Tema: Elemente de

psihologie a comunicării si a
comportamentului uman.

Realizat: CERNIŢANU Mariana

dr. în psihologie
 Scopul prelegerii:
A oferi cunoştinţe despre conceptul de comunicare,
comportament, medicină comportamentală şi de a
forma abilităţi practice de planificare şi realizare a
comunicării eficiente în contextul relaţiei medic-
pacient.

PLAN:
1. Conceptul de comunicare si comportament uman.
2. Medicina comportamentală. Sarcinile medicinii comportamentale.
3. Comunicarea pentru schimbarea comportamentului
4. Harta mentala a comunicarii
5. Comunicarea eficientă
 Comunicarea:

 “o relaţie între indivizi ce implică transmitere

intenţionată sau nu cu influenţe asupra receptorului şi
cu efect retroactiv” (feedback).

 Comunicarea implică o derulare a operaţiilor de codare,

recodare şi decodare a mesajelor.

 Prin procesul de comunicare se transmit informaţii

pentru atingerea anumitor scopuri.
 Comunicarea:
- proces activ de exprimare/schimb de idei, opinii, ce se
realizează cu aproximaţie:

 La nivel logic – 20%

 La nivel paraverbal – 30% (ton, volum, viteza de
rostire).
 La nivel nonverbal – 50% (expresia facială, poziţia,
mişcarea, îmbrăcămintea).

 Dacă între aceste niveluri nu sunt contradicţii,

comunicarea poate fi eficace.
 Moduri de comunicare
 limbajul în forma sa orală şi scrisă;

 imaginea (foto, tele etc);

 expresia (mimica, pantomimica, gestica);

 acţiunea.

 Modurile de comunicare stau la baza comunicării verbale

(realizate prin intermediul cuvintelor) şi non-verbale sau
paraverbale (cu utilizarea altor moduri de transmitere a
mesajelor).
 Modelul schematic al comunicării

Canal
Codificare Decodificare

Emiţător Bruiaj Receptor

Receptor Emiţător

Decodificare Codificare

Canal
 Comportamentul uman
- mulţime a reacţiilor de răspuns ale
organismului uman la stimulii externi.

 Sistemul comportamental al omului reprezinta un

ansamblu coerent de valori, stări, acţiuni sau
transformari prin care subiectul intră într-o relaţie
cu mediul ambient, cu alţii şi cu sinele.
!!!
 Comportamentul uman poate fi explicat si prin
aceea ca fiecare dintre noi jucam un anumit rol la
serviciu, acasa, în grupul de prieteni cu care ne
întîlnim în week-end sau în clubul sportiv pe care
il frecventăm etc.

 În fiecare situaţie specifică, interpretam partitura

în conformitate cu ceea ce se aşteaptă de la noi,
desi uneori aceste roluri pot fi contradictorii (fiind
în dezacord cu propria noastra personalitate sau cu
valorile pe care le respectăm.
 In medicină:

 Comunicarea pentru schimbarea

comportamentului - un instrument de
transmitere a informaţiei întru
promovarea şi susţinerea modificării
comportamentului în scopul reducerii
riscului pentru sanatate în rîndul
persoanelor, comunităţii sau a întregii
societăţi.
 Medicina comportamentală:
 - domeniul interdisciplinar interesat de
dezvoltarea cunostinştinţelor şi tehnicilor
comportamentale care au relevanţă pentru
înţelegerea sănătăţii şi maladiei, precum şi de
aplicarea acestor cunoştinţe şi tehnici pentru
prevenţie, tratament şi reabilitare.
 Sarcinile medicinii comportamentale:

 1. Identificarea şi conştientizarea factorilor

de risc implicaţi în debutul şi evoluţia
diferselor maladii: ex: fumatul, alcoolul, stresul,
abuzul de medicamente, statutul socio-economic,
particularităţile de persoanalitate ca predispuneri
genetice şi individuale spre devieri
psihocomportamentale, etc..
Sarcinile medicinii comportamentale:

 2. Studiul efectelor stării fizice precare

sau maladiei asupra funcţionării
comportamentale şi sociale: ex: consecinţe
psihosociale ale infecţiei cu HIV, sau cancer,
adaptarea la durerea cronică.
Sarcinile medicinii comportamentale:

 3. Evaluarea intervenţiilor
comportamentale şi sociale menite să
trateze boli fizice sau mentale sau să
amelioreze impactul acestor boli asupra
funcţionării comportamentale şi sociale ( ex:
intervenţii cognitiv comportamentale pentru
tulburări anxioase, strategii psihologice de
reducere a durerii, intervenţii pentru restaurarea
funcţionării cerebrale şi comporamentale după un
accident, proceduri psihologice de creştere a
complianţei la tratament).
 Sarcinile medicinii comportamentale:

 4. Studiul influenţei instituţiilor şi

organizaţiilor asupra sănătăţii (ex:
analiza accesului diverselor categorii de populaţii
la serviciile de sănătate, relaţia dintre
comportamentul personalului medical şi
complianţa terapeutică.
 Teoriile medicinii comportamentale:

 Există comportamente care cauzează boli sau

care conduc la declanşarea unor boli.

 Boala însăşi atrage un anumit comportament.

 Sunt importante atitudinea şi comportamentul

persoanei în momentul în care aceasta adoptă
măsuri preventive sau curative.
 Dupa datele OMS:
 50% din bolile care constituie cauzele principale
ale mortalităţii se datorează stilului de viaţă şi
factorilor de mediu.

 30 % sunt corelate cu factorii comportamentali

individuali (fumat, alcool, etc.).

 10-20% de atitudini individuale greşite faţă de

procedurile medicale şi de erori medicale.
 Comunicarea eficientă

 procesul de transmitere a unui mesaj astfel

încît sensul mesajului recepţionat să fie cît
mai apropiat posibil de sensul mesajului
emis; în urma acestui proces asigurîndu-se
un feedback pozitiv din partea
participanţilor la discuţie.
 Comunicarea eficientă presupune răspuns la
următoarele întrebări:

 CINE ? oferă informaţia;

 CE ? gen de informaţie se dicută;
 CUI ? audientul;
 UNDE ? sala special amenajată;
 CÎND ?;
 CUM ? = stilul de interviu;
 CU CE EFECTE ? = rezultate.
 Harta mentală a comunicării

 Ce doreşti să îmi comunici

 Ce îmi spui de fapt
 Ce înţeleg eu
 Ce reţin eu
 Ce accept eu
 Ce am înţeles eu ca doreai sa îmi
comunici.
 Elemente de mimică şi pantomimică
De reţinut că:

 De regulă, persoana va privi în ochii partenerului

mai mult cînd ascultă, şi mai puţin – cînd vorbeşte.
 Privirea directă este frecvent un mod de a transmite
dreptul la replică;
 Comunicarea dintre amici menţine un contact vizual
mai intens;
 Femeile mai frecvent decît bărbaţii privesc în ochi
interlocutorul. (pentru că bărbaţii analizează simultan şi alte părţi ale corpului).
 Mimica
De reţinut că:
 Încruntarea sprîncenelor – inacceptare, dar dacă aceasta se
face din cînd în cînd – pierderea controlului asupra celor
spuse.

 Încordarea maxilarelor – duritate, încredere, agresivitate.

 Buzele dezlipite – frică, uimire, admiraţie.

 Buzele strînse şi nasul încordat – inacceptarea opiniei:

“Respir acelaşi aer şi mă aflu lîngă Dvs., dar nu accept
aceea ce-mi spuneţi, nu vă accept, la fel precum nu-mi
doresc să respir acelaşi aer”.
 Mimica
De reţinut că:
 Zîmbetul exprimă o atitudine prietenoasă, dar:

 Zimbetul exagerat – necesitatea de aprobare,

acceptare.

 Zîmbetul forţat – nelinişte şi regrete.

 Zimbetul cu ridicarea sprîncenelor – tendinţa de

supunere,
 cu strîngerea lor – de superioritate (Евсикова,
1999).
 Proxemica
De reţinut că:

Hall (1968) a descris 4 zone în comunicare:

 intimă – 0 - 0,5 m. de la interlocutor;

 personală – de la 0,5 la 1 m 20 cm.,
 socială – de la 1 m 20 cm la 2 m 75 cm.
 publică – mai mare de 2 m 75 cm.
 Pantomimică şi gestică

Poziţiile fireşti, naturale ale corpului prevăd utilizarea

moderată a gesturilor în calitate de mijloc de comunicare.

 Poziţia închisă a mîinilor – tratare ca o poziţie rece, de

timiditate sau pasivitate. Poziţia deschisă – acceptare şi
înţelegere. Deschiderea accentuată – demonstrativitate.

 Gesturile active – interes şi atitudine prietenoasă, schimbarea

poziţiei corpului în conformitate cu caracterul discuţiei -
calmitate şi interes faţă de interlocutor.
 Comunicarea eficientă presupune răspuns la
următoarele întrebări:

 CINE ? oferă informaţia;

 CE ? gen de informaţie se dicută;
 CUI ? audientul;
 UNDE ? sala special amenajată;
 CÎND ?;
 CUM ? = stilul de interviu;
 CU CE EFECTE ? = rezultate.
 De reţinut:
 În contextul medicinii comportamentale,
o comunicare eficientă este aceea, care,
asigură un rezultat optimal dintre
colaborarea medic-pacient, prin
obţinerea acordului pacientului de a
adopta un stil cît mai sănătos de viaţă.
 De reţinut:
 Comunicarea eficientă este procesul de
transmitere a unui mesaj astfel încît sensul
mesajului recepţionat să fie cît mai apropiat
posibil de sensul mesajului emis; în urma
acestui proces asigurîndu-se un feedback
pozitiv din partea participanţilor la discuţie.
 De reţinut:
 Comunicarea pentru schimbarea
comportamentului este un instrument de
transmitere a informaţiei întru promovarea şi
susţinerea modificării comportamentului în
scopul reducerii riscului pentru sanatate în rîndul
persoanelor, comunităţii sau a întregii societăţi.
 De reţinut:
 Medicina comportamentală presupune
dezvoltarea cunostinştinţelor şi tehnicilor
comportamentale care au relevanţă pentru
înţelegerea sănătăţii şi maladiei, precum şi
de aplicarea acestor cunoştinţe şi tehnici
pentru prevenţie, tratament şi reabilitare.
Multumesc pentru atenţie
 Pentru seminar:
Situaţii pentru discuţii - joc de rol:

Prietena-prietenului să te ajute la pregătit mîncarea;

Soţul-soţiei: “borşul nu e ca la mama acasă”;
Ginerele-soacrei-să-i împrumute bani pentru maşină;
Pacientul-medicului: “pe la cîţi medici am fost, nimeni
nu mi-a spus ca aş putea avea aşa problemă”.

! Exemplu de comunicare distorsionată Cometa Harlew