Epoca Modernă, clasa a VII-a

20.01.2022
Теma lecției:

« De la Imperiul
Austriac la Austro-
Ungaria»
 Astăzi vom afla
• care a fost situația internă în imperiul
austriac în prima jumătate a secolului
XIX, cauzele și rezultatele revoluției din
1848;
• caracteristicile dezvoltării politice și
economice a Austro-Ungariei;
• motivele creșterii lente a industriei și a
agriculturii, transporturilor.
 Desfășurare:
1. «Lumea de ieri».
2. Era epocii renașterii naționale a popoarelor
slave din Imperiul Austriac.
3. « Popoarele primăverii» în Imperiul
Habsburgic.
4. În căutarea unui compromis (înțelegeri).
5. Structura politică a Austro-Ungariei.
6. Începutul revoluției industriale.
7. În ajunul conflictului.
În anii 30-40 ai
secolului al XIX-
lea, Imperiul
austriac s-a
răspândit din
Rusia în Balcani,
50 de milioane
de reprezentanți
ai diferitelor
popoare fiind
supuse.
Imperiul Habsburgic în secolul XIX, inclus teritorii din Austria, Ungaria,
Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, precum și
parte din România modernă, Polonia, Italia și Ucraina.
 «Lumea de ieri»
1. Țărănimea continua a fi săracă,
Cauzele revoluției corvezile ajungând la 104 zile pe an,
alături de perceperea de taxe
obligatorii.
2. În țară domină restricțiile impuse de
către bresle.
3. Existau taxe vamale interne.
4. A fost interzisă construirea de noi
fabrici și uzine.
5. Exista o severă cenzură a presei.
6. Școlile erau controlate de Biserica
Catolică.
7. Oprimarea politică și spirituală a
popoarelor imperiului (principiul
„dezbinării și cuceririi”), a fost
continuu aplicat popoarelor oprimate).

Franz Joseph I
 Epoca (era) renașterii naționale:

S-a dezvoltat literatura națională.

Sunt tipărite manuale de limbă maternă, lucrări despre istorie

În spațiul slav, ideile de solidaritate s-au răspândit repede.

Apare mișcarea pentru crearea literaturii

în limba slovacă.

Maghiara a devenit limba oficială, regat. În același timp, maghiarii nu au luat în calcul
interesele altor popoare care trăiesc pe teritoriul lor, ci doar propriile interese.
 «Popoarele primăverii» în
Imperiul Habsburgic
Pretexte (motive):

Guvernul lipsit de sprijinul populației.

Apariția mișcării naționale.

Represiunea politică.

Criza economică mondială (1847).

Clement Wenzel
Metternich
Politica economică habsburgică.
 «Popoarele primăverii» în Imperiul
Habsburgic
13 martie- izbucnește revoluția la Viena

Evoluția evenimentelor:
Muncitori, artizani ajunși pe baricade, studenții cer:
-adoptarea unei noi constituții;
-schimbarea guvernului.

Rezultat: e promulgată o nouă constituție. E clarificată proprietatea stabilită.

 «Popoarele primăverii» în Imperiul Habsburgic.

Octombrie 1848-răscoală la Viena.

Motivul–trimiterea de soldați să suprime revoluția din Ungaria.

Rezultat:
1. Ferdinand I abdică de la tron.
2. Reichstag-ul e dizolvat.
3. Adoptarea unei noi Constituții.
 « Popoarele primăverii» în
Imperiul Habsburgic.
12 iunie 1848 – 15 martie1848 –
revoluția din Cehia. revoluția din Ungaria.

Rebelii cer vot universal și autoguvenare . Pe 17 martie s-a format un guvern nou, reforma țărănească.

17 iunie- înfrângerea revoluționarilor. Rezultat: împăratul aprobă legi revoluționare .

 Învinge în războaiele cu Tulburări sociale în
Franța, Piemontul, Ungaria
Prusia

Crește necesitatea consolidării statului

1867 - Acord privind transformarea

imperiului Habsburgic într-o dublă
monarhie a Austro-Ungariei,
formată din doi șefi de stat,
independenți unul de celălalt în
treburile interne ale statelor-Austria
și Ungaria.
Împăratul
Аustrо-Ungariei
Franz Iosif
 Structura politică a Austriei.
Аustrо-Ungaria – monarhie constituțională fără drept de vot

Franz Joseph – împărat al Austriei și rege al Ungariei

Austria și Ungaria au în comun:
•pavilioanele; Austria și Ungaria
•armata; aveau fiecare:
•trei ministere: război, •Constituție;
finanțe, afaceri externe. •Parlament;
•sistemul financiar.
•Guvern.
•Inexistența vămilor
între Austria și Ungaria.
 1868 –Cehia, Мoravia și Silezia Superioară, au
ridicat probema secesiunii din Austria.
Austria a fost de acord cu politica de reforme
democratice:
1. Clarificarea proprietății, care dădea dreptul de
participare la alegeri, a fost redusă, ca urmare, la
nivelul larg al micilor proprietari ai orașului și satului;.
2. Cehii și-au menținut reprezentanții în parlamentul
Austriei.
3. În zonele în care exista o populație mixtă, au fost
introduse două limbi, iar oficialii cehi și moravi au fost
obligați să le cunoască.

În genere, situația cehilor, care au pus problema separării

complete de Austria, a rămas aceeași. Ungaria s-a opus,
de asemenea, cererii lor de independență.
«Politica de echilibru»
Toate guvernele
austriece
au urmărit
promovarea unei
politici de mici
concesii pentru a
menține populația
imperiului într-o
„stare de
nemulțumire
moderată” și a nu
le aduce la conflicte
majore.
 Începutul revoluției industriale

Citiți paragraful „Începutul revoluției industriale”,

confirmați cu fapte concrete, care atestă că
revoluția industrială a început cu adevărat în
Austria-Ungaria
 Rezumatul lecției:
• În câte state europene s-a declanșat
revoluția de la 1848-1849?
• Precizați trei asemănări și trei desoebiri
ale cauzelor acestei revoluții dintre Franța
și Imperiul Habsburgic.
• Identificați 5 urmări ale revoluțiilor
europene pe plan social.
 Teme de casă:

Identificați trei consecințe (urmări) în viața

politică a statelor revoluționare europene
de după 1849.