UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

CATEDRA BIOLOGIE ANIMALĂ

FACULTATEA BIOLOGIE SI CHIMIE

Dezvoltarea embrionară la om

A efectuat Țurcanu violeta Gr.13B.

A controlat Lora Moşanu-Şupac
dr. Conferenţiar universitar.
Cuprins:

Embriologia –generalitati.
Gametogeneza.
Fecundatia si nidatia.
Segentatia zigotului.
Dezvoltarea anexelor embrionare.
Perioada embrionara.
1. Perioada fetala.
2. Bibliografie.
Embriologia umană constituie o ştiinţă care prezintă originea şi dezvoltarea fiecărui organism viu, de la fertilizare
până la naştere.
 Dezvoltarea embrionară începe odată cu fertilizarea, care are ca rezultat formarea zigotului. Urmează numeroase
diviziuni celulare,diferenţieri ale acestora, care adaugă mereu ceva nou structural si funcţional produsului de concepţie.
astfel, pornind de la zigot, celula ou mică, se ajunge la organismul uman pluricelular definitiv structurat.

viaţa prenatală cuprinde trei perioade:

 Perioada embrionară

 – durează trei luni si se caracterizează printro organogeneză rapidă.

 Perioada fetală precoce

 – trimestrul II al vieţii intrauterine – are loc desăvârsirea organogenezei.

 Perioada fetală tardivă

 – trimestrul III – se produce perfecţionarea maturaţiei histologice si biochimice a fătului.(fenomenul pregătitor

preconcepţional cuprinde gametogeneza

 
 Spermatogeneza si Ovogeneza

Spermatogeneza este procesul de formare a spermiilor şi începe la pubertate

.cuprinde următoarele faze:
Spermocitogeneza
, care cuprinde perioada germinativă sau de proliferare si perioada decrestere si de maturizare.
Spermiogeneza.
in perioada de proliferare, celulele germinale ale tubilor seminiferi încep să se dividă activ si să dea nastere unor celule
mici si rotunde, numite spermatogonii, care au un reticulendoplasmatic bogat.

Ovogeneza –Este procesul de formare a ovulelor si se desfasoara in ovar . Ovogeneza ,este procesul, în cazul
reproducerii sexuate, de diferențiere și transformare al ovulului unui organism femel într-o celulă capabilă de a
continua procesul de creare al unei noi ființe după fertilizarea sa de către gametului mascul. Procesul de
ovogeneză se realizează prin dezvoltarea oocitului primar prin maturare. Oogeneza este inițiată încă din faza
embrionică la organismele de sex feminin.
Spermatogeneza si Ovogeneza
 Fecundatia

• este procesul prin care cele doua celule sexuale, ovulul si spermatozoidul fuzioneaza (prin
patrunderea spermatozoidului in ovul) si formeaza o singura celula, diploida, oul.
• sperma este depusa in momentul  ejacularii in fundul de sac vaginal posterior de unde
spermatozoizii atrasi prin chimiotactism  (mediul vaginal este acid, mucusul cervical este
alcalin) patrund in canalul cervical pregatit sub influentele  hormonale din momentul
ovulatiei.
• timpul necesar spermatozoizilor de a ajunge din mediul vaginal (milioane) in trompa variaza
intre 5  si 68 minute.
• in trompa ajung aproximativ o  mie de spermatozoizi iar in regiunea ampulara numarul nu
depaseste cateva sute in perioada de 2 pana la 34 ore de la contactul sexual.
• ovulul expulzat din ovar este captat de trompa  ducandu-se in 1/3 externa a trompei.
Fecundatia cuprinde urmatoarele etape:

• penetratia spermatozoidului in ovul, favorizata de echipamentul

enzimatic proteolitic al spermatozoidului.
• odata patruns in ovul, se produce o reactie a zonei pelucide
(membrana externa a ovulului) care il face in mod normal
impenetrabil pentru alt spermatozoid.
• fuzionarea gametilor - intre cei doi pronuclei se formeaza un
fus, cromatina se   condenseaza in cromozom, care se
plaseaza intr-o placa    ecuatoriala, reconstituindu-se numarul
diploid de cromozomi (46, din care 22 perechi de autosomi si 1
pereche de cromozomi sexuali) rezultand oul sau zigotul.
• daca oul are cariotipul 46 xx individul este femela, iar daca are
cariotipul 46xy este mascul.
 Din acest moment, care se produce a patra zi de la fecundatie, diviziunea
devine inegala: pe de o parte rezulta celule mici, clare (micromere),  care
se divid mai rapid, si celule mari, intunecate  (macromere) care se divid mai
lent.
• oul fecundat in 1/3 externa a trompei ajunge in uter  - aceasta reprezinta
migratia.
• migratia dureaza 3-4 zile si este asigurata de miscarile peristaltice ale
trompei, miscarile cililor epiteliului tubar si curentul serozitatii peritoneale catre
cavitatea uterina.
• in aceasta perioada nutritia este asigurata de secretiile tubare. Imediat dupa
fecundatie oul se divide in doua celule egale (blastomere), care apoi,    prin
diviziune, dau nastere la 4 celule si respectiv 8 celule egale
 IMPLANTATIA

• oul ajuns in cavitatea uterina

penetreaza in mucoasa uterina
transformata secretor in a doua 
jumatate a ciclului menstrual.
• fenomenul poarta numele de
implantare sau nidatie.
Implantarea are loc datorita
echipamentului enzimatic
proteolitic al trofoblastului si
miscarilor sale. Mucoasa uterina,
pregatita secretor, reactioneaza
prin vasodilatatie
OUL IMPLANTAT
(la 11 zile)
• in aceasta perioada oul este scaldat de o
serozitate sanguinolenta in are se afla resturi
tisulare care contribuie la nutritia lui (nutritie
histiotrofa). Oul odata implantat, mucoasa uterina
sufera modificari citologice transformandu-se in
caduca (stroma edematoasa, celule deciduale de
origine mezenchimala).
• oul se implanteaza la o saptamana de la
fecundatie
• NIDATIA
(dupa apx. 8 zile)
1. Epiteliul mucoasei uterine.
2. Hipoblast.
3. Sincitiotrofoblast.
4. Citotrofoblast.
5. Epiblast.
6. Blastocel
1.Sincitiotrofoblast.
2. Citotrofoblast.
3. Epiblast.
4. Hipoblast.
5. Blastocel.
6. Capilar sangvin matern.
7. Cavitate amniotica.
8. Amnioblast.
9. Fibrina.   

10. Lacuna trofoblastica.

1. Sincitiotrofoblast.
2. Citotrofoblast.
3. Epiblast.
4. Hipoblast.
5. Blastocel.
6. Capilar sangvin matern.
7. Cavitate amniotica.
8. Amnioblast.
9. Fibrina.     
10. Lacuna trofoblastica.
 DEZVOLTAREA OULUI

in saptamana a 2-a,
butonul embrionar se diferentiaza in doua straturi:
• endoblast, profund.
• ectoblast, periferic
• ectoblastul  – tesut nervos, tegumente.
• mezoblastul – schelet, tesut conjunctiv,
musc., ap. renal, circulator.
• endoblastul – aparat digestiv,
respirator,
• sacul ovular – vizibil ecografic, miscari
cardiace (saptamana 6).
• intre butonul embrionar si trofoblast se afla mezenchimul
extraembrionar in care apare o  cavitate, celomul
extraembrionar, care inconjura butonul embrionar, cu
exceptia zonei unde se ataseaza la trofoblast, zona numita
si pedicul embrionar.
intre ectoblast si trofoblast apare o cavitate, care va forma
cavitatea amniotica
endoblastul trimite o foita care se indeparteaza de butonul embrionar, se acopera cu un
strat de celule mezoblastice formand membrana Hauser si o cavitate, cavitatea vitelina
primitiva, care apoi se transforma in vezicula vitelina secundara sau lecitocel.
EMBRIONUL
(la 6 saptamani
• in timpul lunii a II-a de evolutie,
dezvoltarea  morfologica a
embrionului se definitiveaza.
• perioada cuprinsa intre saptamanile a
4-a si a 8-a este perioada
embrionara in care se formeaza
diferite organe (organogeneza) si este
caracterizata prin predominanta
proceselor de diferentiere tisulara.
• perioada cuprinsa intre luna a IlI-a si
nastere este perioada fetala, in care
predomina procesul de crestere.
• oul constituit cuprinde fatul si anexele
fetale reprezentate de: placenta,
membranele amniotice, lichidul
amniotic si cordonul ombilical.
 PLACENTA

• placenta este organul de schimb intre mama si fat, cu

origine trofoblastica.
• Formarea placentei:
• in momentul implantarii, blastocistul are la periferie
trofoblastul care la randul lui prezinta doua straturi:
• stratul superficial (sincitiotrofoblastul) format din elemente
sincitiale, multinucleate, cu proprietati  proteolitice si de
absorbtie a elementelor nutritive;
• stratul profund, citotrofoblastul, format din celule  mari si
celulele lui LANGHANS.
• in zilele 6-9 sincitiotrofoblastul trimite prelungiri
pseudopode in tesutul matern (stadiul prelacunar).
• din ziua a 13-a apar lacune in traseele sincitiale (stadiul
lacunar) care separa coloana sincitiala.
 MEMBRANELE OULUI

sunt alcatuite din afara catre inauntru din corion si amnios.

corionul este situat intre caduca si amnios si este o membrana fibroasa si transparenta. La nivelul
placentei devine placa coriala. Adera la caduca si se poate separa usor de amnios. Intre aceste doua
foite se pot forma pungi amniocoriale
 CORDONUL OMBILICAL

• cordonul ombilical asigura

legatura dintre placenta si fat,
fiind o anexa fetala,
conjunctivo-vasculara.
• are forma tubulara torsionata,
culoare albicioasa, lucioasa,
lungimea medie de 50 cm,
diametru 1,5 cm. La exterior
prezinta o teaca formata din   
amnios, iar in interior vena
ombilicala si doua artere
continute intr-o masa
gelatinoasa (gelatina
Wharton).
• arterele transporta sangele
venos de la fat la mama,
venele transporta sangele
arterial de la mama la fat.
• grosimea corionului este
de aproximativ 0,2 mm.
• amniosul este o
membrana subtire,
transparenta, foarte
rezistenta, care acopera
fata fetala a placentei si
cordonul ombilical.
• este formata din doua
straturi, unul intern,
epitelial, format din mai
multe straturi de celule
cu proprietati secretorii
si altul extern, format din
tesut conjunctiv lax ce
contine fibre elastice,
nervoase, vase de
sange si limfatice
• Lichidul amniotic
• volumul lichidului amniotic poate fi apreciat echografic. El variaza in functie
de varsta sarcinii:
• la 7 saptamani: 20 ml;           
• la 30 saptamani: 1000 ml;
• la termen: 600-1000 ml, peste 1000 ml si pana la 2000 ml - exces de lichid
amniotic (peste 2000 ml polihidramnios, sub 500 ml oligoamnios).
•
• este un lichid clar si transparent, cu miros fad si reactie slab alcalina.
• este constituit in 98-99% din apa, restul fiind saruri minerale si substante
organice.
• originea lichidului amniotic este tripla: fetala, amniotica, materna;
participarea fetala este esentiala (in special cea renala - mai ales din
trimestrul al II-lea de sarcina).
• resorbtia lichidului amniotic se face pe doua cai: deglutitia fetala si resorbtia
prin membranele  amniotice.
• dintre substantele organice care intra in compozitia lui, importanta clinica
au:
– creatinina (marker al functionalitatii renale fetale).
– bilirubina (marker al functionalitatii hepatice),
– fosfolipidele si mai ales raportul
– lecitina/sfingomielina (markerul maturitatii pulmonare).
 Bibliografie:

https://
www.academia.edu/28143070/CUPRINS_PARTEA_I_EMBRIOLOGIE_UMAN%C4
%82
https://www.umft.ro/wp-content/uploads/2021/04/embriologie_20final.pdf

https://documente.net/document/dezvoltare-embrionara-56743e97c26e5.html

https://www.ehd.org/your-life-before-birth-romanian/story.php

https://www.academia.edu/41968933/Langmans_Embriologie_
Medicala_T_Sadler_ROMANA