Universitatea din Oradea

Facultatea de Medicină și Farmacie

Domeniul Sănătate
Programul de studiu asistență medicală generală
Forma de învățământ zi, 4 ani

Tulburările cardiovasculare psihosomatice:

modalități și timpi de tratare

Coordonator științific: conf. univ. dr. Katalin Babeș

 
 

Absolvent: Dîlgoci Ionuț Daniel

 
 

 
 

Oradea
2017
Cuprins
 Introducere

 Cap I. Bolile cardiovasculare – factori de risc

 I.1 Stabilirea factorilor de risc
 I.2 Funcționarea sistemului cardiovascular și factorii
emoționali - Studiul Framingham

 Cap II. Abordarea terapeutică a pacienților cu tulburări

cardiovasculare
 II. 1 Rolul beta-blocantelor și a tranchilizantelor minore
 II. 2 Inima hiperkinetică și betablocajul
 II. 3 Tratamentul hipertensiunii de graniță

 Cap. III. Studii de caz

 Concluzii
Lucrarea de față a fost realizată pentru a evalua,
conform studiilor de specialitate

 Dacă există o potențare reciprocă între anxietate și

hiperactivitate cardiacă și dacă ajută la perpetuarea
disfuncției;

 Dacă dezvoltarea hipertrofiei cardiace sau a

cardiomiopatiei osbtructive, ce rezultă din
hipercontractibilitate, reprezintă o trăsătură a
sindromului;

 Dacă normalizarea foarte prelungită a stării

circulatorii prin betablocaj contribuie la ameliorarea
circulatorie permanentă.
DELIMITARI TEORETICE / FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

 Lipidele în sânge/Profilul lipidelor optime

 Fracțiunile colesterol-lipoproteine
 Hipertensiunea / Tensiunea și mortalitatea datorată
infarctul miocardic
 Diabetul/Efectul factorilor de risc
 Impactul asupra sexelor
 Asocierea factorilor de risc cardiovascular
 Factorii de mediu/Activitatea fizică
 Obezitatea/Dieta
 Factorii psihosociali
.

  Lipidele în sânge - relația între colesterolul seric total și

boala coronariană derivă din componenta LDL a
colesterolului (lipoproteine cu densitate joasă) și că există de
asemenea componenta HDL a colesterolului (lipoproteine cu
densitate înaltă) care e legată de risc în proporție inversă.
 Hipertensiunea - sistolică sau diastolică, labilă sau fixă,
cauzală sau bazală, la orice vârstă, la oricare din sexe, este
un contribuitor puternic la boala cardiovasculară
aterosclerotică.
 Diabetul - dublează mortalitatea cardiovasculară. În studiul
Framingham, relația între diabet și scăderea toleranței la
glucoză la fiecare din sechelele cardiovasculare au fost
examinate, ținându-se cont de vârstă, de sex și de factorii de
risc asociați
ROLUL BETABLOCANTELOR, AL TRANCHILIZANTELOR
MINORE ÎN TRATAREA DISFUNCȚIILOR
CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE
 Efortul psihologic și repercusiunile sale
asupra inimii
 Efectele betablocantelor
 Rolul tranchilizantelor minore
 Inima hiperdinamică şi betablocajul
 Tratamentul hipertensiunii de graniță (limită)
.

Betablocantele exercită un efect dual: un efect

asupra sistemului nervos central și un efect așa-numit
cardioprotector.

 Presupunând că betareceptorii sunt de asemenea

prezenți în sistemul nervos central, betablocantele
trebuie să producă o betablocadă centrală.

 În plus, ele exercită o acțiune centrală nespecifică.

 În cele din urmă, ele au o acțiune periferică cu un

feedback centripet.
Studiile clinice
Pacienti tineri cu hipertensiune de granita
 Comparație pe baza studiilor de specialitate a

efectelor antihipertensive ale metoprololului,

ale hidroclorotiazidei și ale medicației placebo
 Rezultate in abordare si plan de tratament

Schimbări ale tensiunii arteriale sistolice și

diastolice ,ale pulsului si ale activității reninei
plasmatice
Tolerabilitate/ Confirmarea eficacității
antihipertensive a metoprololului
Concluzii
 Hidroclorotiazida este contraindicată în
tratamentul hipertensiunii de graniță la pacienții
tineri;
 Metoprololul reduce tensiunea arterială măsurată
în repaus la 40% din cazurile de hipertensiune
arterială de graniță la pacienții tineri.
Îmbunătățește starea de bine a pacientului în
50% din cazuri, indiferent că a provocat sau nu o
scădere a tensiunii arteriale.
 Propanololul nu produce nicio ameliorare
circulatorie permanentă;
Bibliografie - selectiv
 ***American Heart Association Committee Report, Risk factors and
coronary heart disease. Circulation, New York, 1990
 APETREI, Eduard : Cardiologie clinică, Editura Medicală Callisto,

București, 2015
 BONOW , Robert, MANN, Douglas, Braunwald's Heart Disease: A

Textbook of Cardiovascular Medicine, Ediția a 9-a, Philadelphia,

2012
 GINGHINĂ, Carmen: Compendiu de terapie a bolilor

cardiovasculare, Editura Medicală, București, 2016

 GUAZZI, M., POLESE, A., MAGRINI, F., FIORENTINI, C., OLIV ARI,

M.T.: Long-treatment of the hyperkinetic heart syndrome with

propranolol. Amer. J. med. Sci.1975
 KOELLA, W. P.: Central effects of beta-adrenergic blocking agents:

mode and mechanisms of action. In Kielholz, P. (Editor): A

therapeutic approach to the psyche via the beta-adrenergic system,
Int. Symp., VIth World Congr. Psychiat., Honolulu, Hawaii, 1999