REPUBLICA MOLDOVA

CONSILIUL RAIONAL CĂUȘENI

DIRECȚIA EDUCAȚIE, CULTURĂ, TINERET, SPORT ȘI TURISM

Seminar teoretico-practic

Aplicarea SÎDC, CET ȘI CRET în organizarea și

proiectarea activităților specifice unui
domeniu, dimensiunea educație fizică
 Activitatea de educaţie fizică – forma de bază de organizare a
procesului instructiv- educativ în grădiniţa de copii
Educaţia fizică în grădiniţa de copii îmbracă forme variate
Totodată fiecare din formele de educaţie fizică îşi are destinaţia sa specifică:
 instructivă (orele de educaţie fizică);
 de organizare (gimnastica de înviorare)
 de stimulare a capacităţii de muncă intelectuală (pauzele dinamice);
 odihna activă (distracţiile, zilele sănătăţii, vacanţa, întreceri sportive);
 corecţia dezvoltării fizice şi motrice (munca individuală şi diferenţiată);
 crearea condiţiilor pentru dezvoltarea capacităţilor motrice a copiilor în cadrul activităţilor pe
interese (secţii, cercuri);
 activităţi curativ-profilactice speciale pentru ameliorarea sănătăţii copilului.
Formele menţionate de realizare a educaţiei fizice se desfăşoară conform particularităţilor lor
metodice, determinate de specificul obiectivelor necesare de realizat, locul în programul zilei.
 Activitatea de educaţie fizică, ca formă de bază de
organizare a procesului pedagogic este orientată spre:
 asigurarea dezvoltării sistemelor şi funcţiilor organismului
copiilor prin intermediul efortului fizic special organizat şi
optimal pentru vârsta dată;
 satisfacerea necesităţii biologice în mişcare;
 formarea priceperilor şi deprinderilor motrice, dezvoltarea
calităţilor fizice;
 crearea condiţiilor pentru dezvoltarea multilaterală a
copiilor, când mişcările şi acţiunile motrice în condiţiile
neobişnuite contribuie la activizarea proceselor psihice,
căutarea formelor adecvate comportamentale.
 Formele de organizare a activităţilor de educaţie fizică sunt variate:
 tradiţionale (care includ în conţinutul său diverse tipuri de exerciţii fizice:
mers, alergare, exerciţii de front şi ordine, exerciţii de dezvoltare fizică
generală, mişcări de bază, jocuri dinamice);
 cu subiect (exerciţii fizice îmbinate organic cu desfăşurarea unui subiect);
 de joc (se selectează 3-4 jocuri cu diferit grad de intensitate având la bază
diverse tipuri de mişcare);
 integrate (cu elemente de dezvoltare a vorbirii, formării noţiunilor
elementare matematice, construire etc.);
 cu orientare cognitivă (urmărind formarea reprezentărilor,
cunoştinţelor specifice cu referinţă la sănătatea şi dezvoltarea dimensiunii
psiho-fizice a organismului uman);
 tematice (cu un anumit tip de exerciţii fizice: înotul, schiatul, etc.)
 de control şi evidenţă
În grădiniţa de copii întâlnim 4 tipuri de activităţi de educaţie
fizică:
Activităţi de învăţare
Atunci când avem ca temă de activitate: fie învăţarea
unei deprinderi motrice şi o consolidare sau verificare, fie
tema de activitate este de învăţare a două deprinderi
motrice ale căror variante au elemente de structură
asemănătoare, cum ar fi: „mers cu genunchii sus„ sau
„mersul berzei" şi alergare cu genunchii sus.
 Activităţi de consolidare
Atunci când avem ambele teme de consolidare pentru
două deprinderi motrice, cu condiţia ca cele două
deprinderi să fie diferite, adică: săritură (ex. „săritura ca
mingea„, ceea ce va presupune desprinderea pe verticală)
şi cea de a doua temă este de aruncare-prindere a mingii,
realizată individual, tot pe verticală. Nu trebuie să fie
cuprinse două variante ale aceleiaşi deprinderi motrice ca
teme în aceeaşi activitate.
De exemplu: nu se pot prevedea săritura în lungime de
pe loc şi săritura în înălţime cu atingerea unui obiect
suspendat, ca teme de consolidare în aceeaşi activitate.
 Activităţi de verificare

Atunci când se va verifica nivelul de însuşire-stăpânire

a unor deprinderi motrice consolidate anterior.
Verificarea se poate face prin intermediul unui parcurs
aplicativ care să conţină deprinderile motrice supuse
verificării. Se va urmări, în special, corectitudinea
realizării deprinderilor motrice respective şi nu viteza de
execuţie a acestora.
 Activităţi de tip mixt
Atunci când cele două teme de activitate sunt combinate
astfel:
a. învăţarea unei deprinderi motrice şi consolidarea unei
deprinderi motrice;
b. învăţarea unei deprinderi motrice şi educarea unei calităţi
motrice;
c. consolidarea unei deprinderi motrice şi educarea unei
calităţi motrice;
d. consolidarea unei deprinderi motrice şi verificarea nivelului
de stăpînire-însuşire a unor deprinderi motrice anterioare
sau a unei deprinderi motrice consolidate anterior, cum ar
fi: săritura în lungime de pe loc sau aruncarea la ţintă.
 Activitatea de educaţie fizică este
structurată pe trei părţi

Partea Partea Partea

introductiv- fundament de
pregătitoare ală încheiere
 Partea introductiv - pregătitoare
realizează următoarele obiective:
 organizarea copiilor, trezirea interesului, captarea atenţiei, pregătirea
organismului pentru efort.
 Cu acest scop se introduc exerciţii de front şi ordine (aranjări, regrupări)
mers, alergare cu diferite însărcinări, un complex de exerciţii de dezvoltare
fizică generală.
 Durata acestei părţi constituie în grupele mici 6-8 min, în grupa mijlocie-8-
10 min.
 Conţinutul părţii pregătitoare trebuie acordat cu activitatea de bază ce
urmează să se desfăşoare în cadrul orei.
 Alegerea exerciţiilor pentru partea pregătitoare trebuie să corespundă
particularităţilor exerciţiilor de bază .
 Partea fundamentală

include formarea priceperilor şi deprinderilor motrice, dezvoltarea calităţilor

fizice.
 După opinia A. Rotaru (1994) ordinea şi succesiunea exerciţiilor este condiţionată de
particularităţile sistemumlui nervos al copilului, care nu poate să-şi menţină
capacitatea de muncă înaltă timp îndelungat.
 Conţinutul părţii de bază îl constituie mişcările de bază (sărituri, aruncări, căţărări
etc.) şi jocurile de mişcare de intensitate înaltă, exerciţiile de dans.
 În partea fundamentală, care are o structură complexă, după acelaşi autor,
alternează cîteva ori exerciţiile pregătitoare, de bază şi de altă natură.
 Fiecare exerciţiu de bază poate fi precedat de unul sau mai multe exerciţii
pregătitoare, care creează premisele pentru executarea lui cu succes.
 Durata părţii fundamentale constituie în grupele mici - 8-12 min, în grupa
mijlocie12-15 min, în grupele mari-15-20 min.
 Partea de încheiere
 Asigură scăderea treptată, dirijată a activităţii
funcţionale a organismului.
 Strângerea aparatelor, schimbările de formaţie executate
la sfârşitul activităţii relaxează întru câtva copiii, îi aduce
la starea obişnuită.
 Dintre conţinutul didactic tipic pentru partea de
încheiere a activităţii fac parte: mersul, elementele de
dans, jocurile de mişcare cu intensitate mică, de atenţie,
coordonare a mişcărilor etc.
Corelarea domeniilor de activitate cu domeniile
de dezvoltare
DFFS
Eu,familia
Arte și
societatea
Sănătate și
COPILUL
A Limbaj și
DC motricitate comunicare
DPSE

Științe și
tehnologii

DLC
 I sarcină:
Dați exemple și argumentați cum poate fi
integrat dimensiunea educația fizică prin diverse
1 grup – activități activități din IET
de dezvoltare personală (rutine și
tranziții / I-a și II-a parte azilei, activități opționale)
2 grup – activități integrate/ activități pe domenii de
activitate (activități comune / în centre de interes)
3 grup – activități extracurriculare

(Vezi CET pag.119, tabela 5.1.)

 Diversitatea activităților din IET
ACTIVITĂȚI INTEGRATE/
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE ACTIVITĂȚI
ACTIVITĂȚI PE DOMENII DE
PERSONALĂ EXTRACURRICULARE
ACTIVITATE
Rutine și tranziții. Activități comune  Matinee festive;
 Activități din I-a parte a zilei și a) activități specifice unui  Distracții;
domeniu (educație fizică,
după-amiază sunt:  Șezători;
educație muzicală etc.).
1. Activități recreative și de b) activități integrate pe  Concursuri;
relaxare (plimbările în aer și domenii:  Jocuri sportive;
jocurile distractive).  Eu, familia și societatea  Teatru de păuși etc.
2. Activități de exersare a  Sănătat, securitate și  

aptitudinilor individuale. motricitate

3. Activități recuperatorii.  Limbaj și comunicare
 Științe
 Activitățile opționale (dans,
 Arte
limbi moderne, dezvoltarea Activități din centre de interes:
vorbirii, bunele maniere, a) Bibliotecă;
oratorica, etc.). b) Ștințe;
 Matinee festive (activități c) Arte;
distractive, concursuri, jocuri d) Construcții;
dinamice etc.). e) Joc de rol;
f) Apă și Nisip.
 II sarcină:
PAS 1.Determinați domeniul de activitate, dimensiunea
acestuia, competența specifică și vârsta pentru care este
propusă unitatea de competență;
Grup 1.
 Unitate de competență: Explorarea variațiilor de mers, a alergărilor și
săriturilor.
 Grup 2.
Unitate de competență: Utilizarea variațiilor de mers după semnal

cu schimbarea direcției.
Grup 3.
 Unitate de competență: Practicarea acțiunilor motrice utilitar-
aplicative în explorarea deplasărilor, depășirea obstacolelor și
manipularea obiectelor individual și în grup.
Variante de răspuns:
 Grupul 1
Unitate de competență: Explorarea variațiilor de mers, a
alergărilor și săriturilor.

Domeniul de Competența Vârsta

activitate specifică
Educație fizică 1. Exersarea 1,3 – 3 ani
deprinderilor motrice
în activități
individuale și
colective,
demonstrând interes
pentru cunoașterea și
dezvoltarea propriului
organism
 Grupul 2
Unitate de competență: Utilizarea variațiilor de mers după semnal
cu schimbarea direcției.

Domeniul de Competența Vârsta

activitate specifică
Educație fizică 1. Exersarea 3 – 5 ani
deprinderilor motrice
în activități individuale
și colective,
demonstrând interes
pentru cunoașterea și
dezvoltarea propriului
organism
 Grupul 3
Unitate de competență: Practicarea acțiunilor
motrice utilitar-aplicative în explorarea
deplasărilor, depășirea obstacolelor și
manipularea obiectelor individual și în grup.
Domeniul de Competența Vârsta
activitate specifică
 III sarcină:
Propuneți activități de învățare pentru unitățile de competență
selectate altele decât cele din CET, conform categoriei de
vârstă
Grupul I : Vârsta 1,5 ani – 3 ani

Unități de competență Activități de învățare

Explorarea variațiilor de mers, a
alergărilor și săriturilor.
Grupul II : Vârsta 3 ani – 5 ani

Unități de competență Activități de învățare

Utilizarea variațiilor de mers

după semnal cu schimbarea
direcției.
Grupul III: Vârsta 5 ani – 7 ani

Unități de competență Activități de învățare

Practicarea acțiunilor motrice

utilitar-aplicative în explorarea
deplasărilor, depășirea
obstacolelor și manipularea
obiectelor individual și în grup.
IV sarcină: selectați indicatorii ce pot fi
integrați per domeniu de dezvoltare

V sarcină: din indicatorii selectați,

formulați obiective operaționale
conform proceselor psihice(cognitive,
psihomotorii, socio-afective)
 Structura activităţii de educaţie fizică reprezintă succesiunea în
timp a principalelor momente, potrivit obiectivelor urmărite şi are
caracteristici particulare determinate în principal de următorii
factori:
 Prezenţa frecventă a două teme într-o activitate (o temă de
învăţare sau repetare cu o temă de aplicare în joc dinamic,
parcurs aplicativ, ştafetă cu deprinderile şi priceperile dobândite
anterior);
 Necesitatea pregătirii copiilor pentru efort;
 Acţionarea sistematică asupra întăririi reflexului de postură şi a
dezvoltării fizice armonioase;
 Asigurarea continuităţii de formare a priceperilor şi deprinderilor
mortice;
 Realizarea, atât pe parcursul activităţii, cât şi în finalul acesteia, a
revenirii şi refacerii organismului după efort.
Proiectul activităţii obligatorie de educaţia fizică
se elaborează după o anumită formă şi trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie simplu şi operaţional;
 să fie realizabil în limitele de timp şi spaţiul disponibil;
 să oferă o perspectivă globală asupra activităţii;
 să beneficieze de cele mai eficiente metode, procedee
şi sisteme de acţionare.
Partea întroductivă/capul proiectului didactic include
date referitoare la IET colectivul de copii, locul de
desfăşurare, materiale necesare:
 Planificarea zilnică a activității specifice domeniului
dimensiunii curriculare ”Educația fizică”
 
 Data: _________________ Ziua: _____________ Grupa:__________________________ Efectivul
grupei: ________________ Durata: ____________ Propunător:_____________________
 Tema: (mișcarea de bază)
_________________________________________________________________________________
 Unitatea de competență:
___________________________________________________________________________
 Obiectivele operaționale La finele activității copilul va fi capabil:
 cognitiv _________________________________________________________________________________
 psiho-moto
_________________________________________________________________________________
 socio-afectiv
_________________________________________________________________________________
Vocabularul:___________________________________________________________________
 Evaluare
Dozare
(nr.
Momentele execut Forme de Metode și Mijloace de Ind.
Conținutul activității
activității / Durata ării organizare procedee învățământ Aprecieri obser
exerciț vat
iului)

           
I. Partea  
întroductivă 

             
II. Partea
fundamentală

             
III. Partea de  
închiere  
 Dozare
Evaluare
(nr.
executăr Forme de Metode și Mijloace de
Momentele activității / Durata Conținutul activității In
ii organizare procedee învățământ Aprecieri
exerciți Ob
ului)

Partea întroductivă         
1.Organizarea grupei (1-2  
min)
2. Pregătirea organismului
pentru efort (2-3 min)

II. Partea          
fundamentală
1. Prelucrarea selectivă a
aparatului locomotor (2-3
min)
2. Mișcări de bază
3. Învăţarea acţiunilor
motrice noi (Durata 7-15min)
           
III. Partea de încheiere  
1. Revenirea organismului la  
starea iniţială - durata 2 min
 Principalele situaţii de instruire (momente, verigi) ale activităţii de
educaţie fizică sunt:
I. Partea întroductivă

1. Organizarea grupei – acest moment durează 1-2 min., pe unul

două rânduri, în careu în semicerc. Se execută următoarele sisteme
de acţionare: exerciții din grupa acţiunilor de front şi formaţii,
adunări, alinieri, întoarceri, schimbări de formaţii, opriri, exerciţii şi
jocuri de atenţie.
2. Pregătirea organismului pentru efort – durează 2-3 min. Se
excută: mers şi alergare în diferite variante cu gradarea
corespunzătoare a efortului, sărituri combinate cu exerciţii pentru
membrele inferioare, superioare şi trunchi, jocuri de atenţie, jocuri
muzicale, mers cu cânt, întreceri de scurtă durată care solicită
atenţia.
 II. Partea fundamentală
 Prelucrarea selectivă a aparatului locomotor - durata 4-8 min.
• Educarea ținutei corecte a corpului.
• Formarea bazelor generale ale mișcărilor.
• Influența calităților motrice.
• Educarea respirației prin acțiuni specifice însoțite de mișcări ale membrelor și trunchului.
• Pregătirea organismului pentru realizarea temelor orei.
 Mișcări de bază / dezvoltarea unei calități motrice
• Conținutul acestei verigi este perfect realizabil în acest moment al activității, în condițiile în
care organismul este pregătit pentru a face față efortului și se află într-o stare de
excitabilitate și de potențial motric optim. Este cunoscut faptul că atât viteza cât și
îndemânarea se dezvoltă numai în condițiile în care organismul este pregătit / încălzit, dar
nu obosit.
 Învățarea, consolidarea, perfecționarea pricepirelor și deprinderilor motrice.
Învăţarea acţiunilor motrice noi. Durata 7-15 min. În acest moment se execută deprinderi
motrice de bază, aplicativ utilitare, exerciții pregătitoare şi fundamentale executate fragmentar
sau global, exerciții în condiții de întrecere, gimnastica acrobatică și ritmică, jocuri dinamice.
 III. Partea de încheiere
 Revenirea organismului de la efort (durata 2-3 min).
Se recomandă ca activitatea să se încheie cu exerciţii liniştitoare, mers în
cadenţă moderat, mers cu cântec, mers cu exerciții de respiraţie, exerciții
de relaxare musculară, jocuri liniştitoare, exerciții de atenţie, jocuri
muzicale, jocuri distractive.
 Aprecieri, recomandări (1-2 min), sau încheierea
organizată a activităţii.
Concluzii, aprecieri, observații privind comportamentul copiilor.
 În concluzie:

 Părțile
verige ale activității de educație fizică,
după afirmația A. Keneman (1985) sunt legate
reciproc. Conținutul celei pregătitoare și a
celei de încheiere este determinat de
conținutul și sarcinile părții fundamentale.