TEORIA ÎNVĂȚĂRII

EXPERIENȚIALE A LUI
DAVID KOLB
MASTERANDĂ: ANTAL VIVIANA - GABRIELA
 TEORIA ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE

1. Educația este un proces care trebuie să includă un feedback cu privire la eficacitatea eforturilor de
învățare. Procesul și scopul educației sunt unul și același lucru.

2. Orice învățare implică o reînvățare. Învățarea trebuie să se bazeze pe convingerile și ideile elevilor
despre un subiect, astfel încât acestea să poată fi examinate, testate și integrate cu idei noi.

3. Conflictul interior și dezacordul sunt cele care conduc procesul de învățare.

4. Învățarea implică nu doar rezultatul cunoașterii ci funcționarea integrată a întregii persoane –

gândirea, simțirea, perceperea și comportamentul.

5. Învățarea rezultă din tranzacții sinergetice dintre persoană și mediu.

6. Învățarea este procesul de creare a cunoștințelor (Kolb, A. & Kolb, D., 2011, p. 43).
„Învăţarea este procesul
în care cunoaşterea este
creată prin transformarea
experienţei”(David Kolb, 1984, în
Andreieș și Clichici, p.16, 2020).
 ÎNVĂȚAREA EXPERIENȚIALĂ

„Învăţarea experienţială este procesul prin care

cunoaşterea este creată prin experienţa directă, mai
specific, ea este definită ca învăţare prin reflecţie
asupra celor experimentate (Andreieș și Clichici, p.16,
2020)”.
 CICLUL ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE

Sursa: https://www.simplypsychology.org/learning-kolb.html
Conform teoriei lui Kolb, învăţarea experienţială cuprinde două dimensiuni structurale fundamentale:

prehensiunea şi transformarea (Vlaicu-Popa, M. E., 2019, p.68)

1. Prehensiunea permite sesizarea experienţei. Prehensiunea se poate realiza în două moduri opuse: prin aprehensiune,

când elevul se bazează pe elemente tangibile şi resimţite ale experienţei imediate, şi prin comprehensiune, când cel ce
învaţă se sprijină pe reprezentările sale mintale şi pe interpretarea sa teoretică pentru a sesiza experienţa actuală.
Aprehensiunea este caracteristică experienţei concrete, iar comprehensiunea este caracteristică unei conceptualizări
abstracte;

2. Transformarea se realizează în două moduri: ca reflecţie interioară, şi prin extensie - prin experimentare activă.

Cele două moduri de transformare se aplică atât cunoştinţelor dobândite prin aprehensiune concretă, cât şi celor ce

rezultă dintr-o comprehensiune abstractă.

Sursa:https://www.google.com/search?q=learning+style+kolb&tbm=isch&ved
Cunoașterea „este un proces de transformare fiind
creat și recreat continuu, nu o entitate independentă
de dobândit sau recreat” (Kolb, 1974, p.38 în Suma
Parahakaran1, p.1014)
BIBLIOGRAFIE

Andreieș, V & Clihnici V. (2020) Educaţia nonformală: aspecte conceptuale şi funcţionale, Chișinău.
Disponibil la: http://ise.md/uploads/files/1631476899_educatia_nonformala_aspecte_conceptuale_si_functionale.pdf

Parahakaran, Suma. (2017). An Analysis of Theories Related to Experiential Learning for Practical Ethics in Science and
Technology. Universal Journal of Educational Research. 5. 1014-1020.
https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1143788.pdf

Vlaicu-Popa, M. E. (2009), Educaţia bazată pe experienţă, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria
Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2.
Disponibil la: https://www.utgjiu.ro/revista/dppd/pdf/2009-02/7_MARIUS_EREMIA_VLAICU_POPA.pdf

Kolb, Alice & Kolb, David. (2011). Experiential Learning Theory: A Dynamic, Holistic Approach to Management Learning,
Education and Development.