BIOGRAFIA LUI VICTOR PETRINI

Elaborat de Eleva clasei a XI-

a:Mihalachi Dina
LITERATURA LUI MARIN PREDA NU SE REVARSĂ TUMULTUOASĂ ,CI DECANTATĂ DE
LUCIDITATE ȘI DE SCRUPUL MEDITATIV. EL A CREAT UNROMAN AL „UNUI EROU CARE
CREDE ÎN PUTEREA SPIRITULUI ŞI ÎN MITUL FERICIRII PRIN DRAGOSTE”, CARTE CE
RIDICĂ PRESTIGIUL ÎNTREGII PROZE
ROMÂNEȘTI ,CARTE A UNEI CONȘTIINȚE ȘI A UNEI EPOCI.
VICTOR PETRINI ESTE PROTAGONIST AL ROMANULUI CEL MAI IUBIT DINTRE
PĂMÂNTENI, PERSONAJUL CE ÎNTRUCHIPEAZĂ DESĂVÂRŞIREAFORŢEI CREATOARE
A LUI MARIN PREDA.
VICTOR PETRINI, UN ALTER-EGO AL LUI MARIN PREDA, REPREZINTĂ TIPOLOGIA
INTELECTUALULUI NEÎNŢELES,AFLAT ÎNTR-O CONTINUĂ CURSĂ ÎN TENTATIVA DE A
SE AUTODEPĂŞI ŞI DE A DA UN ROST EXISTENŢEI SALE. ÎN ACEST CONTEXT,
ÎNTÂMPINĂ DE-ALUNGUL EVOLUŢIEI SALE ÎN CADRUL ROMANULUI O SERIE DE
SITUAŢII LIMITĂ, PENTRU CA LA FINAL SĂ SFÂRŞEASCĂ DRAMATIC, ÎNCARCERAT.
 VICTOR PETRINI
Petrini este pasionat de cărţi şi de filosofie, astfel se ambiţionează să întemeieze un sistem de
gândire original: „O nouăgnoză, pornind de la descoperirile ştiinţifice, ar elibera omul de
teama, de neliniştea cosmică, într -o lume în care Dumnezeul îmbătrânit nu-i mai poate alunga
singurătatea sa înspăimântătoare în faţa unui univers de catran, care pare absurd.”O alta
trasatura morala este nevoia de libertate ce îl va obseda pe Victor Petrini în confesiunile sale.
Suprimarea ei e cauzată atât de împrejurările politice, cât şi de conştientizarea fatalităţii
destinului omenesc la nivel general. Şi dacă oprimat politic mai este totuşi optimist, în ceea ce
priveşte destinul, Victor Petrini se va resemna în cele din urmă şi îşi va pierde credinţa că
omul mai poate fi liber. Gindirea lui Petrini e principală, abstractă, idealistă şi, prin asta,
desprinsă de concretul existenţei şi a primejdiilor rezultate dintr-o imprejurare istorică
aberantă. Victor Petrini pur şi simplu nu vrea să recurgă la un compromis înfaţa
absurdităţilor noului regim. Petrini îşi asumă condiţia creatorului spiritual, indiferent la gloria
socială şi ferit de obligaţia de a face concesii conjuncturale. Privit din punct de vedere religios,
Victor ne apare ca un om fara scrupule, o persoana fara principii crestine. Pe parcursul cartii
incalca toate cele zece porunci omorind, fiind desfrinat, negindu-l pe Dumnezeu.
 VIAȚA LUI VICTOR PETRINI
Prin structura sa intelectuală şi prin dimensiunea stării sufleteşti, Victor Petrini rămâne a fi unul din
cele mai memorabile personaje din literatura română. Pe tot parcursul romanului intretine relatii cu
diferite personaje.
Prima experienţă erotică, Petrini o are cu Nineta, o femeie tânără care îl fascinează prin exteriorul ei.
Protagonistul încă adolescent, confun dă uşor „esenţa cu aparenţa”, iar bucuria posesiei îl face să
trăiască iluzia că „nimeni şi nimic nu îi poate sta împotrivă”. A doua femeie din viaţa lui
Petrini ,Caprioara, îi creează aceeaşi iluzie, că poate fi oricând liber în alegerile sale. Numai că de data
aceasta eşecul experienţei erotice a însemnat pentru el o lovitură a destinului greu de suportat. Relaţia
cu Matilda se deosebeşte cu mult de relaţiile precedente. Apropiindu- se de noua sa iubită, Victor
Petrini se va sili să descifrezenecunoscutul. Încercând să desluşească esenţa misterului în care este
învăluită Matilda, el îşi proiectează asupra ei forţagândirii sale formată în spiritul sistemelor generale şi
abstracte. Cea de-a patra experienţă erotică a lui Victor Petrini este trăităîmpreună cu Suzy Culala. Între
cei doi pare a se naşte o iubire de care rămân mulţumiţi amândoi. Fostul soţ al lui Suzy – întruchiparea
forţelor exterioare – va pune capăt şi acestei ultime idile.
Victor Petrini are relatii diferite cu toti prietenii .Relatia cu Petrica Nicolau era bazata pe ironie. Nu
ideile lui Petrica il pasionau, ci iritarea lui,ridea de el. Ion Micu devine bun prieten al lui Victor Petrini cu
care intretine lungi discutii despre literatura, filosofie, istorie si politica. Un alt prieten, StefanPop chiar
il apara pe acesta la proces. Cu bunicii ,Petrini are relatii special, ii iubea nespus si chiar ii admira si se
simtea inechilibrul caldurii sufletesti dupa fiecare vizita.