 Asistent univ dr Carmen Mazilu

 Asistent univ doctorand Elena Claudia Dobre

1
Comunicarea cu pacientul.
 Generalități
 Sugestie
 Empatie

2
 Așteptări / Soluții
 Informații
→ Ascultare eficientă: “Head brain”
“Heart brain”
“Gut brain”
→ Mesaj: bine conturat
cuvinte bine alese
comportamente non-verbale sincronizate cu mesajul verbal
 Cadru de siguranță - Stabilirea unui cadru care să îl ajute pe cel din fața ta să se
simtă în siguranță, să simtă încrederea în tine, să simtă faptul că esti prezent.
 Schimbarea comportamentelor

Oamenii vor mai mult să fii prezent, decât să fii perfect.

Marcia Reynold 3
Comunicarea

 A fi împreună este un început,

a rămâne împreună este un progres,
a lucra împreună este un succes.

Henry Ford

4
Procesul de
comunicare

 Este viu, dinamic,

având o evoluție care
ne influiențeaza;
 Este ireversibil,
cuvintele odată rostite
ajung la destinație.

5
 Tehnicile de comunicare

Pot fi învățate și aplicate cu succes!

 Aduc avantaje atât pacienților cât și personalului medical,
 Cresc satisfacțiile profesionale,
 Îmbunătățesc costurile generale ale sistemului medical,
 Scad stresul profesional!

6
 Obiectivul comunicării
 Crearea de modalități prin care mesajele (profesionale și/sau
personale) să fie receptate, înțelese și mai ales acceptate de
pacient/aparținător.

 Comunicarea ne permite să aflam de la pacient, informații care ne

ajută să-i cunoaștem statutul, aspirațiile, chiar și o serie de caracteristici
comportamentale, motivaționale, psiho-emoționale, astfel încât să-i
prezentam în forma cea mai potrivită fondul mesajului nostru (indicații
terapeutice, de optimizare a stilului de viață, de reușită terapeutică sau de
însănătoșire, …)

7
 Comunicare profesională
Spital/Cabinet medical Domiciliu pacient

8
 Relaţia pacient – personal medical

 Pacientul investește personalul  Personalul medical este

medical cu putere, privindu-l în preocupat să definească boala,
să organizeze toate etapele de
același timp ca pe o sursă de stabilire a diagnosticului şi apoi
speranţă. ale tratamentului.

9
Comunicarea personal medical-
pacient este unei consultații,
informațiile sunt al
acestei interacțiuni.

10
 Rolul comunicării

1. Schimbul de informaţii;
2. Decizii reciproc acceptate;
3. Dezvoltarea înţelegerii;
4. Construirea încrederii.

11
 Stilul comunicării
 Fiecare dintre noi avem un stil propriu bazat pe cunoștințe și experiențe proprii. Stilul, fie
el democratic, autoritar sau permisiv este bine să fie construit valorificând punctele forte
ale personalității și ale specialității noastre pentru a ne ajuta să:

 Ne cunoaștem pacientul, calitățile lui pe care ne putem baza în soluționarea terapeutică optimă,
acordându-i sprijin și atenție;
 Transmitem mesaje clare, furnizand informațiile necesare, soluțiile concrete, stabilind care vor fi
rezultatele consultației, negociind măsurile de optimizare a stilului de viață și verificând întelegerea
mesajului;
 Ne asigurăm ca pacientul înțelege consecințele nerespectării indicațiilor terapeutice și de stil de
viață;
 Ni se raspunde sincer la întrebări, identificând limitele resurselor (fizice, psiho-emoționale) ale
pacientului și financiare ale sistemului medical;
 Aducem corecții, îmbunătățind performanța profesională și calitatea comunicării.

12
 Lipsa de informații creează confuzie Decizia informată a pacientului
1)A întreba a. întrebări directoare,
b. să solicităm și să ținem cont de opinia pacientului
. conduce.” Aristotel
„Cel care întreabă în stabilirea modului de tratament,
c. să cerem acordul în cazul unor modificări ale
schemei terapeutice, efectuarii unor exemene
paraclinice/clinice.
2)A asculta a. să încercăm să ascultăm 70%
Exista tot atatea moduri de a asculta câți oameni există pe şi să vorbim doar 30%!
lume!

3)A răspunde a. la toate informațiile dorite în legătură cu starea

sănătătii și modalitățile de tratamen.

4)A explica a. datele medicale concrete despre starea sănătății,

b. să oferim informații despre diferitele metode de
Metafore terapeutice tratament ale bolii, despre riscul și eficiența
tratamentului prescris, despre consecințele
refuzului tratamentului.
13
 Abilitatea de a comunica este
demonstrată de următoarele atitudini
 Întreabă ce simte, ce părere are;
 Ascultă atent și activ 70% din
timp, vorbind doar 30%!
 Răspunde asertiv, echilibrat și
adevărat;
 Explică amănunțit, pe același canal
de comunicare cu pacientul.
14
 Funcțiile comunicării
 Obținerea de informații (anamneza) și furnizarea acestora (examinări
suplimentare, diagnostic, recomandări terapeutice – mod și condiții de
administrare, reacții adverse, terapii complementare/alternative).
 Clarificare și control (înțelegerea informațiilor primite și monitorizarea
evoluției pacientului, reevaluare periodică).
 Motivare (justificarea importanței deciziilor terapeutice pe tot parcursul
monitorizării pacientului) și emoțională (argumentarea necesității
schimbării stilului de viață; comunicarea unor vești cu puternic impact
personal).

15
 Aspecte generale
Pattern-uri comportamentale specifice, manifestate de persoane
normale în situaţii dificile (frustrate, supărate...)
Comportamentele dificile pot fi trăsături sau stări.
Oricare dintre noi poate manifesta unul sau mai multe din aceste
comportamente, în diverse situaţii frustrante/ameninţătoare.
Analiza acestor comportamente se poate face urmărind două
dimensiuni:
Nivelul asertivităţii
Centrarea pe scop / relație
16
 Pasiv Mai puţin Asertiv Mai mult Agresiv
Atenție Curajul de a spune lucrurilor pe nume într-o
Situație manieră de respect față de celălalt.
Emoție Asertivitatea nu există! ... este de fapt un concept
foarte abstract care nu înseamnă aproape nimic
Reacție până când nu vezi doi oameni care comunică
Test asertiv unul cu celălalt.
Implicare Asertivitatea nu este un lucru ci un proces.
Valorizare Asertivitatea nu este un obiect de studiu ci un
subiect de practică.
17
 Centrarea
Centrarea pe scop
1. Îndeplinirea scopului (indivizii acţionează, ritmul este mai alert, iar în caz de
urgenţe, pot deveni agresivi sau imprudenţi)
2. Realizarea corectă a scopului (atenţie la detalii, ritm mai lent, perfecţionism)

Centrarea pe relații
A. Armonizarea cu ceilalţi (dorinţele celorlalţi sunt pe primul loc, evitarea
neînţelegerilor)
B. Obţinerea aprecierii celorlalţi (asertivitate, atragerea atenţiei)

Persoanele cu centrări diferite se resping!

18
 Sugestia
 Are sensuri diferite în funcție de limbajul folosit: uzual, medical,
psihologic, social sau filozofic.
 Poate fi un stimul declanșator, influențând boala prin schimbarea atitudinii
pacientului față de propria stare de sănătate, modificând în primul rând latura
afectivă a acestuia.
 Forța sugestiei vine din felul de a fi a fiecăruia dintre noi: când pacientul
sau o altă persoană apropiată acestuia se află în fața unei
dureri/întrebări/dileme putem să-i întărim încrederea în sine și să-i
consolidăm speranțele legate de starea de sănătate.

19
 Sugestiile de tip
„personal medical – pacient”
întâlnite frecvent în practică

 Spontane sau elaborate;

 Ideatice (mesaj verbal explicit sau implicit),
 Afective (mesaj transmis printr-o stare dominanta: încredere, entuziasm)
 Comportamentale (mesaj transmis prin atituni, obiceiuri);
 Protectoare sau nu.

20
 Sugestia - Exemple
 Multe persoane pot să sufere de BPOC fără să știe. Nu doar fumătorii fac BPOC.
Expunerea timp îndelungat la diverși factori de poluare (poluare în mediul casnic de la
produsele folosite la gătit și încălzit în locuințele insuficient ventilate) sau fumatul pasiv
(ETS-environmental tobacco smoke) pot conduce la apariția BPOC.
 Toate tratamentele medicamentoase inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar
durerea, febra moderată şi efectele adverse grave, extrem de rare trebuie să fie comparate
cu consecinţele bolii prevenibile prin vaccinare. În cazul poliomielitei, aceste consecinţe
pot include paralizie.
 Sistemul imunitar al copilului gestionează mai multe sute de corpi străini în fiecare zi şi
poate suporta mai multe vaccinuri administrate în acelaşi timp. Anticorpii sunt proteine
menite să recunoască invaziile dăunătoare. Antigenele/anticorpii la care un copil este
expus prin regimul vaccinărilor sunt nesemnificative comparativ cu acelea la care copilul
este expus în fiecare zi sau în timpul unei răceli sau simple dureri în gât.
21
 Empatia

 Întelegerea și anticiparea comportamentului interlocutorului nostru,

 Capacitatea noastră de a acționa în conformitate cu stările și nevoile
celuilalt.
 Comunicarea nuanțată, adaptată nevoilor pacientului, pentru că, prin
natura profesiei, am învățat să ascultăm și să observam.

22
 În procesul adaptativ la pacienții noștri pot apărea anumite:
Stări emoționale (tristețe, frică, teamă, negare, adaptare, etc) care, negestionate
eficient, pot duce la
Tulburări emoționale: anxietate și/sau depresie, care, la randul lor pot duce la
Decompensarea pacientului din fața noastra.

23
„Cum vă pot fi de folos azi?
Cum vă pot ajuta?”

Îmi întreb pacientul, apoi, mă opresc să

ascult răspunsul lui, pentru că, ceea ce
contează cel mai mult pentru pacienți
este să se simtă:
Ascultați,
Înțeleși,
Respectați

Marisa C. Weiss: Ask About What Matters Most

(founder and president of Breastcancer.org.) 24
Nevoile şi aşteptările diferite

Pacient

Personal
medical

I
I A simți
A ști (emoție)
(rațional cognitiv)

II II
A simți A ști
(emoție) (rațional cognitiv)
25
 Deprinderile noi, pentru a crește și a se dezvolta amonios și durabil au
nevoie să parcurgă trei etape:
Motivația ne ajută să începem să ajungem la rezultate concrete și atrăgătoare,
Voința ne permite să ieșim din apele tulburi și din ceața nesiguranței
personale,
Interiorizarea rutinei – obiceiurile ne ajută să continuăm, facilitând
automatismul și organizarea sarcinilor asemănătoare.

26
Ceea ce simt este mai puternic
decât ceea ce știu.

EVOLUȚIE

REVOLUȚIE

27
 TIMING

Pentru a impune, un mesaj, are nevoie de un timp

iniţial în care se va repeta (trei luni, minimum).
Este necesar un alt interval (următoarele trei luni)
pentru a-l dezvolta şi pentru a-l reînnoi.
În circa un an ar trebui să se obțină o reacție
consolidată! 28
 Atitudini
(Schimbări de comportament)

 Complianţă – dorinţa de a urma recomandările şi cu un sentiment de

supunere
 Aderenţă – respectarea tratamentului medicamentos, dietei şi stilului de
viaţă recomandat de medic
 Concordanţă – rezultatul negocierii medic-pacient, în ceea ce priveşte
tratamentul, dieta, stilul de viaţă; este mai mult o relaţie de cooperare,
depăşind nivelul bazat doar pe conformitate/neconformitate

29
 Rolul
personalului medical
30
Comunicarea duce la comunitate, adică la
 Înțelegere,
 Colaborare
 Prețuire reciprocă.
Rollo May
 31

VACCINE ADVOCACY – concept caracterizat pe efortul de a influența politicul și

factorii de decizie, de a mobiliza resursele umane și financiare, cu scopul declarat
de a schimba percepțiile și atitudinile publice, de a modifica comportamente cu
privire la imunizare și implicit la sănătatea copiilor
 Asistentul medical în întâlnirile cu autoritățile locale, cu colegii,în discuțiile cu
părinții copiilor vaccinabili, în timpul manifestărilor științifice trebuie să posede o
serie de calități :
- să cunoască foarte bine problema și să creadă în ea
- să fie pasionat, perseverent și bun negociator
- să reușeacă să își păstreze concentrarea pe subiect
- să nu fie ușor de intimidat în discuțiile pe care le poartă
- să dea exemple din viața reală și din experiența personală
- să încurajeze schimbarea cu pași mici

32
Cheia succesului în activitatea de consiliere vaccinală este
reprezentată de 3 etape principale:

CREAREA
DOCUMENTAREA PLANIFICAREA
MESAJULUI

33
 Informația de calitate o reprezintă fundamentul oricărui efort de advocacy.
Fără fapte dovedite, date fiabile, știință riscăm să pierdem încrederea
pacientului în sfaturile oferite și scad credibilitatea și încrederea factorilor de
decizie.
Documentarea înseamnă :
 accesarea datelor statistice despre imunizare și programele naționale
 Informații despre boli și vaccinuri luate din surse științifice
 Identificarea audienței: factori de decizie, părinți, colegi etc
Pentru a se putea stabili o relație de comunicare eficientă cu părintele,
asistentul medical trebuie să identifice nivelul de cunoștințe și percepția
populației despre vaccinare.
34
 Ce stiu despre boli/vaccinuri
 Care este experiența acestora cu sistemul de sănătate
 Ce simt când își aduc copilul la vaccinare
 Ce întrebări au despre vaccin
 Ce știu despre riscurile vaccinării
 Ce stiu despre bolile prevenibile prin vaccinare
 Dacă conștientizează importanța vaccinării tuturor copiilor
35
 Părinții au nevoie de :
- De cunoștințele pe care le posedă personalul medical ca să poată face diferența între
faptele reale și ficțiune
- De cunoștințele și siguranța că vaccinurile sunt calitative și sigure
- De asigurarea că decizia care au luat-o e una corectă
- De cunoștințe cum să găsească pe internet informații veridice

 Explicați tot ce ține de procedura de vaccinare, inclusiv cum să țină copilul, cum să il liniștească
 Aveți în vedere că parinții pot uita de calendarul vaccinării și de aceea este necesar să implementați un
sistem de avertizare prin email, SMS, etc.
 Insistați în discuțiile cu părinții pe termenul decât ”de a fi protejat” decât despre siguranța vaccinului.

 Părinții nu trebuie să priveasca boala prevenibilă prin vaccin doar ca pe o boală mai ușoară sau mai grea
 Ei trebuie să cunoască că aceste boli pot cauza dizabilități grave permanente sau chiar moartea

36
37
 Prin analiza acestor subiecte se pot identifica persoanele care nu sunt de acord
cu vaccinarea în diferite grade: nehotărâți, ezitanții, temătorii care accepta totuși
vaccinarea sau cei care pledează vehementn anti-vaccinare/pro-boală.
 Astfel, promotorii vaccinării, blindați cu argumente științifice combat opinia
susținătorilor curentului antivaccinare care nu întotdeauna reușesc să își argumenteze
științific convingerile.
 De multe ori este greu să repari credințele eronate, iar contradicțiile directe pot avea
uneori efect contrar.
 Exemplul personal poate fi de folos
 Încurajarea părinților cu atitudine provaccinală și experiența vaccinării copiilor să
împărtășească aceste opinii în toate ocaziile poate să reprezinte un aliat al nostru în
schimbarea atitudinile și mentalitățile părinților
38
„Relaţia dintre personalul medical şi pacient este probabil
cea mai importantă dimensiune a îngrijirilor medicale”

Argumente raționale, Argumente emoționale Stilul comunicării

Relevanța
profesional-științifice Poveste = Detaliile
=
conținutului
=
Accesibile tuturor
potrivită
personalitate +
experiență profesională
comunică
individual/
original/
naratorului experiența
specific
poveștii
Povești terapeutice 39
Conţinutul de adevăr al unui enunţ şi valabilitatea acestuia,
în ochii părţilor implicate,
sunt lucruri diferite

Argumente Argumentație
 Raționamente sau dovezi ce  Tehnicile folosite pentru a
sprijină o faptă. convinge un auditoriu, discurs
persuasiv.

40
 Argumente

 Istorice
 Etiopatogenice
 Statistice

41
Repere istorice
Vaccinuri

1945-1954
1955-1964
1965-1974
1975-1984

1985-1994
http://historyofvaccines.org/ 1995-2004
Facultatea de medicină Philadelphia 2005-prezent
42
 Ultimul caz 1977
Eradicare variolă 1980

43
44
45
46
47
48
PLANIFICAREA
 Orice activitate are la bază un plan care conține obiective
 Obiectivele stabilite în planul de schimbare trebuie să
corespundă principiul SMART (specific,
măsurabil,accesibil relevant, determinate in timp)
 În cazul de față obiectivele pentru schimbarea de
mentalitate față de vaccinare trebuie să respecte niște
criterii răspunzând următoarelor întrebări:
- Îndeplinirea obiectivelor va produce schimbare? -
Obiectivele propuse sunt realizabile?
- Părinții se vor fi complianți recomandărilor?
- Timpul de îndeplinire al obiectivelor este predictibil? 49
 MESAJUL REPREZINTĂ CHEIA SUCCESULUI ÎN COMUNICARE
Zilnic recepționăm sute de mesaje prin diferite canale de comunicare (audio, video,
conversații directe, etc) dar timpul de recepționare este foarte scurt. Oamenii au acces
la multe informații dar timpul de recepție este foarte scurt pentru a le citi, înțelege,
asculta sau asimila.
Pentru ca mesajul să fie recepționat acesta trebuie să fie scurt, clar și concis,
prezentat într-un mod atrăgător prin ilustrarea punctelor cheie și indicarea clară
a soluțiilor propuse.
Mesajele trebuie să fie convingătoare, pozitive, proactive și adaptate fiecărei
categorii de receptori.

50
Exemple:

”IMUNIZAREA ESTE CEA MAI COST-EFICIENTĂ INTERVENȚIE

DE SĂNĂTATE!”
”IMUNIZAREA ESTE UN DREPT AL COPILULUI”
”PROGRAMUL DE IMUNIZARE PERMITE ACCESUL COPIILOR
CARE NU AU BENEFICIAT DE O ASTFEL DE INTERVENȚIE
PENTRU SĂNĂTATE!”
”SUNT DISPONIBILE VACCINURI NOI CARE POT SALVA MII DE
TINERE VIEȚI!”
51
52
 Un copil dintr-o țară în curs de dezvoltare are
risc de 10 ori mai mare să moară prin boală
prevenibilă prin vaccinare decât un copil dintr-o
țară indistrualizată
 Rujeola omoară anual 1.000.000 de copii, mai
mult decât oricare altă boală prevenibilă prin
vaccinare
 Vaccinarea protejează de multe boli grave cu
potențial letal
 Imunizarea ajută la atenuarea sarăciei
 Economiile realizate prin vaccinare pot fi
folosite pentru alte nevoi din sănătate
53
54
Implementarea unui program funcțional de vaccinare anti-HPV trebuie să fie o
prioritate în România, luând în calcul faptul că în țara noastră se înregistrează
cea mai mare incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea
Europeană.

55
 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2018/05/AFIS_SEV_2018_final.pdf

 https://www.cdc.gov/vaccines/parents/index.html

56
 https://www.ecdc.europa.eu/en/vaccine-
preventable-diseases

https://www.cdc.gov/vaccines/ http://www.euro.who.int/__
data/assets/pdf_file/0017/8
4302/Seven_Key_Reasons.pdf

http://www.euro.
who.int/__data/as
sets/pdf_file/0004
/329647/Vaccines-
and-trust.PDF?ua=1

57
58
59
60
http://old.ms.ro/?pag=52 61
Beneficiile vaccinării
Imunizarea salvează aproximativ 2-3 milioane de vieți anual!
https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/276967/WHO-IVB-18.11-eng.pdf?ua=1

Beneficii la nivel individual

a) protecţie faţă de infecţie
b) protecţie faţă de boala manifestă clinic
c) prevenirea complicaţiilor
d) prevenirea decesului

Beneficii la nivel social

a) asigurarea imunităţii de grup
b) prevenirea epidemiilor
c) scăderea costurilor de îngrijire
d) prevenirea pierderilor prin absenteism (CM)

62
Argumente pro-vaccinare

63
Argumente pro-vaccinare

64
Vaccinarea

 Hepatita C - este în studiu clinic de faza II în UK.

 Cancer – studii în SUA - injectarea unei combinaţii de două substanţe
imuno-stimulatoare direct în tumorile solide la şoareci a eliminat orice urmă
de cancer, inclusiv metastazele.
 Virusul Zika
 Virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV)

29 de boli
infecto-contagioase
prevenibile prin
vaccinare!
65
Așteptări
 Utilizare
 Legislație
 Statistică

66
 Programe Naționale de Imunizare – Europa
DTaP IPV Hib HepB PCV MenC MMR Var Rotav. HPV BCG

AUSTRIA + + + + + _ + _ + + _
BELGIA + + + + + + + _ + + _
BULGARIA + + + + + _ + _ _ _ +
CEHIA + + + + + _ + _ _ _ _
ESTONIA + + + + _ _ + _ _ _ +
FRANȚA + + + + + + + _ _ + +
FINLANDA + + + + +* _ + _ + _ +*

GERMANIA + + + + + + + + _ + _
GRECIA + + + + + + + + _ + +
ITALIA + + + + + + + + _ + _
ROMÂNIA + + + + _ _ + _ _ + +
PORTUGALIA + + + + + + + _ _ + +
SPANIA + + + + + + + + _ + _
UK + + + + + + + + _ + +
OLANDA + + + + + + + _ _ + _
UNGARIA + + + + + _ + _ _ _ +

67
Vârsta recomandată Tipul de vaccinare Comentarii
Primele 24 ore Hep. B; BCG În maternitate
2-7 zile
2 luni DTPa-VPI-Hib-Hep. B; Vaccin pneumococic conjugat *1 MF
4 luni DTPa-VPI-Hib-Hep. B; Vaccin pneumococic conjugat *1 MF

11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep. B; Vaccin pneumococic conjugat *1 MF

12 luni ROR MF
5 ani; 7 ani ROR MF
6 ani *2 DTPa-VPI)/VPI*2 MF
8 ani *3 VPI*3 MF
14 ani DT adulți / DTPa MF

68
 PNV – vârsta de administrare şi intervale minime între doze
Vaccin Vârsta D1 - D2 D2 - D3 D3- D4 PNV Romania
minimă
BCG 3-7 zile -- -- -- La externarea din maternitate
Citirea CPV nu se mai recomandă
DTP/DT 6 săpt 4 săpt 4 săpt 6 luni Primovaccinare cu 3 doze hexa:
•D1-D2 – 4 săpt ( 8 sapt - optim)
VPI 6 săpt 4 săpt 4 săpt 6 luni •D2- D3 – 6 luni;
Hib 6 săpt 4 săpt 4 săpt 6 luni
Revaccinare: * R1 - 6 ani (DTP-VPI)
* R2 - 14ani (dT)
Hep B Naştere 1 lună 2 luni 6 luni 4 doze: 0-2-4-11 luni
ROR 9 luni 1lună -- -- ROR1 – 12 luni, ROR2 – 5 ani
PCV 6 săpt 4 săpt 4 săpt 6 luni Vaccinarea în masă: 2-4-14 luni
Rotav. 6 săpt 1 lună -- -- D2 – până la vârsta de 6 luni
Varicela 12 luni 3 luni -- -- Interval optim D1-D2 – 3-5 ani
ACIP - General Recommendations on Immunization. February 2016 69
Convenţia cu privire la drepturile copilului

M.O. nr. 109/28 sep. 1990 70

 Vaccinarea - metodă preventivă
80% dintre bolile infecțioase sunt de origine virală!

I. Categorii speciale

1) Prematurul
2) Nou-născutul cu risc
3) Gravida
4) Imunodeprimați

II. Situaţii speciale

1) Călătorie (peste 900 milioane de călători internaţionali/an)
2) Contacte intrafamiliale (ex. Hepatita Tip B)
3) Comportament la risc (parteneri sexuali multipli, fumători, utilizatori de droguri)
4) Plaga cu risc tetanigen
5) Vaccinarea anti-rabică

71
Vaccinarea
 Vaccinuri opționale pt:
 Infecția rotavirală
 Varicelă

 Hepatită A

 Infecția meningococică

 Infecția pneumococică

 Vaccinul antigripal
 HPV

72
 Cancerul de Col Uterin în România

Incidență Mortalitate

 Locul 3 după cancerul de sân şi colorectal,

Locul 2 după cancerul de sân;
 Principala cauză de mortalitate prin cancer la
 Aproximativ 3000 de femei
sunt diagnosticate anual. femeile între 15 - 44 de ani (6 femei/zi)¹
 România este pe primul loc în Europa, cu
aproximativ 2000 de decese anual (risc de
deces de 3 ori mai mare faţă de media
europeană).

73
 Forme clinice atribuite genotipurilor
Risc oncogen crescut 16, 18 Cancer anal
https://www.cdc.gov/mmwr/volum 79,4%
es/65/wr/mm6526a1.htm accesat Cancer cervical
la 28.01.2017 66,2%
Cancer vaginal
55,1%
Cancer bucofaringian
60,2%
Cancer vulvar
48,6%
Cancer penian
74
47,9%
 Vaccinarea HPV în România

ECDC
(European Centre for Disease Prevention and Control)
Vârstă
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 26 60

3 doze. Recomandat, dar nu obligatoriu.

(http://vaccine-schedule.ecdc.europa.eu/pages/scheduler.aspx accesat la 28.01.2017)

75
Vaccinarea HPV în lume pe grupe de vârsta prin programe naționale

76
 Rezultate
• Profil de siguranță
• Administrare
• Statistică

77
 Cantitatea de antigene la care sunt
expuși a scăzut considerabil, cele 11
vaccinuri recomandate în prezent conțin
aproximativ 130 de antigene!
Numarul vaccinurilor vaccinul variolic conținea 200 antigene!
administrate copiilor
a crescut. În prezent copiii sunt expuși la mai puține
antigene (proteine, polizaharide)
vaccinale decât în trecut

Offit P and others Addressing parents’ concerns: Do multiple vaccines overwhelm or weaken the infant’s immune system?
Pediatrics 109:124-129, 2003.

78
 Există risc de hiper-stimulare a sistemului imun prin
administrarea mai multor vaccinuri?

 Capacitatea sistemului imun de a răspunde la antigene este vastă

 Oamenii pot genera aproximativ 10 miliarde de anticorpi diferiţi1
(datorită expunerii la germeni sau alţi agenţi externi, dezvoltă între 1 milion -
100 milioane anticorpi diferiţi în timpul vieţii )2
 Fiecare sugar are teoretic capacitatea de a răspunde la aproximativ 10.000
vaccinuri administrate simultan3
 Dacă cele 11 vaccinuri recomandate de rutină în ţările dezvoltate s-ar
administra concomitent, sistemul imun ar folosi doar 0,1% din capacitatea
sa pentru a le procesa3.
1.Fanning J and others. Development of the immunoglobulin repertoire. Clinical Immunology and Immunopathology 79:1-14, 1996.
2. Harris DT. Genetic basis of antibody diversity. Medical microbiology and immunology class noted, University of Arizona Web site, Accessed Dec 13, 2008.
3. Offit P and others. Addressing parents’ concerns: Do multiple vaccines overwhelm or weaken the infant’s immune system Pediatrics 109:124-129, 2003.
COMUNICARE – demontarea miturilor
 Comunicarea eficientă, atitudinea perseverentă și permanenta documentare științifică a personalului
permit combaterea miturilor despre vaccinare.
Mitul – ”O igienă sanitară mai bună vor conduce la dispariția bolilor, astfel că vaccinurile nu mai sunt
necesare”
Realitatea – Bolile împotriva cărora se face vaccinarea reapar dacă oprim programele de vaccinare. În
timp ce o igienă mai bună, spălatul pe mâini și apa curată pot proteja oamenii împotriva unor boli ca
gripa și holera, cele mai multe virusuri se răspândesc indiferent de cât de curați suntem. Dacă oamenii nu
sunt vaccinați, bolile din treut pot să reapară rapid.
Mitul – ”Vaccinurile au mai multe efecte dăunătoare și adverse pe termen lung, decât sunt actualmente
cunoscute.Vaccinarea poate fi chiar mortală.”
Vaccinurile au efecte adverse, dar niciunele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile
respective.Toate tratamentele medicamentoase, inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar
durerea, febra moderată și efectele adverse grave extrem de rare trebuie să fie comparate cu consecințele
contractării bolii prevenibile prin vaccinare. În cazul poliomielitei, aceste consecințe pot include
paralizie, de asemenea boli prevenibile prin vaccinare pot produce chiar decesul.
 Mitul – ”Vaccinurile combinate împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și vaccinul împotriva
poliomielitei pot cauza sindromul morții subite?”
Realitatea – Nu există o corelație documentată între vaccinuri și sindromul morții subite la sugar. Aceste
vaccinuri sunt administrate la un moment când copii suferă sindromul morții subite, dar nu există o
corelație dovedită. Aceste 4 boli sunt totuți amenințătoare de moarte și copii care nu sunt vaccinați
împotriva lor au un risc foarte mare.
Mitul – ”Pentru că bolile prevenibile prin vaccinare sunt aproape eradicate în Europa vestică, nu mai
există niciun motiv pentru a fi vaccinat.”
Realitatea – Bolile prevenibile prin vaccinare încă există în Europa. Deoarece proporția oamenilor vaccinați
este sub 95% în multe țări europene, aceste boli pot rapid să revină în țările unde altădată erau rar întâlnite.
În țările europene, epidemiile de rujeolă au apărut în Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia,
Elveția și Marea Britanie din 2005. În 2008, 82% dintre cazurile de rujeolă au fost prezente în partea
vestică a Europei.
Mitul – ”Bolile copilăriei prevenibile prin vaccinare sunt doar o întâmplare nefericită din viață.”
Realitatea – Bolile copilăriei sunt serioase și pot duce la complicații severe atât la copii cât și la adulți. Boli
precum rujeola, oreionul și rubeola sunt denumite bolile copilăriei pentru că de obicei afectează copii. Ele
nu sunt fără urmări negative și pot duce la complicații severe, inclusiv sindromul rubeolei congenitale și
deces.
 Mitul – ”Administrarea unui copil a mai mult de un vaccin o singură dată poate crește riscul efectelor negative care pot
împovăra sistemul imunitar al copilului.”
Realitatea – Sistemul imunitar al copilului gestionează mai multe sute de corpi străini în fiecare zi și poate suporta mai multe
vaccinuri administrate în același timp. Anticorpii sunt proteine menite să recunoască invaziile dăunătoare.
Antigenele/anticorpii la care un copil este expus prin regimul vaccinărilor sunt nesemnificative comparativ cu acelea la
care copilul este expus în fiecare zi sau în timpul unei răceli sau simple dureri în gât.
Mitul – ”Vaccinul antigripal nu este foarte eficient”
Realitatea – Acest tip de vaccin protejează 70% din persoanele vaccinate. În ciuda vaccinării, gripa poate determina mulți
oameni să absenteze de la locul de muncă sau școală și acest fapt conduce la credința că vaccinul nu este foarte eficace.De
fapt, o serie numeroasă de virusuri poate produce simptome asemănătoare gripei, care fac oamenii să creadă că au gripă. În
plus, tulpini numeroase de virus gripal circulă în fiecare sezon gripal și vaccinul oferă imunitate numai pentru cele
prelevate (mai frecvente) trei tulpini.
Mitul – Este mai bine să fii imunizat prin boală decât prin vaccin
Realitatea – Vaccinurile oferă sistemului imunitar informații suficiente suficiente pentru a lupta împotriva unui virus
invadant și poate preveni complicațiile grave și decesul. Este adevărat că bolile oferă sistemului imunitar mai multe
informații detaliate decât vaccinul, dar sistemul imunitar necesită doar o anumită cantitate de informație pentru a
recunoaște un microorganism invadant, iar vaccinurile sunt pe deplin capabile să ofere imunitate pe termen lung.
 Protejati-vă copii de bolile infecțioase! Alegeți vaccinarea!
 Nu vă lăsți terorizați de teoriile absurde!
 Verificați informațiile din surse avizate!
 Informați-vă din surse credibile! – de exemplu - Organizatia Mondială a
Sănătății
 Cereți sfatul medicului despre bolile infecțioase care sunt prevenibile!
 Discutați cu părinții care si-au vaccinat copii! Este o metodă eficientă de a vă
risipi îndoiala!
 Luați decizii ânțelepte pentru copii dumneavoastră!
 În cadrul unei urgențe sau al unei consultații de rutină va rugăm să informați perosnalul medical despre
statusul vaccinal al copilului dumneavoastră. Personalul medical trebuie să ia în considerare și o boală
prevenibilă prin vaccinare.
 În cazul în care copilul dvs are o plagă cu potențial tetanigen, trebuie să știți că vaccinul antitetanic nu il
ajută dacă nu a fost vaccinat anterior. În acest caz este necesar să vă adresați unui spital de boli infecțioase
pentru a începe tratamentul profilactic specific cu ser antitetanic sau imunoglobuline specifice.
 La intrarea în colectivitate (creșe, gradinițe, școli, tabere școlare) anunțați personalul medical și educator
despre lipsa antecedentelor vaccinale ale copilului dvs. Acest lucru este important atât pentru sănătatea
copilului dvs. pentru a fi izolat cât mai devreme în anumite situații epidemiologice, căt și pentru sănătatea
altor copii care nu au putut fi imunizați din cauza unor contraindicații temporare sau absolute.
 Evitați locurile supraaglomerate, mai ales în primul an de viață, precum și mijloacele de transport în
comun.
 Evitați călătoriile cu avionul pentru reducerea riscului epidemiologic al unor boli grave pentru copii,
transmise de la adulți purtători sănătoși.
 Sfătuți-vă cu personalul medical și luați cele mai bune măsuri pentru copilul dvs.!
RECUPERAREA VACCINALĂ

ACIP* - Recomandări generale

1) Vârsta minimă de administrare a vaccinului

2) Intervalul minim între dozele vaccinale
3) Asocierea cu alte vaccinuri

 Advisory Committee on Immunization Practices

85
 Recomandări
2) Intervale între doze 1) Vârsta minimă şi intervalele între doze
 Întreruperea schemei de Vaccinurile NU se administrează:
vaccinare - nu impune reluarea
întregii serii de administrări sau – la intervale mai mici decât cele recomandate
administrarea unor doze Excepţie: se admite pentru situaţii excepţionale
suplimentare. (ex.cãlãtorie) scurtarea intervalului minim cu maxim
 Un interval mai lung între doze -
4 zile
nu reduce concentraţia finală de – înaintea vârstei minime recomandate
anticorpi, dar protecţia optimă se
Excepţie: în epidemiile de rujeolă vaccinul rujeolic
obţine dupã ce se administreazã
sau ROR se adminstreazã începând cu vârsta de 7
numărul total de doze
luni
recomandate.
Aceastã doză nu este considerată ca o primă doză şi se
 Un interval mai scurt între doze
va repeta administrarea la vârsta recomandată, dar nu
- poate influenţa răspunsul imun
mai devreme de 28 zile de la prima doză. (Plotkin and
cu scăderea nivelului de protecţie. Orenstein, 2008).
86
 3) Asocieri cu alte vaccinuri

Antigen Interval minim recomandat

2 sau mai multe vaccinuri inactivate niciunul, pot fi administrate simultan sau la
orice interval între doze
1 vaccin viu şi 1 vaccin inactivat niciunul, pot fi administrate simultan sau la
orice interval între doze

2 sau mai multe vaccinuri vii 4 sãptãmâni, dacã nu sunt administrate

simultan

 Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau în orice moment, înainte sau după administrarea unui
alt vaccin inactivat sau viu.
 Vaccinuri vii: BCG, Rotaviral, ROR, Varicelic
ACIP General Recommendations on Immunization. February 2016 87
Putem administra mai multe vaccinuri simultan, de
multe ori parintii chiar aleg acest lucru pentru a nu
face mai multe vizite la cabinetul medical.
Singura restrictie de asociere este ca, daca nu se
fac in aceeasi sedinta 2 vaccinuri vii atenuate, atunci
trebuiesc facute la o distanta de minim 28 de zile.

dr. Craiu Mihai: „Capacitatea sistemului imun uman de a

prelucra diferite antigene este cu mult mai mare decat
este perceputa in mod profan. Vulgarizand lucrurile, va
aflati in situatia de a va fi frica de umplerea unui hard
extern de 1 tera daca doriti sa copiati pe el 4 filme.”

88
Concluzii practice

89
Un studiu al medicilor de la Departamentul de Management și Politică Sanitară a
Universității pentru Sănătate Publică și Igienă din Baltimore, a evidențiat că 40 de secunde de
compasiune pot reduce teama pacientului contribuind astfel, la succesul demersului sanogen.

Cunoască foarte bine problema și să creadă în ea;

Fie pasionat, perseverent și bun negociator;
Păstreze concentrarea și să nu fie ușor de intimidat;
Dea exemple din viața reală;
Încurajeze schimbarea cu pași mici;
Cunoască date statistice despre imunizare și programele
naționale;
Cunoască informații despre vaccinuri și boli din surse
științifice;
Prezinte în mass-media date științifice verificate și
recunoscute de mediul academic;
Colaboreze cu parteneri potențiali (ONG, cercetători,
alt personal medical implicat în vaccinare);
Să comunice într-un limbaj accesibil interlocutorului.

90
Comunicare - Vaccinare
 Informații de calitate, documentate,
 Limbaj accesibil,
 Dezvoltarea înțelegerii și construirii
încrederii,
 Motivarea (justificarea importanței deciziilor
terapeutice pe tot parcursul monitorizării
procesului vaccinal)
 Emoția/stilul (argumentarea necesității
prevenției prin vaccinare).
91