abdomen este mai mare
decât cea dorită: apare semnal acustic
 Relaxare insuficientă
 Compresiune externă asupra peretelui abdominal
Dacă presiunea din abdomen este mai mică
decât cea preselectată
 Debit optim de CO2
 Robinetul unei canule este deschis
 Tubul de silicon e decuplat de la robinetul canulei
 Incizii prea largi ce permit scurgerea gazului
 CIRCUITUL DE IMAGINE
(sistem de televiziune miniatural)
 Laparoscopul uzual are diam. 10 mm – introdus în abdomen prin
 LAPAROSCOPUL CUPLAT LA trocarul din reg. ombilicală
VIDEOCAMERĂ MINIATURALĂ  Circuitul imaginii: lentila-obiectiv la extremitatea distală, sistemul
 IMAGINEA TRANSPUSĂ PE Hopkins (prisme și lentile cilindrice), se ajunge la extremitatea
MONITOR TV proximală care se racordează cu videocamera
 RACORDAT LA O SURSĂ DE
 Laparoscop axial (frontal) cu vedere directă
LUMINĂ RECE  Laparoscop cu vedere în unghi de 30-45°
 VIDEOCAMERA ESTE REGLATĂ  În punctul neutru dimensiunile anatomice și ale imaginii sunt 1:1; la
PRIN UNITATEA DE CONTROL distanță mai mică imaginea se mărește de 5-15 ori; la o distanță mai
mare se micșorează și scade și iluminarea câmpului
 ANEXE: VIDEORECORDER VSH,
APARAT DE FOTOGRAFIAT
 Circuitul luminii – orientat în sens invers celui al imaginii; admisia
SPECIAL luminii este la un unghi de 90° față de unghiul de vedere al
aparatului; racordul cu cablul optic
 VIDEOCAMERA, SURSA DE LUMINĂ, 
CABLUL OPTIC, UNITATEA DE CONTROL
A CAMEREI ȘI MONITORUL
 Se urmărește câmpul operator pe o imagine a structurilor
anatomice de 10-15 ori mai mare
 Echipa de ajutoare participă activ la operație
 Videocamere ce fac corp comun cu laparoscopul
 Videocamere detașabile de laparoscop; necesită pentru
utilizare învelire în manșon de polietilenă sau pânză
 Punerea la punct a imaginii
 Videocameră miniaturizată încorporată la extremitatea distală
a instrumentului
 Sensibilitatea între 7-15 lucsi
 Laparoscopul uzual – imagine 2D; modern 3D
(2 videocamere: una pt retina dreaptă, unapt retina stânga;
dispozitiv ce mixează imaginile pe monitor; se utilizează ochelari
pt vedere 3D)
Sursa de lumină= bec de xenon; filtru ce
captează radiația termică, între becul
xenon și cablul optic cu lumină rece;
durata de viață 300-1000 ore; bec de
rezervă
 Cablul optic constituit din fibre de sticlă
prin care lumina se transmite la laparoscop
 Extremitățile cablului trebuie menținute
curate
 Ruptura fibrelor de sticlă apare sub forma
unor spoturi negre la capătul opus sursei
de lumină (când 20% din suprafață e
înnegrită trebuie înlocuit cablul)
 Unitatea de control a camerei: ajustarea
culorii și a intensității luminii
 Monitorul cu diagonala de 48,3 cm (mai
mult de 33 cm), rezoluție de minim 450
linii orizontale/câmp
 Poziționarea monitorului – la nivelul
ochilor chirurgului
• POSIBILITĂȚI DE MEMORIZARE A IMAGINILOR: videorecorder, fotografiere

 Imagine neclară
 Ca prin ceață= aburire
 DERANJAMENTE ALE LINIEI IMAGISTICE  Înainte de introducerea în abdomen laparoscopul ar
 Lumina nu este difuzată trebui încălzit (comprese fierbinți, ser fiziologic
cald)
 Verificarea siguranțelor
 Aplicare de soluție pe lentilă: Dexid, mercryl
 Funcționalitatea becului de xenon
 Prezența fumului – aerisire
 Absența imaginii pe monitor
 Imagine cu halou luminos – intensitatea prea mare
 Selectarea corectă a canalului pe monitor (linia A sau
a luminii
B)
 Particularități legate de imaginea video
 Conectarea corectă a mufei
 Chirurgul nu-și privește mâinile ce operează, ci totul se
 Imagine întunecată observă pe ecranul monitorului
 Reglarea intensității luminii de la unitatea de control a  Manevrarea instrumentelor – extremitatea distală se mișcă
camerei invers
 Conexiune slabă a cablului optic în mufe  Absența celei de a 3-a dimensiuni (profunzimea)
 Rupturi ale fibrelor de sticlă  Dimensiunea structurilor este modificată (mărire de 5-15 x)
 Becul este pe cale de epuizare
CIRCUITUL DE ELECTROCHIRURGIE

 CIRCUITUL ELECTRIC
 MONOPOLAR: generatorul transmite curentul printr-
un cablu la electrodul activ (punctul de intrare în
organism)+ cârligul electrod; electrodul pasiv= placa
de pământare; reîntoarcerea la generator  ELECTROCOAGULAREA ȘI
ELECTROSECȚIONAREA
 Electrocoagulare
 Electrosecționare
 Puterea = Tensiune x Intensitate
 BIPOLAR: pense care au ambii electrozi, traseul
 Când tensiunea crește, intensitatea scade
curentului se închide între brațele pensei = efect coagulant
 Când intensitatea crește, tensiunea scade
= curent de secționare
 Curentul mixt le combină
 STRUCTURA CIRCUITULUI DE
ELECTROCHIRURGIE

 GENERATORUL: are un sistem de reglare a intensității

 REGULI
coagulării și secționării; posibilitatea de a testa funcționarea  NU SE DEPĂȘEȘTE PUTEREA DE 25-30W
corectă; frecvența de 500 Hz  IZOLAREA PERFECTĂ A
 ELECTRODUL ACTIV: cuplarea la generator a unui ELECTROZILOR ACTIVI
cablu de transmisie cu extremitatea distală racordată la  COAGULAREA E EFICIENTĂ ÎN PRIZE
instrumente diverse (cârlig, pense, foarfecă); cârligul SCURTE
electrod e izolat pe toată lungimea, cu excepția vârfului  SE EVITĂ CONTACTUL
 PLACA DE DISPERSIE: flexibilă, aplicată la coapsă ELECTROCAUTERULUI CU ALTE
INSTRUMENTE METALICE ÎN TIMPUL
(evitarea zonelor cu pilozitate excesivă, cicatrici)
ACȚIONĂRII CURENTULUI; ATENȚIE
 ÎNTRERUPĂTORUL DE PICIOR LA CLIPURI – DERAPARE, STENOZAREA
TARDIVĂ A CBP
 Prevăzut cu 2 pedale (coagulare, tăiere)
 CBP IMAGINEA TREBUIE CENTRATĂ PE
 TESTAREA CIRCUITULUI VÂRFUL INSTRUMENTELOR CE
EXECUTĂ ELECTROCOAGULAREA;
RISC DE PERFORAȚIE, PERITONITĂ
 CIRCUITUL DE SPĂLARE-ASPIRARE
- menținerea curată a câmpului operator
 POMPĂ CUPLATĂ PRIN 2 TUBURI DE SILICON
LA O CANULĂ METALICĂ
 SPĂLAREA: ser fiziologic încălzit la temperatura
corpului; se pot adăuga antibiotice (cazuri septice),
heparină pt împiedicarea formării de cheaguri, fibrină
(avantaje: aspirarea ușoară a sângelui, vizibilitate bună a
surselor de sângerare, prevenirea formării aderențelor)
 ASPIRAREA: îndepărtarea fluidelor acumulate, a
fumului, a cheagurilor (mici), cele mari cu ajutorul
pensei Babcock. Atenție la: aspirare – scăderea
pneumoperitoneului, obstruarea tubului de către intestin,
epiploon, supraplinul în borcanul de aspirație ce poate
avaria motorul pompei
 INSTRUMENTARUL
 TROCARE ȘI CANULE: de 5 și 10 mm diametru; valva
 PENSELE: de prehensiune (poziționarea organelor pentru
disecție prevăzute cu cremalieră); de disecție (prepararea
pedicolilor); de extracție
 FOARFECELE
 INSTRUMENTELE DE
ELECTROCOAGULARE/SECȚIONARE
 PORTACELE ȘI ACELE: simple (drepte, curbe); endo-stitch
(sutură+nod intracorporeal)
 INSTRUMENTE DE LIGATURĂ: clipuri/aplicator de
clipuri
 ALTE TIPURI DE INSTRUMENTE: depărtătoare în evantai
sau cu “degete” elastice; disector Kittner; coșuleț de
extragere (endo-bag); staplere; coagulatorul cu flacără de
argon; dispozitiv pentru ecografie intraoperatorie;
coledocoscop; litotripteur; pense port-cateter (colangiografie
laparoscopică); pense de biopsie
Pense Portace
Foarfeci
Aplicator de clipuri
 PARTICULARITĂȚI ÎN
MANEVRAREA Trocare de unica
INSTRUMENTELOR intrebuintare
 RAZĂ DE ACȚIUNE LIMITATĂ: în abdomen instrumentele
au o mișcare de formă conică cu vârful la locul de implantare
în peretele abd.
 PRIN POZIȚIONAREA LOR CANULELE ACOPERĂ
PRINCIPALELE UNGHIURI NECESARE DISECȚIEI
(fiecare organ dispune de puncte de abord proprii)
 IMPLANTAREA CANULELOR SE FACE ÎN AȘA FEL
ÎNCÂT SĂ NU FIE PARALELE ÎNTRE ELE (să nu se
încrucișeze)
 NECESITATEA DE A INTRODUCE 2-4 CANULE
 MIȘCAREA DE BASCULARE A INSTRUMENTELOR: Trocare de 10 mm
ATENȚIE LA LEZIUNI
 INCONVENIENTE
 EXPLORAREA CAVITĂȚII ESTE EXCLUSIV VIZUALĂ
 NU SE POT APRECIA TACTIL ȚESUTURILE, MAI ALES
CELE MODIFICATE PATOLOGIC
 HEMOSTAZA PROVIZORIE PRIN COMPRESIUNE
MANUALĂ NU SE POATE REALIZA
Trocar de 5 mm
 ASAMBLAREA ȘI
ÎNTREȚINEREA
 SUPORTUL (TROLIUL)
 Toate aparatele sunt racordate la rețeaua electrică prin
prize montate în corpul suportului, alimentate de un
cablu unic
 Deplasarea suportului (rotile de cauciuc solide)
 PREGĂTIREA INTERVENȚIEI LAPAROSCOPICE
 SE VERIFICĂ
 REZERVA DE GAZ A CIRCUITULUI DE
INSUFLARE
 PERMEABILITATEA ACULUI VERESS ȘI A
CIRCUITULUI DE INSUFLARE
 APARIȚIA IMAGINII PE MONITOR
 FUNCȚIONAREA CIRCUITULUI DE SPĂLARE-
ASPIRARE
 TESTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE
 FUNCȚIONALITATEA INSTRUMENTELOR,
TEACA IZOLATOARE A CÂRLIGULUI
ELECTROD
 SCOATEREA DIN FUNCȚIUNE A APARATURII
 ÎNTREȚINEREA INSTRUMENTELOR
TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA
LAPAROSCOPICĂ  ECHIPA OPERATORIE
 DISPOZITIVUL OPERATOR
 PREGĂTIREA PACIENTULUI  ANESTEZIA
 PERETELE ABDOMINAL EPILAT COMPLET
 INDUCEREA PNEUMOPERITONEULUI
 REGIUNEA OMBILICALĂ LIBERĂ DE ORICE
INFECȚIE/IRITAȚIE CUTANATĂ
 DIFICULTĂȚI ȘI INCIDENTE LA INDUCEREA
PNEUMOPERITONEULUI
 ASEPTIZAREA OMBILICULUI CU TAMPON ÎMBIBAT ÎN
SOL. RIVANOL 3% CU 12 ORE ANTERIOR INTERVENȚIEI  FIZIOPATOLOGIA PNEUMOPERITONEULUI
 SONDĂ NASO-GASTRICĂ DUPĂ INSTITUIREA NARCOZEI  INTRODUCEREA TROCARELOR
 Evită lezarea stomacului cu acul Veress/trocare  INSPECȚIA LAPAROSCOPICĂ
 Asigură vizibilitatea mai bună asupra viscerelor supramezocolice
 PLASAREA TROCARELOR 2-4
 Evită refluxul gastric în faringe
 INCIDENTE LEGATE DE INTRODUCEREA
 Reduce postoperator vărsăturile
TROCARELOR
 SONDĂ VEZICALĂ (OP. GINECOLOGICE,
SUBMEZOCOLICE)
 ABORDUL LA PACIENȚII LAPAROTOMIZAȚI
ANTERIOR
 TRATAMENT PREOPERATOR CU ANTIBIOTICE: EPISOADE
INFLAMATORII, RISC PULMONAR  LAPAROSCOPIA DESCHISĂ
 FEȘI ELASTICE ÎN JURUL GAMBELOR: se previne staza  ABORDUL PRIN HIPOCONDRUL DREPT SAU
venoasă , favorizată de pneumoperitoneu STÂNG
 INDUCEREA PNEUMOPERITONEULUI
 PACIENTUL ESTE ÎN DECUBIT DORSAL, FĂRĂ SUL ÎN
REG. LOMBARĂ
 ANCORAREA OMBILICULUI CU 2 PENSE-RĂDAȘCĂ LA
POLUL CRANIAL
 INCIZIE DE 2 mm LA ACEST NIVEL
 INTRODUCEREA ACULUI VERESS
 POZIȚIONAREA CORECTĂ A ACULUI VERESS=CONTROL
 TESTUL ASPIRAȚIEI
 TESTUL PICĂTURII
 TESTUL PRESIUNII la conectarea circuitului de insuflare: presiune
între -5 +2 mm Hg. Presiunea mare apare:
 Lipsa relaxării abdominale (anestezie incompletă)
 Acul plasat properitoneal
 Vârful acului oprit în epiploon
 Prezența de lichid de sterilizare pe tubul de conectare
 Compresiune externă asupra peretelui abdominal
 Tubul de silicon e cudat sau torsionat
 DIFICULTĂȚI ȘI INCIDENTE LA INDUCEREA
 INSUFLAREA GAZULUI ÎN SP.
PNEUMOPERITONEULUI
PROPERITONEAL
 Deformare circumscrisă la locul insuflării; persistă
matitatea hepatică; revenirea serului în seringă la
aspirație; insuflatorul indică valori presionale mari
de la început; uneori se recunoaște doar la
introducerea laparoscopului – hipercapnie;
profilaxia: extragerea și reintroducerea acului
Veress
 LEZAREA VISCERELOR ABDOMINALE
 Favorizată de prezența aderențelor postlaparotomii
anterioare, postperitonite anterioare, distensia
tractului gastro-intestinal
 PNEUMOEPIPLOONUL
 Evitare prin manevre de rotație a acului Veress
după introducerea în peritoenu; se resoarbe
 INSUFLAREA ÎN LIGAMENTUL ROTUND
 EMFIZEMUL SUBCUTANAT
 Se rezolvă spontan și fără sechele
FIZIOPATOLOGIA PNEUMOPERITONEULUI
 EFECTELE SISTEMICE
 EFECTELE MECANICE
 MODIFICĂRI CIRCULATORII – creșterea
presiunii peste 12 mm Hg în peritoneu
jenează întoarcerea venoasă în sist. cav inf.,
stocarea în jum. inf. a corpului (efect de
garou), crește riscul complicațiilor tromb-
embolice, umplerea cardiacă suferă, se acc.
aritmiile; pentru rețeaua capilară efect
barohemostatic
 MODIFICĂRI RESPIRATORII – presiunea
peste 15 mm Hg ascensionează diafragmul,
reduce capacitatea vitală, deplasează cordul
 DIFUZAREA CO2 ÎN MEDIASTIN SAU
PLEURĂ – prevenție prin presiune sub 10 mm
Hg și evitarea deschiderii pleurei
 MODIFICĂRI METABOLICE ȘI
RESPIRATORII DATORATE CREȘTERII
ABSORBȚIEI DE CO2
 Conversie în acid carbonic: irită receptorii
peritoneali, stimulează nervii vagi, det.
bradicardie; hipercarbie primară, secundară
 Nivelul sanguin al CO2 trebuie supravegheat
prin capnografie și corectat prin ventilație
 EMBOLIA GAZOASĂ (prin absorbție rapidă și
masivă la nivelul peritoneului, sau pătrunderea
gazului în lumenul vascular)
 Necesită evacuarea rapidă a
pneumoperitoneului, adm. O2, decubit lateral
stg și Trendelenburg, adm. Atropină și
Xilocaină, aspirarea sângelui printr-un cateter
central
 TULBURĂRI CARDIO-VASCULARE
 INTRODUCEREA TROCARELOR

 PRIMUL TROCAR – e necesară lărgirea inciziei inițiale până la

1 cm (diametrul primului trocar)*
 INSPECȚIA LAPAROSCOPICĂ
 INTRODUCEREA TROCARELOR 2-4
 INCIDENTE LEGATE DE INTRODUCEREA TROCARELOR
 PLĂGI VISCERALE
 PLĂGI VASCULARE
 LEZIUNILOR NERVILOR
 ABORDUL LAPAROSCOPIC AL PACIENȚILOR CU
LAPAROTOMII ANTERIOARE
* practic, se poate realiza de la început o incizie de cca 10 mm la polul
superior al cicatricii ombilicale, pătrunzându-se apoi cu acul Veress, se
cuplează insuflatorul, se realizează pneumoperitoneul si apoi se
pătrunde în cavitatea peritoneală cu trocarul de 10 mm, ce va permite
introducerea laparoscopului

HEMOSTAZA ȘI LIGATURILE
LAPAROSCOPICE
 CONDIȚIE ESENȚIALĂ PENTRU REUȘITA
OPERAȚIEI LAPAROSCOPICE = MENȚINEREA
UNUI CÂMP CURAT, NEHEMORAGIC
 ORICE HEMORAGIE TREBUIE OPRITĂ
 SÂNGERAREA CAPILARĂ (DIFUZĂ) –cedează
spontan sub efectul presiunii pneumoperitoneului
 Excepție: cirotici – patul VB
 PREPARATE DE FIBRINĂ (TACHO COMB)
 HEMOSTAZA PRIN ELECTROCOAGULARE CU
SPATULA BERCI
 HEMOSTAZA CU ULTRASUNETE
 FLACĂRA DE ARGON
 ELECTROCOAGULAREA – pentru vasele cu diametrul
de 2-3 mm
 APLICAREA CLIPURILOR – pt. vasele de 3-5 mm
 Zona de aplicare trebuie bine preparată
 Clipul potrivit ca mărime structurii vizate
 Extremitatea distală a brațului profund al aplicatorului să fie
liberă
 Formațiunea clipată trebuie să umple complet unghiul dintre
cele două brațe
 Clipul trebuie să fie pus la unghi de 90 grade față de axul
elementului
 Secționarea structurii clipate se face razant la clip
 Calibru mai mare a structurii – aplicarea a 2 clipuri
 Pe clipurile montate nu se aplică canula de spălare-aspirare,
tampon montat, electrozii activi
 Controlul clipului față de structurile învecinate
 ANSA ENDOLOOP CU NOD ROEDER: cu nylon, Vicryl
 NODUL EXTRACORPOREAL – structură intactă;
diametru de minim 3 mm; lungimea firului de 60-90 cm
 NODUL INTRACORPOREAL
 SUTURA LAPAROSCOPICĂ – fire de 14-16 cm
CAMERA DE LUCRU IZOBARĂ (FĂRĂ CO2)
 AVANTAJE
 PENTRU EVITAREA EFECTELOR NOCIVE ALE  Se evită tulb. hemodinamice
PNEUMOPERITONEULUI SUB PRESIUNE LA CEI CU  Evitarea pneumotoracelui, a emboliei
RISC CRESCUT = PROCEDEE DE SUSPENDARE
MECANICĂ  Aspirarea sângelui și lichidelor nu reduce vizibilitatea
 Imagine clară
 PENTRU MENȚINEREA LA O PRESIUNE SCĂZUTĂ A
CAMEREI DE LUCRU DUPĂ INSTITUIREA  Operațiile asistate laparoscopic se permite menținerea
PNEUMOPERITONEULUI, FĂRĂ A MAI FI NEVOIE DE camerei de lucru
CREȘTEREA PRESIUNII CO2 + PACIENȚII LA CARE NU  Se poate utiliza anestezia peridurală
SE MAI INTRODUCE CO2, DOAR SUSPENDAREA  Se pot folosi instrumente convenționale
MECANICĂ A PERETELUI ABDOMINAL ANTERIOR
 PROCEDEUL BANTING  DEZAVANTAJE
 PROCEDEUL KITANO  Camera de lucru are forma unui unghi de piramidă, nu dom
 PROCEDEUL MOURET  Sângerare capilară mai abundentă (lipsa efectului barohemostatic)
 Vizibilitate mai redusă
 Dureri postoperatorii mai intense și mai prelungite datorită suspendării prelungite
a peretelui
 Apariția leziunilor de decubit
 Incizii mai mari (mai ales cea ombilicală)
AVANTAJELE CHIRURGIEI
LAPAROSCOPICE
 CHIRURGIA MINIINVAZIVĂ =  STRESSUL OPERATOR PROPRIU-
limitarea traumatizării țesuturilor ce nu ZIS
sunt anatomic și funcțional în directă  EVOLUȚIA POSTOPERATORIE
legătură cu organul țintă
IMEDIATĂ
 PERETELE ABDOMINAL : 4 puncte  Reacție postagresivă diminuată
de inserție ale trocarelor
 Durata intervenției poate fi mai mare
 SE REDUCE EXCITAREA (redusă în funcție de curba de învățare)
RECEPTORILOR PERITONEALI
 CÂMP CU VIZIBILITATE
OPTIMALĂ
 BENEFICIILE CHIRURGIEI LAPAROSCOPICE
 Acuzele dureroase ale pacientului sunt mult reduse
DUREREA – determinată mai puțin de
 Mobilizarea postoperatorie a pacientului se face la câteva manevrele chirurgicale, mai mult de presiunea și
ore de la intervenție cantitatea de CO2
 Ileusul postoperator este de scurtă durată (12-36 ore)  Lipsa inciziilor largi ale peretelui abdominal
 Riscul eviscerațiilor este exclus  Lipsa manevrelor brutale exercitate cu
depărtătoarele
 Supurațiile plăgilor sunt excepționale, de mică intensitate
și durată  Lipsește tensiunea asupra suturilor în
perioada postoperatorie
 Prejudiciul estetic este minim
 Durata redusă a ileusului postoperator
 Riscul eventrațiilor este mic
 Incidența aderențelor postoperatorii este scăzută
 Timpul de spitalizare este mult redus; “chirurgie de o zi”
 Reintegrarea în muncă se face în timp scurt
 Prețul mai scăzut decât pentru chirurgia clasică
 CONVERSIUNEA LA OPERAȚIA DESCHISĂ
 CONVERSIUNEA DE NECESITATE
 MALFORMAȚII ANATOMICE SAU REMANIERI
INFLAMATORII NEDEPISTATE PREOPERATOR
(absența congenitală a cisticului, fistulă biliară
internă)
 INCIDENTE INTRAOPERATORII
 DEFECȚIUNI TEHNICE (lanțul imagistic,
insuflatorul, circuitul aspirație-spălare mai rar
 CONVERSIUNEA OPȚIONALĂ
 TERENUL PACIENTULUI (aritmii
cardiace agravate, pulmonar cronic)
 REMANIERE INFLAMATORIE
MASIVĂ

 CUNOAȘTEREA LIMITELOR
METODEI ȘI A CELOR PROPRII
 TEHNICI INOVATIVE
IN ENDOSCOPIE
 Îmbunătățirea ratei de detectare a
adenoamelor în cadrul colonoscopiei
(există polipi care nu sunt detectați,
mai ales adenoamele proximale
plate, adenoamele serate proximale
sesile – 13%; 14,4% din leziunile
hemicolonului drept nu sunt
diagnosticate)
 Colonoscopia reduce mortalitatea
prin cancer cu 65%; cancerul
dezvoltat și sub 3 ani de la o
colonoscopie = leziuni nedectate
 Retroflexia la nivelul cecului
 Third-eye device (creșterea detecției adenoamelor cu
peste 20%)
 Tehnicile de modificare ale mucoasei: colorații (indigo-
carmin și albastru de metilen), narrow-band imaging
 Insuflare de CO2 (distensie scăzută, revenire rapidă a
pacientului)
 Endoscopia colonului cu capsula (sensibilitate de 89%)
 Evaluarea intestinului subt.+ enterografie spirala
 CT colonografie
 ERCP+ ultrasonografie endoscopică
 Microendoscopie confocală laser
 Aplicarea scopică de clipuri – perforații colonice
 Disecție submucoasă endoscopică
 Controlul endoscopic al sângerării