Aspecte de etică în cercetarea

psihologică în mediul clinic

lect. univ. dr. Anca MUSTEA

ancamustea@uvvg.ro
De ce etică în cercetare în psihologia clinică?
• Urmând modelul cercetător-practician, inevitabil suntem
în permanentă legătură cu cercetarea, în rolulurile de:
cercetător, consumator de cercetare, evaluator

• Etica este un aspect important în

practica psihologică
cercetare

• Există un cod deontologic al psihologilor din România;

„Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică”
Codului deontologic al profesiei de psiholog
cu drept de liberă practică

• Explicarea unor termeni de specialitate

• Misiunea, scopul și rolul psihologului
• Natura și obiectivele codului deontologic
• Principiile fundamentale în exercitarea profesiei de
psiholog
• Răspunderea disciplinară
• Dispoziții finale
Principiile fundamentale ale activității psihologului
1. Principiul competenței, specializării și integrității profesionale
2. Principiul responsabilității științifice și profesionale
3. Principiul independenței, nediscriminării și imparțialității profesionale
4. Principiul asigurării demnității și respectului pentru ființe
5. Principiul primordialității interesului ființei umane
6. Principiul liberei concurențe profesionale
7. Principiul evitării conflictului de interese
8. Principiul confidențialității și păstrării secretului profesional
9. Principiul informării și obținerii consimțământului prealabil
10.Principiul formării profesionale continue
11.Principiul confraternității și colegialității
12.Principiul nemedierii relației psiholog-beneficiar/ pacient
13.Principiul obligației de mijloace în activitatea psihologică
14.Principiul dreptului beneficiarului la o a doua opinie în specialitate
15.Principiul obligației de finalizare a activității psihologice
Principiul competenței, specializării și
integrității profesionale

• Psihologii nu pot utiliza metodele și tehnicile de evaluare

și asistență psihologică ca instrument de represiune
politică și socială. De asemenea, este interzisă utilizarea
oamenilor în calitate de subiecți de experimentare, fără
acordul prealabil scris al acestora.
Principiul responsabilității științifice și profesionale
• Art. 8. – (1) Psihologii au obligația să se asigure că metodele și tehnicile de evaluare
și asistență psihologică pe care le utilizează sunt adecvate obiectivelor serviciilor
psihologice ce urmează să le presteze către beneficiari.
• (2) Psihologii au obligația să utilizeze metodele și tehnicile de evaluare și asistență
psihologică potrivit instrucțiunilor de utilizate puse la dispoziție de către producător
sau distribuitor, cu avizul Colegiului, astfel încât să nu pună în pericol viața, precum și
integritatea fizică și psihică a beneficiarilor.
• (3) Psihologii au obligația să se asigure ca metodele și tehnicile de evaluare și
asistență psihologică standardizate care urmează să fie utilizate în activitatea
profesională sunt avizate de către Comitetul Director al Colegiului.
• (4) Psihologii care utilizează în activitatea profesională metode și tehnici de evaluare
și asistența psihologică nestandardizate, sunt obligați să informeze și să obțină
consimtământul prealabil al beneficiarului direct.
• (5) Metodele și tehnicile de evaluare psihologică nestandardizate și nevalidate nu pot
fi utilizate pentru psihodiagnoza care conține clasificări și ierarhizări de orice formă
sau care pot aduce atingere imaginii persoanei.
• (6) Pentru specialitățile în care standardul de calitate prevede obligația utilizării
metodelor și tehnicilor standardizate, psihologii pot utiliza în activitatea profesională o
probă nestandardizată, în scopul validării acesteia.
Principiul formării profesionale continue

(3) Psihologul se informează cu privire la noile descoperiri

științifice în domeniul psihologiei și transmite, în grupurile
profesionale, informațiile dobândite în activitatea sa.
Etica în cercetare
• În demersul cercetării, etica este la fel de importantă ca
și celelalte componente: formularea ipotezei, design-ul
cercetării, colectarea datelor, analiza datelor,
interpretarea rezultatelor.

Exemple controversate de cercetări în psihologie:

• Milgram (1963) - obediența față de autoritate
• Zimbardo (1972) - rolul de gardian și prizonier
• Campbell și colab. (1964) - administrarea de
medicamente care întrerup respirația fără ca subiecții să
fie anunțați
Întrebări:
• Când este acceptabil să induci în eroare subiecții ca să
studiezi o temă importantă?
• Cum poate cercetătorul să jongleze între drepturile
individului și contribuția științifică?

(1) Dileme etice apar inevitabil în cercetarea psihologică.

(2) Calitatea designului cercetării afectează direct etica
studiilor (Rosenthal, 1994) - cu cât calitatea cercetării
este mai redusă, cu atât suntem mai puțin justificați, din
punct de vedere etic să folosim subiecți umani.

„...cercetarea greșită sau inadecvată nu are nici un

beneficiu, deci nu este bine să fie realizată cu subiecți
umani.” (Azar, 2000)
 Istoric
• După cel de-al doilea război mondial și cercetările făcute de naziști pe
deținuți, s-a pus pentru prima dată oficial problema principiilor etice în
cercetare

1947 - Codul de la Nuremberg - 10 principii

• primul principiu - consimțământul subiecților
• un alt principiu - posibilitatea de a se retrage oricând

1953 - APA - un cod de etică pentru psihologi

• cercetătorii sunt responsabili să protejeze binele subiecților
• informarea completă a subiecților despre riscurile cercetării
• permiterea subiecților să refuze participarea la cercetare
• folosirea inducerii în eroare doar când este necesar
• menținerea confidențialității
Aspecte etice în cercetare

• Inducerea în eroare/ minciuna/ înșelarea

• Consimțământul
• Confidențialitatea
• Observarea
• Retragerea
• Protejarea
• Sfatul
• Debriefing - explicațiile ulterioare
Onestitatea în cercetare
• Cercetătorii nu trebuie să inventeze sau să falsifice
datele unei cercetări - datele trebuie raportate onest,
chiar dacă nu susțin ipoteza inițială:
- rezultatele reale descoperă o lume fascinantă
- într-o cercetare se urmărește descoperirea realității, nu
demonstrarea unei ipoteze
- falsificarea rezultatelor poate duce la inferențe greșite,
care apoi duc la intervenții greșite => afectează negativ
pacienții/ clienții
- descoperirea falsificării datelor duce la discreditarea
cercetătorului, dar și a domeniului
Onestitatea în cercetare
• Datele adunate nu trebuie omise sau trunchiate. Dacă se
folosește o procedură de omitere a rezultatelor extreme,
aceasta trebuie menționată în raportul cercetării.
• Trebuie avută multă grijă în interpretarea rezultatelor - a
nu se face inferențe nefondate (ex. prezentarea unei
relații cauzale, acolo unde nu este demonstrată).
• Nu este etică exagerarea importanței rezultatelor unei
cercetări.
• Asumarea creditului doar pentru munca depusă =>
recunoașterea ideilor altor persoane (citarea bibliografiei)
• Neascunderea datelor față de alți cercetători care doresc
să verifice concluziile la care ai ajuns.
Aprobarea realizării cercetării
• existența unor comisii de aprobare a realizării cercetărilor
(IRB - institutional review boards) în SUA, dar și în alte
țări
• aceste comisii revizuiesc, evaluază, aprobă sau resping
investigațiile care implică subiecți de cercetare umani -
aprobarea metodologiei cercetării => necesitatea
menționării unui astfel de proces la trimterea unui articol
spre publicare sau la aplicarea pentru un proiect de
finanțare
• aspecte urmărite de aceste comisii: risc minim, selecția
echitabilă a subiecților, consimțământul informat,
siguranța subiecților, starea de bine a subiecților
Consimțământul informat
• scopul consimțământului informat: protejarea stării de
bine a fiecărei persoane; subiecții trebuie să plece cu
senzația unei experiențe pozitive pe care ar repeta-o

• Ce implică acest consimțământ informat?

- subiecții au primit/ citit informații despre studiu
- subiecții au avut posibilitatea să pună întrebări despre
studiu
- subiecții au semnat un acord de participare
Ce cuprinde formularul de consimțământ
informat?
a. scopul cercetării și procedurile folosite
b. natura participării subiecților (durata, frecvența sesiunilor, locația studiului)
c. potențialele riscuri și disconforturi și cum vor fi gestionate acestea
d. posibile beneficii pentru subiecți sau pentru alții
e. tratamente alternative, dacă cercetarea implică o formă de tratament
f. anonimitatea subiectului
g. descrierea oricărei compensații oferite
h. drepturile subiectului, inclusiv dreptul de a se retrage oricând, fără a pierde
nici un beneficiu
i. o afirmație care să indice că participarea este voluntară
j. o afirmație despre dreptul subiectului de a pune orice întrebare despre
studiu și procedură
k. numele cercetătorului, afilierea și un mijloc de contact
l. metodele de contactare ale comisiei de aprobare a metodologiei
m. afirmația că fiecare subiect va primi o copie a formularului semnat
Participarea copiilor în cercetare

• Pentru a include copiii în cecetare este nevoie de

consimțământul scris al părinților
• Este nevoie de acordul, cel puțin verbal, al copiilor

• Ce se întâmplă dacă părinții sunt de acord și copilul nu

este de acord să participe la cercetare?
Confidențialitatea
• Identitatea și răspunsurile subiecților sunt confidențiale
• Trebuie precizate limitele confidențialității

• Când confidențialitatea poate să fie încălcată?

Inducerea în eroare
• Consimțământul informat presupune că subiecții sunt
complet informați cu privire la scopul cercetării, înainte de
a decide dacă sunt de acord sau nu să participe la
cercetare

Exercițiu:
Dați exemple de situații în care subiecții nu pot să fie de la
început informați despre adevăratul scop al cercetării.
În ce situație inducerea în eroare ar putea fi necesară în
cadrul unei cercetări?

• Problema inducerii în eroare este foarte controversată

• Nu prea există cercetării asupra efectelor inducerii în
eroare asupra subiecților
 Inducerea în eroare - exemple
• oferirea de informații imprecise despre natura studiului
• ascunderea informațiilor
• angajarea complicilor
• oferirea de garanții false privind confidențialitatea sau alte
probleme speciale
• ascunderea identității cercetătorului
• oferirea de feedback fals asupra performanțelor subiectului
• folosirea efectului placebo
• prezentarea eronată a scopului studiului
• folosirea de observații sau înregistrări ascunse
• neinformarea subiecților că participă la un studiu

Importanța informării ulterioare! (debriefing)

 Folosirea internetului în cercetare

• Cercetările realizate online intră în două categorii:

(a) studiile care investighează patternurile de folosire a
internetului
(b) chestionare și experimente

• Problemele etice privind realizarea cercetărilor online sunt la

începutul dezbaterilor
• Se aplică aceleași principii etice ca și la celelalte cercetări
Folosirea internetului în cercetare
Aspecte discutabile:
• Cum se asigură cercetătorii că subiecții au citit și au
înțeles formularul de consimțământ informat?
• Cum poate cercetătorul să fie sigur că subiectul are
dreptul de a-și da consimțământul legal? (de unde știi că
nu e copil?)
=> nu există o metodă standardizată de colectare și
validare a consimțământului informat online

• anonimitatea - nu se poate respecta dacă se folosește

email-ul
• inducerea în eroare - nu există siguranța că subiectul va
participa la sesiunea de informare finală
Temă de reflecție
• Selectați un aspect privind etica în cercetare față de care
aveți o părere puternică și clară. Prezentați-vă
perspectiva și susțineți-o cu argumente în 2-3 paragrafe
(maxim 150 de cuvinte).