Mărfuri complementare

Burger
 Burger
• Hamburgerul (scurt și Burger) este un
fel de mâncare pregătită rapid, caldă,
servită ca produs standard în multe
lanțuri fast-food. Constă dintr-o chiflă
(bun), o felie la grătar de carne tocată
de vită (patty), și în general, diverse
legume (roșii, ceapă, salată etc.), sosuri
 (ketchup, muștar, maioneză etc.).
Chifteaua se face în general din carne
tocată de vită, la care se adaugă
condimente, (ceapă, usturoi, sare, boia,  (Veggie-Burger), cea mai mare
pătrunjel etc.) și se frige pe grătar sau în
vas teflonat fără grăsime.
• Există o bogată varietate de
hamburgeri. Una dintre cele mai
răspândite variante este 
cheeseburger: un hamburger cu
brânză. Alte variante sunt cele, în
care carnea tocată, patty, nu este
din vită, ci din pui
(Chickenburger), pește, porc (Pork
Burger) sau variante vegetariene
parte cu chiftele de legume.
 Ingrediente
• piure de roşii (46%), ulei vegetal de soia,
oţet, zahăr, muştar (apă, seminţe de
MUŞTAR, oţet, sare, arome,
condimente), amidon modificat de
porumb, sos worchestershire (apă, sirop
de glucoză, oţet din malţ de ORZ, zahăr,
sare, arome, extract de ceapă, pastă de
anşoa (ANŞOA, sare, apă, ulei de
măsline, oţet din vin), suc concentrat de
lămâie, condimente, verdeţuri, ulei
vegetal de floarea soarelui), gălbenuş de
OU, condimente (pudră de ceapă, pudră
de usturoi), sare, agent de îngroşare
(gumă de xanthan), arome, antioxidanţi
(calciu disodiu etilendiamină), colorant
(caroteni).
Apariția burger-ului
• În zorii secolului al XX-lea a fost martoră nevoia de
a furniza hrană oamenilor care trăiesc în centre
urbane extrem de productive cu densități mari de
populație. Alimentele trebuiau, de asemenea, să
fie accesibile din punct de vedere economic pentru
clasa muncitoare pentru ca acestea să își mențină
forța de muncă și producția industrială. Burgerul s-
a născut într-o perioadă în care oamenii aveau
nevoie să mănânce atât „repede”, cât și „ieftin”.
Progresele tehnologice în domeniul conservării
alimentelor, precum și îmbunătățirile producției și
transportului agricol, au făcut posibil ca
hamburgerii să fie o alegere practică a alimentelor
pentru locuitorii din mediul urban încă de la
crearea lor. Mediul socio-economic al Statelor
Unite în momentul creșterii popularității burgerului
a coincis cu sfârșitul Primului Război Mondial și
începutul Marii Depresii din 1929
 Tortul
• Tortul (din italiană Torta - cu sensul
de pâine rotundă) este un produs fin de 
patiserie. Acest desert este format din
una sau mai multe prăjituri (uneori
biscuiți) înmuiate în cremă sau gem.
Partea superioară a tortului este, de
obicei, decorată cu cremă de glazură
 și/sau fructe
• În mod tradițional, torturile sunt
rotunde, dar există și torturi din prăjituri
coapte în forme dreptunghiulare, mai
ales cele din producția industrială
• Tortul este consumat la diferite
sărbători tradiționale cum ar fi nunți,
aniversări și alte evenimente festive.
Tortul de nuntă este realizat cu mai
multe etaje și deasupra se pun figuri
ale mirilor. Pe torturile aniversare se
pune un număr de lumânări egal cu
vârsta celui sărbătorit. Sau această
vârstă poate fi reprezentată cu
lumânări în formă de cifre.
 Ingrediente
500 g alune de pădure prăjite

200 g zahăr farin

200 g ciocolată cu lapte

6 ouă separate

1 pachet unt

1½ praf de copt

300 g ciocolată neagră (50% cacao)

450 g smântână dulce
 Aparitia Tortului

• Legislația romană conținea dispoziții privind delictele sub formă

de delict, care au influențat ulterior jurisdicțiile dreptului civil din
Europa continentală, dar un corp distinctiv de drept a apărut în
cuvântul de drept comun trasat în dreptul englezesc. Cuvântul
„delict” a fost folosit pentru prima dată într-un context juridic în
anii 1580, deși au fost folosite cuvinte diferite pentru concepte
similare înainte de acest timp.
 Blatul pentru Tort
• Blatul de tort este semipreparatul ce stă la baza obținerii unei game variate de prăjituri,
fiind obținut dintr-un aluat fluid ce are în compoziția sa făină, ouă,zahăr/indulcitori,
ulei, zahăr ars, afânători chimici, arome, substanțe colorante. Blatul de tort a apărut
încă din cele mai vechi timpuri, pur și simplu dintr-o întâmplare, odată cu descoperirea
făinii.Deseori, tocmai din această cauză, adesea se confunda pâinea cu blatul, fiind
denumit-impropriu- "pâinică"... Grecii au numit blatul "plakous"-ce deriva din cuvântul
"plat". Blatul era adesea o combinație de miere și alune. Aveau de asemenea un blat
numit "satura" care era de fapt o prăjitură turtită mai grea. În timpul imperiului Roman,
blatul a devenit " placenta"/"libum" , fiind un deliciu oferit ca ofrandă zeilor. Placenta
arăta mai mult ca și o plăcintă cu brânză. Germanii au denumit blatul "filă". Insă în
timp acesta a suferit o serie de modificări, astfel încât astăzi există mai multe tipuri de
blaturi : blat alb, blat colorat(zahar ars/pulbere de cacao/substante colorante), și
produsele obținute sunt adevărate opere de artă.
 Blatul alb
• Blatul alb se caracterizează prin
contrastul de culoare între blatul
și creme, barot, fondant,
ciocolată. În acest sens putem
aminti : barotate- Șnit cu cremă
de fistic/cu cremă de cafea/cu
cremă de lămâie/mozaic/fructo,
Mocatine, glasate- Moca, Select
cu fructe confiate
Blatul colorat
Blaturile colorate sunt superioare blaturilor
albe, prin adăugarea zahărului ars sau a pulberii
de cacao.Zahărul ars influențează pozitiv
culoarea și aroma blatului, iar pudra de cacao
imprimă culoarea specifică brună-acaju și
aroma deosebit de plăcută. În structura
prăjiturilor cu blat colorat, se armonizează cu
crema de cacao, crema de ganaj, fondant de
cacao, ciocolată, astfel încât prin conținutul
ridicat de cacao acestea stimulează favorabil
sistemul nervos al consumatorilor(datorită
teobrominei și cofeinei). Dintre prăjiturile ce au
la bază blatul colorat putem aminti : barotate-
Cuibulețe, Șnit cu cremă de cacao,Crizanteme,
Delice,glasate- Amandine, București,
Margarete, Coșulețe, Violete,acoperite cu
cremă-Buturugă mică/mare
 Crema de zahar ars
• Crema de zahăr ars (cunoscută în engleză și franceză ca Crème brûlée)
este un desert obținut din ouă, zahăr și lapte. Crema de zahăr ars a ajuns
un desert foarte popular datorită gustului său deosebit. Poate fi ornat cu
frișcă, sau combinat cu vanilie, în modul tradițional
• Prima recetă cunoscută de crème brûlée a apărut în cartea de
bucate Cuisinier royal et bourgeois din 1691 a lui François Massialot.
 Prepararea cremei de zahăr ars
• Pentru prepararea cremei de zahar ars avem nevoie de
urmatoarele ingrediente:
• 1 l lapte;
• 8 oua medii;
• 1 varf cutit de sare;
• 150 g zahar tos fin (pentru crema de oua);
• 150 g zahar tos fin (pentru caramel);
• 1 pastaie de vanilie (doar semintele).