FUNCȚII DE RELAȚIE

SISTEME DE
COORDONARE
ȘI INTEGRARE

SISTEMUL
NERVOS
P R O F. F L O R I N V I U
Școala Gimnazială ”Nicolae Stoleru” Baia
SISTEMUL NERVOS
SELECTEAZĂ MOMENTUL LECȚIEI

I.1. Organizarea și structura sistemului nervos

I.2. Neuronul

Alcătuire Caracteristici

I.3. Sistemul nervos central – alcătuire externă

Organe de protecție Măduva spinării Encefalul

I.4. Sistemul nervos central, alcătuire internă

I.5. Sistemul nervos periferic

Nervi spinali Nervi cranieni
I.6. Rolul sistemului nervos
Reflexul Reflexe involuntare Reflexe voluntare

I.7.Boli ale sistemului nervos și măsuri de igienă

I.8. Aplicații
Organizarea și structura sistemului nervos
Sistemul nervos coordonează toate activitățile noastre, adaptând organismul la
condițiile mereu în schimbare ale mediului înconjurător.

Sistemul nervos somatic

(al vieții de relație)
Encefal
Sistemul nervos central (SNC)
(ax cerebro-spinal, nevrax)
Măduva spinării

SISTEMUL Nervi
NERVOS Sistemul nervos periferic
Ganglioni
nervoși

Sistemul nervos vegetativ – sub comanda SNC

(coordonează activitatea organelor interne)
o parte centrală
(distribuită în axul cerebro-spinal)

o parte periferică

În structura sistemului nervos se regăsesc neuronii și celulele gliale, cu rol de

protecție și hrănire a neuronilor.
 Neuronul - alcătuire
În corpul uman există peste
100 de miliarde de celule
nervoase – neuronii.

Sunt celule înalt specializate

pentru a conduce excitațiile sub
formă de impulsuri nervoase.

Sunt alcătuiți din corpul celular și

prelungiri.

Neuronul reprezintă unitatea de

structură și funcție a
sistemului nervos
 Neuronul – Caracteristici
• Sunt celule care trăiesc mult, putând funcționa
optim toată viața;
• Nu se înmulțesc, deci nu pot fi înlocuiți dacă au
fost distruși;
• Pentru o bună funcționare, au nevoie de mari
cantități de glucoză și oxigen, și nu pot supraviețui
decât puține minute fără acestea;
TRANSMITEREA IMPULSULUI NERVOS

• Sunt celule foarte excitabile – au o mare

capacitate de a răspunde stimulilor interni și
externi;
• Conduc excitațiile sub formă de impuls nervos
într-un singur sens, întotdeauna de la dendrite,
prin corpul celular și apoi prin axon;
• Neuronii se leagă între ei prin sinapse, formând
rețele de neuroni REȚEA DE NEURONI
 Sistemul nervos central – alcătuire externă
Trunchiul
cerebral

Encefalul Creierul mic

(Creierul) (Cerebelul)

Creierul
mare

SISTEMUL
NERVOS Măduva
CENTRAL spinării

Protecția
osoasă

Organe de
Meningele
protecție

Lichidul
cefalorahidian
Organe de protecție
Țesutul nervos este foarte fragil și poate fi
distrus la cea mai mică presiune (lovire). De
aceea, organele sistemului nervos central
au o triplă protecție.

Protecția osoasă – encefalul și măduva

spinării sunt protejate de oasele cutiei
craniene, respectiv de canalul coloanei
vertebrale.

Meningele – în adăpostul lor osos, encefalul

și măduva spinării sunt învelite de trei foițe
numite meninge, care le protejează și le
hrănesc.

Lichidul cefalorahidian se află între a doua

și a treia foiță a meningelui. Este
asemănător limfei sanguine, și pe lângă
rolul protector (amortizează șocurile) are și
rol de hrănire.
 Măduva spinării

Se întinde de la baza encefalului până în

dreptul celei de-a doua vertebre lombare;
restul canalului vertebral este format din
firul terminal și de un mănunchi de nervi
ce formează ”coada de cal”.

Are forma unui cilindru, turtit antero-

posterior, pe care se văd două șanțuri: unul
anterior, altul posterior.

În secțiune transversală, are lungimea de

11-12mm și lățimea de 8-9mm.

În dreptul membrelor, măduva este mai

îngroșată, aceste zone coordonând
activitățile complexe ale membrelor.
 Encefalul – Trunchiul cerebral, cerebelul
Trunchiul cerebral reprezintă partea CEREBELUL

inferioară a encefalului și este acoperit

posterior de celelalte formațiuni ale
acestuia.

Este format din trei componente, una

dintre acestea fiind bulbul rahidian,
care se află în prelungirea măduvei.

Cerebelul (creierul mic) se află în

partea posterioară a trunchiului
cerebral.

Este format din două emisfere

cerebeloase, unite printr-o porțiune
mijlocie.
Encefalul – Creierul mare
Reprezintă partea cea mai voluminoasă a
encefalului.
Este format din două emisfere cerebrale
separate printr-un șanț adânc, în profunzimea
căruia cele două emisfere sunt unite printr-o
masă de substanță albă.

Suprafața emisferelor prezintă numeroase

șanțuri, unele mai adânci, care împart
emisferele în lobi cerebrali, altele mai puțin
adânci, care împart lobii în circumvoluțiuni sau
giri. Aceste formațiuni, măresc foarte mult
suprafața emisferelor cerebrale.

Lobii cerebrali poartă denumirea oaselor

craniului în dreptul cărora se află. Aceștia sunt:
lobul frontal, lobul parietal, lobul temporal și
lobul occipital.
 Sistemul nervos central – alcătuire internă
La nivelul sistemului nervos central, neuronii formează:
• Substanța cenușie, alcătuită din corpii celulari ai neuronilor, care sunt de culoare cenușie;
• Substanța albă, formată din prelungirile neuronilor. Teaca de mielină dă culoarea substanței albe.

COMPONENTELE SUBSTANȚA CENUȘIE SUBSTANȚA ALBĂ

DISPUNERE
SNC (formează centrii de comandă și control) (formează căile de conducere)

Este așezată la interior și are, în secțiune, Se află la exterior în jurul substanței

Măduva spinării
formă de fluture cenușii

Se află în interior sub forma unor grupuri Se află la exterior și printre nuclei,
Trunchiul cerebral de corpi celulari care constituie nuclei de formând fascicule ascendente și
substanță cenușie descendente

Se găsește la exterior, formând scoarța

Creierul mic
cerebeloasă și în interior, sub formă de Se află la interior
(cerebelul)
nuclei.

Se află la exterior, formând scoarța

Este distribuită șa interior și este formată
cerebrală (cortexul). Are grosimea de
din fibre care fac legătura între:
2 – 4mm, și suprafața de circa 2200cm3,
Creierul mare • regiuni ale aceleiași emisfere cerebrale;
conținând aproape 1,6×10 10 neuroni.
• cele două emisfere cerebrale;
Fiecare neuron, are mii de conexiuni
• diferitele etaje ale axului cerebrospinal.
sinaptice.
 Sistemul nervos periferic
Este format din nervi și ganglioni nervoși aflați pe traiectul lor.

Fiecare nerv este format din mii de fibre nervoase și funcționează ca o ”linie de
comunicație” între un organ al SNC și o anumită parte a corpului.

Nervii ajung la diferite părți ale corpului, pe care le inervează, preluând de la acestea
informații pe care le conduc, după caz, la encefal sau la măduva spinării. De aici,
comenzile elaborate, sunt conduse înapoi către periferie.

CLASIFICAREA NERVILOR
După alcătuirea și rolul lor, nervii pot fi:
• nervi senzitivi, conduc informația de la
periferie la centru, de exemplu nervii optici,
nervii olfactivi;
• nervi motori, conduc comenzile elaborate la
nivelul nevraxului la periferie, de exemplu
nervii oculomotori,
• nervi micști, conțin atât fibre senzitive, cât
și fibre motorii, sunt cei mai numeroși.
După organul sistemului nervos central de la
care pleacă, deosebim:
• nervii spinali (31 de perechi), pornesc din
măduva spinării, sunt nervi micști și
inervează tot corpul, cu excepția capului și
gâtului;
• nervii cranieni (12 perechi), pornesc din
encefal, inervează capul și gâtul.
 Nervii spinali
Fiecare nerv spinal este legat la măduva spinării prin două rădăcini: una posterioară și
alta anterioară, care se unesc, formând un trunchi comun scurt. De la acesta, pleacă
ramurile nervului spinal spre periferie.
 Nervii cranieni
În număr de 12 perechi, își au
originea sau se termină, în cea
mai mare parte, în nucleii
trunchiului cerebral.

I. Nervii olfactivi
II. Nervii optici
III. Nervii oculomotori comuni
IV. Nervii trohleari
V. Nervii trigemeni
VI. Nervii abducens
VII. Nervii faciali
VIII.Nervii acustico-vestibulari
IX. Nervii glosofaringieni
X. Nervii vagi
XI. Nervii accesori
XII. Nervii hipogloși
Rolul sistemului nervos
Elementele structurale de bază ale sistemului
nervos lucrează împreună, realizând funcțiile de
comandă și control care determină buna
funcționare a întregului organism.
La organele nervoase centrale sosesc în
permanență mii de informații din mediul extern
și de la organele interne. În urma analizei
acestora, sunt elaborate răspunsuri, care se
transmit spre organele efectoare.

Substanța cenușie din măduva spinării, nucleii

nervoși din trunchiul cerebral, scoarța cerebrală
sunt, funcțional, centrii nervoși sau centri de
comandă. Aici sunt primite și analizate
informațiile și elaborate răspunsurile.
Substanța albă constituie, funcțional, căile de
conducere a mesajelor în sens ascendent și
descendent.
 Reflexul
Atunci când lovești ușor un coleg sub
rotulă, are loc extensia gambei (reflexul
rotulian).

Stimulul acționează asupra receptorilor

din mușchi și ia naștere un impuls
nervos ce este transmis pe calea
senzitivă a nervului spinal, la substanța
cenușie din măduva spinării. Aceasta Reflexul sau actul reflex este răspunsul dat rapid și
elaborează comanda pe care o trimite adecvat dat de sistemul nervos unui stimul provenit
pe calea motoare la mușchi (organul din mediul extern sau intern.
efector).
Pentru că se închide în măduva spinării, CALE SENZITIVĂ 3
reflexul rotulian este un reflex medular. CENTRU4
NERVOS 5NEURON DE
Orice reflex are o bază anatomică, un ASOCIAȚIE
traseu prin care este condus impulsul 6CALE MOTOARE
nervos, care poartă numele de arc 7ORGAN EFECTOR
Identifică pe
reflex. Pentru realizarea acestuia, este desen, părțile
necesară integritatea tuturor 2ORGAN RECEPTOR componente ale

componentelor arcului reflex. 1STIMUL unui act reflex

 Reflexe involuntare
Pentru punerea în evidență a acestor reflexe, s-
au efectuat numeroase experimente pe
animale.

Unei broaște i s-a distrus encefalul cu un ac, dar

măduva spinării i-a fost lăsată intactă. Pe laba
piciorului s-a pus un tampon de vată, îmbinat
cu acid slab. Broasca și-a retras imediat piciorul,
apoi l-a adus la poziția inițială. Ori de câte ori
se repeta experiența, se producea același
răspuns.

Reflexele involuntare se închid în măduva spinării (reflexul rotulian, reflexe cutanate,

vasoconstricția, accelerarea bătăilor inimii, dilatarea pupilei) și în trunchiul cerebral (reflexul
suptului, masticației, deglutiției, salivației, vomei, tusei, strănutului, sughițului, clipitului,
respirației). Sunt reflexe necondiționate, înnăscute, le au toți indivizii speciei. Ele sunt
permanente, se mențin toată viața.

Instinctele sunt înlănțuiri de reflexe necondiționate. La om, acestea sunt controlate

de scoarța cerebrală (de exemplu, instinctul alimentar).
 Reflexe voluntare
Îți place înghețata?

Dacă îți place și vei consuma de mai multe

ori acest aliment, vei saliva fie la vederea
acesteia, fie numai dacă te gândești la ea.
Salivația este un reflex involuntar, care se
declanșează atunci când alimentele ajung în
cavitatea bucală.
Salivația la simpla vedere sau amintire se
datorează scoarței cerebrale, la nivelul
căreia s-au format legături între diverși
centri nervoși.
EXPERIMENTUL LUI PAVLOV

Reflexele voluntare se închid în scoarța cerebrală (apărarea de obiecte fierbinți, mersul pe

bicicletă, cititul, scrisul, condusul unei mașini, salivația la simpla vedere sau amintire). Sunt
reflexe condiționate, se dobândesc pe parcursul vieții prin procesul de învățare și se pot pierde,
dacă nu sunt exersate. Ele sunt caracteristice individului și fac parte din experiența sa de viață.

Dresajul animalelor se realizează tot pe elaborarea de reflexe condiționate.

 Boli ale sistemului nervos
Funcționarea în bune condiții a scoarței cerebrale, presupune alternanța a două stări:
• Starea de excitație sau starea de veghe, când organismul este activ;
• Starea de inhibiție sau starea de somn – organismul se reface pentru a evita
suprasolicitarea.
Oboseala – apare în urma efortului îndelungat,
capacitatea de învățare și atenția scad. Dispare dacă ne
odihnim mai multe ore.
Surmenajul – stare de oboseală accentuată, dureri de
cap, insomnii, lipsa poftei de mâncare, slăbiciune
generală, atenție și memorie scăzute, senzația că
suntem mai obosiți decât la culcare.

Nevrozele – sunt boli psihice cauzate de factori stresanți

precum stările de încordare prelungite, certuri repetate în
familie.
Psihozele – sunt boli grave ale sistemului nervos care duc
la tulburări de comportament, bolnavii nu se mai
integrează în mediul social și familial.
Măsuri de igienă
Întocmește-ți un program de lucru
în care să alternezi activitatea fizică
cu cea intelectuală și cu odihna!
Te poți odihni activ, plimbându-te în
aer liber, ascultând muzică,
vizionând filme sau pasiv, prin
somn.
Manifestă înțelegere și respect în
raporturile cu ceilalți!
Rezolvă cu calm orice situație!
Evită conflictele, certurile!
Manifestă toleranță și colaborează
cu toți!

Evită alcoolul, tutunul, drogurile!

 Aplicații
I. Completează desenul: II. Completează desenul:

CREIERUL MARE
Membrană3
3 Lobul frontal
CELULAR
CORP

1 Citoplasmă4
1 Lobul temporal
Lobul parietal
Nucleu 5
4 Lobul occipital

2 CREIERUL MIC
Cerebelul
5
PRELUNGIRI

Dendrite 6 TRUNCHI CEREBRAL

2 6 Bulb rahidian
Axon 7 III. Completează schema generală a arcului reflex:

Teacă de mielină 8 CENTRU 2NERVOS

Arborizații axonice Ca
9 le
mo
vă 3
iti
1 to
nz
r ie
Butoni
se

10
le

terminali
Ca

Organ receptor 4
Organ efector
 Aplicații
IV. Alege varianta corectă: V. Marius experimentează sensibilitatea termică la
nivelul pielii și, din neatenție, pune mâna intr-un vas
1.Bulbul rahidian este o componentă a:
cu apă care are temperatura de 70OC.
a) trunchiului cerebral b) cerebelului a Ce tip de reflex se manifestă în acest caz?
2. În scoarța cerebrală se închid: b La nivelul cărui organ nervos se afla centrul nervos
al acestui reflex?
a)Reflexe necondiționate b) reflexe condiționate c Calculați durata de transmitere a influxului nervos
de la receptor la efector (în secunde) știind că arcul
3. Prin rădăcina posterioară a nervului spinal
reflex conține numărul minim de neuroni, lungimea
trece ramura: arcului reflex de la R la E este de 100 cm, viteza de
a) motorie b) senzitivă transmitere a influxului nervos este de 120m/s, la
nivelul unei sinapse impulsul întârzie 0,5ms.
4. Direcția deplasării impulsului nervos este:
a) de la dendrite spre axon b) de la axon spre dendrite RĂSPUNS:
5. Organele sistemului nervos central sunt a) reflex necondiționat, de apărare, prin care mana este
protejat de un înveliș triplu numit: îndepărtată de vasul cu apă;

a) meninge b)mielină b) centrul acestui reflex se află în măduva spinării;

6. În cerebel substanța albă: c) numărul minim de neuroni în cazul reflexelor medulare este 3
a) se află la interior b) formează scoarța cerebeloasă (n. senzitiv, n. intercalar, n. motor), deci acest arc reflex are 2
sinapse, la nivelul cărora impulsul nervos întârzie 10ms = 0,001s
7. În măduva spinării, substanța cenușie: Durata de transmitere este :
1s x 1m (100cm) : 120 m/s = 0,0083s,
a)Este dispusă la exterior b) are forma unui fluture la care se adaugă întârzierea sinaptică:
0,0083s + 0,001s = 0,0084 s
CORECT GREȘIT
 Rebus
1 – Legături între neuroni;
1 S I N A P S E 2 – celule cu rol de hrănire și protecție a
2 G L I A L E neuronilor;
3 – Nervi care pleacă din măduva spinării
3 S P I N A L I 4 – Nervi care conduc informația de la
4 M O T O R I centrul nervos spre organele efectoare;
5 – Creierul mic;
5 C E R E B E L 6 – Teacă ce învelește axonul;
6 M I E L I N A 7 – Componentă a trunchiului cerebral;

7 B U L B R A H I D I A N
8 R E F L E X
8 – Răspuns rapid și adecvat, dat de sistemul nervos 9 N E U R O N
stimulilor din mediu;
9 – Unitate de structură și funcție a sistemului nervos; 10 D E N D R I T E
10 – Prelungiri ale neuronului; 11 C O R T E X
11 – Denumire dată scoarței cerebrale;
12 – Este format din encefal și măduva spinării; 12 N E V R A X
13 – Prelungire unică a neuronului; 13 A X O N
14 – Nervi care conțin atât fibre senzitive cât
și motoare 14 M I C S T I
 Diagramă
SUCCES!
Găsește în diagrama de mai jos denumirile a trei nervi senzitivi, trei nervi motori și patru nervi
micști. Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă
spre cap. Apăsând pe prima literă a unei denumiri din diagramă vei găsi noţiunile căutate!

NERVI SENZITIVI
O C U L O M O T O R I J E G M U
Acustico-vestibulari
I E N T L A F I O C I T S U C A Olfactivi

R H M R D I R A L U B I T S E V Optici

A B E I F U H B F A U M H N O Z NERVI MOTORI

Abducens
E U Z G O C E D A A N O G P L C
Oculomotori
L N D E U J M U C F C I T A H E Trohleari

H C B M A E H C T O G I P M F D NERVI MICȘTI

Faciali
O L G E F O V E I L C H A S E L
Spinali
R U A N Z D G N V I J G U L E O Trigemeni
Vagi
T O T I H C N S I U M V A G I P
ATENȚIE!!! Dacă apeși o literă greșită, vei fi scos din joc!
 VĂ
MULȚUMESC!

Realizat: iunie 2014, Prof. Florin Viu

Materialul conține imagini și prelucrări de imagini preluate de pe site-urile:,
www.simpliliving.wordpress.com, www.revistacafeneauasufletelor.ro, www.turbosquid.com,
www.whitepage.com.au, www.intranet.tdmu.edu.ua, www.sfatulmedicului.ro,
www.quizlet.com, www.rasfoiesc.com, www.andrei21_wikispaces.com, www.esanatos.com,
www.emedika.ro, www.creeaza.ro, www.corpul-uman.ro, www.animateit.net, www.vidu.ro,
www.biorutgers.edu, www.leavingbio.net, www.highered.mcgraw-hill.com,
www.blog.lib.umn.edu, www.weddingbycolor.com, www.filida.wordpress.com,

Imagini animate preluate de pe site-urile: www.optoneuro.eu, www.gifsoup.com,