Doctrina militară

NATO
 Conceptul de Doctrină Militară NATO

Doctrina militară a Alianței

Nord-Atlantice

constituie demersul științific al noului Concept strategic

al acestui organism, aprobat de șefii de state și de
guverne participanți la Reuniunea Consiliului Atlanticului
de Nord, la Washington, în perioada 23-24 aprilie 1999.
Structura doctrinei militare a NATO

DM NATO include aspectele militare ce

decurg din noul Concept strategic în materie de
securitate, într-un ansamblu coerent, care
vizează şi asigură aplicarea în practică a
principiului efortului colectiv pentru apărare.
 Cooperarea cu noii parteneri din
Europa Centrală şi de Est:
Reconsiderarea capacității de luptă
Forţele integrate ale NATO
şi a stării lor de pregătire;
îmbunătăţirea mobilizării, flexibilităţii
şi capacităţii lor de adaptare la diverse
situaţii;
 utilizarea mai largă a unor structuri de
forţe multinaţionale;
rolul acestora

modul lor de pregătire corespunzător rolului şi

misiunilor atribuite.
 Forţele militare ale Alianţei

 apărarea păcii şi garantarea integrităţii

Rolul teritoriale, a independenţei politice şi a
securităţii statelor membre.

- să fie capabile să asigure descurajarea şi

Scopul apărarea eficientă, menţinerea şi restabilirea
integrităţii teritoriale a ţărilor aliate;
- (iar în caz de conflict) să pună rapid capăt
războiului determinându-l pe agresor să-şi
reconsidere decizia, să-şi înceteze atacul şi
să se retragă.
 Condiţii de funcţionare:

amplificarea şi
consolidarea
restructurarea
Programului
NATO;
„Parteneriatului pentru
Pace”;

menţinerea NATO ca
principal nucleu
militar
Caracteristicile definitorii ale doctrinei
de luptă a NATO
• conferă structurilor militare ale Alianţei posibilitatea de a
contribui la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii şi
stabilităţii euroatlantice;

• asigură păstrarea legăturii transatlantice prin participarea

structurilor militare la acţiuni în cadrul unui parteneriat
transatlantic echilibrat şi dinamic;

• asigură participarea structurilor Alianţei la dezvoltarea

identităţii europene de securitate şi apărare;

• asigură structurilor Alianţei capacitatea de a răspunde prompt

oricărei situaţii.
Direcţii de acţiune şi domenii de
manifestare:

• îndeplinirea sarcinilor fundamentale de

securitate prin executarea unui spectru larg
şi complex de misiuni specifice apărării
colective şi operaţiunilor de reacţie la crize;
• descurajarea şi respingerea unei agresiuni
împotriva unuia dintre Aliaţi oricare ar fi
acela;
• executarea noilor misiuni, nu numai în zona
de interes, ci şi în plan global.
 Misiunile fundamentale
• participarea la gestionarea crizelor;

• angajarea în misiuni de menţinere şi în misiuni

de impunere a păcii;

• implicarea în controlul şi proliferarea armelor

nucleare;

• garantarea aplicării acordurilor de dezarmare.

Îmbunătăţirea capacităţilor sale
militare
prin reforme interne;

prin extinderea ponderii structurilor multinaţionale

de tip comandament şi a unităţilor de luptă;

prin ilustrarea solidarităţii Aliaţilor la toate

nivelurile de reprezentare;

prin punerea în valoare a principiului efortului

colectiv pentru apărare a Alianţei.
Pentru adoptarea şi dezvoltarea conceptului CJTF,
NATO a luat în consideraţie următoarele aspecte:

• creşterea şi diversificarea riscurilor şi ameninţărilor;

• noile tipuri de misiuni;

• reducerea substanţială a structurilor şi a numărului de

comandamente ale NATO (Praga 2002);

• sporirea numărului statelor participante (prin extinderea

Alianţei);
Noua structură integrată a NATO

• permite Alianţei îndeplinirea spectrului

larg de roluri şi misiuni, mai flexibil şi
eficient;
• este adaptată pentru realizarea
Securităţii Europene şi Identităţii
Defensive (ESDI) şi CTJF în cadrul NATO.
 Structura Forțelor Militare

1. Forțele de reacție imediată și rapidă

2. Forțele principale de apărare
3. Forțele de întărire.
 Tipuri de structuri integrată de
comandă:

La nivel strategic La nivel operațional

1. Comandamentul Întrunit
al Forțelor Aliate din
1. Comandamentul Aliat Napoli(Italia);
pentru Operații(ACO); 2. Comandamentul Întrunit
al Forțelor Aliate din
2. Comandamentul Aliat Brunssum, Olanda
pentru Transformare(ACT) 3. Comandamentul
(Headquarters) Forțelor
Combinate de la Lisabona
 Summitul de la Praga (2002)
Spațiul euroatlantic a fost dominat în 2002 de acțiunile
principalilor săi actori – SUA și UE, atât războiul cu
terorismul internațional, cât și în celelalte probleme
majore:
 recesiunea economică,
 dificultățile integrării,
 raporturile intracomunitare și cu statele și organizațiil
internaționale,
 conflictele regionale,
 stabilitatea continentală și globală,
 corupția,
 migrația etc.
Summitul de la Praga (2002)
Reprezentând o forță militară, tehnologică,
economică și politică inegalabilă, comunitatea
euroatlantică a transmis la Summitul de la
Praga semnalul unei autoreconfigurări
dimensionale și de potențial care să-i asigure:
 noi posibilități de dezvoltare,
 securitate și stabilitate,
 participarea la pacea și prosperitatea
continentală și globală.
 Summitul de la Praga (2002)
Scop - apărarea Europei occidentale de amenințări
1. Modificarea structurii de comandă a NATO
(pentru a asigura o structură de comandă mai suplă,
eficace și eficientă, ce să fie mai ușor dislocată)
 Summitul de la București (2008)
2-4 aprilie 2008 - cel mai mare eveniment de politică externă organizat de
România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO (6500
de participanți).
La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi
reprezentanţi ai OI şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în
Afganistan.
Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul
Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi
Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi
OI participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan.
Au fost semnate 4 documente importante (Declaraţia de la
Bucureşti;Declaraţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a ISAF;
Declaraţia preşedintelui Consilului NATO-Rusia) și şefii de state şi de guverne
au luat notă/andosat alte 13 documente clasificate, elaborate la nivelul
comitetelor specializate ale NATO.
Declaraţia finală a Summit-ului reiterează - indivizibilitatea securităţii
statelor Aliate reprezintă unul dintre elementele-cheie ale existenţei NATO.
 Summitul de la Madrid (2022)
28-30 iunie 2022 - liderii NATO s-au întrunit
pentru a discuta problemele cu care se
confruntă Alianța și
 a stabilit direcția strategică a NATO pentru
următorul deceniu și nu doar;
 s-a asigurat că Alianța va continua să se
adapteze la o lume în continuă schimbare și
va menține siguranța oamenilor.
Agenda Summitului de la Madrid (2022)
 Cum a afectat invazia brutală și neprovocată a Rusei în
Ucraina și noua realitate a securității din Europa,
abordarea NATO în materie de descurajare și apărare?
 Ce face Alianța pentru a aborda alte provocări, cum ar fi
influența și asertivitatea crescândă a Chinei sau
consecințele schimbărilor climatice în materie de
securitate?
Ce se va include în următorul Concept Strategic al
NATO, planul pentru o adaptare în perspectivă a Alianței
la o lume mai competitivă în care puterile autoritare
încearcă să respingă ordinea internațională bazată pe
reguli?
 Noul concept strategic al NATO
La Summit-ul de la Madrid, NATO a fost adoptat
un nou concept strategic – document-cheie care:
 reafirmă valorile, scopul și sarcinile NATO;
 oferă o evaluare colectivă a provocărilor de
securitate cu care se confruntă Alianța;
 accentuează sarcinile politice și militare pe
care NATO va trebui să le pună la punct pentru
a le rezolva.
 Noul concept strategic al NATO
Conceptul Strategic este rezultatul consultărilor
interne:
 dintre aliați;
 al angajamentului extern cu partenerii:
• cu alte organizații internaționale,
• cu comunități de experți,
• cu organizații de tineret,
• cu societatea civilă,
• cu sectorul privat.
O NOUĂ REALITATE DE SECURITATE – O
ALIANȚĂ UNITĂ
NATO - o platformă indispensabilă pentru consultările
transatlantice și cooperarea în domeniul securității și apărării.
La Summit-ul de la Madrid, Aliații:
 au dispus adaptarea și asigurarea procesului decizional în a
menține NATO puternică și pregătită într-o lume mai
periculoasă.
 au convenit să consolideze apărarea și să sprijine Ucraina pe
termen lung.
 au convenit asupra Conceptului Strategic 2022, care
reprezintă o foaie de parcurs pentru Alianță în anii următori;
 au decis asupra stimulării cooperării cu partenerii și sporirii
rezilienței;
 au stabilit să sporească avantajul tehnologic al NATO.
 I. Consolidarea descurajării și apărării pe
termen lung a NATO
NATO - o Alianță defensivă, cu peste 40.000 de militari sunt sub
comanda directă a NATO, sprijiniți de mijloace aeriene și navale.
NATO a dublat numărul grupurilor de luptă la opt, extinzându-se de la
Marea Baltică în nord și până la Marea Neagră în sud.
Apărare colectivă – Articolul 5
Descurajare și apărare
Prezența militară a NATO în estul Alianței
Forța de răspuns a NATO
Liderii NATO și-au consolidat în mod semnificativ poziția Alianței pe
termen lung, cu mai multă prezență, capacități și pregătire.
Asigurarea că NATO rămâne aptă pentru viitor va necesita resurse
adecvate și investiții continuu în apărare.
II. Susținerea sprijinului pentru Ucraina
Aliații oferă sprijin militar și financiar puternic pentru a ajuta
Ucraina să-și mențină dreptul la autoapărare, așa cum este
consacrat în Carta Națiunilor Unite.
Aceasta se bazează pe ani de pregătire și asistență NATO de
la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022,
Aliații au intensificat în mod semnificativ asistență
suplimentară letală și neletală în valoare de miliarde de euro
pentru a ajuta Ucraina să prevaleze.
La Summit, Șefii de Stat și de Guvern aliați au convenit să
intensifice și să susțină sprijinul NATO pe termen mai lung.
III. Lansarea Conceptului strategic 2022 al
NATO
Conceptele strategice echipează Alianța să răspundă provocărilor
actuale de securitate și să-și ghideze dezvoltarea politică și
militară, astfel încât să fie pregătită în mod egal pentru a face față
provocărilor de mâine.
În afară de tratatul fondator al NATO, acestea sunt cele mai
importante documente ale Alianței, care servesc drept model
pentru adaptări viitoare.
La Madrid, liderii au susținut un nou concept strategic, care va
evalua mediul nostru de securitate schimbat și va reafirma
valorile, scopul și sarcinile NATO.
Acesta stabilește pozițiile comune ale NATO, inclusiv în ceea ce
privește Rusia și provocările emergente și, pentru prima dată, se
va adresa și Chinei.
 IV. Consolidarea parteneriatelor și
menținerea politicii Ușilor Deschise
Într-o eră a competiției strategice, în timp ce regimurile
autoritare contestă principiile de bază pentru securitatea
noastră, Alianța trebuie să lucreze și mai strâns cu țări și
organizații care au aceleași opinii.
Parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană a atins cote fără
precedent. Finlanda și Suedia au luat decizii istorice de aderare
la NATO, demonstrând importanța politicii Ușii Deschise.
După Summit, NATO va intensifica și mai mult sprijinul acordat
Georgiei și altor parteneri pentru a-și consolida capacitățile și a
le întări rezistența.
Liderii din Asia-Pacific Australia, Japonia, Republica Coreea și
Noua Zeelandă participă pentru I-a dată la un summit NATO.
V. Adaptarea la amenințări și provocări din
orice direcție
Summitul de la Madrid este o etapă importantă în adaptarea
continuă a NATO pentru a aborda amenințările și provocările din
orice direcție. Acestea includ:
 terorismul,
 atacurile cibernetice,
 politicile coercitive ale Chinei,
 tehnologiile perturbatoare
 impactul schimbărilor climatice asupra securității.
O abordare amplă a securității include, de asemenea, un accent
puternic pe reziliență – prima linie de apărare a NATO
VI. Unitatea transatlantică și solidaritatea
Alianței
Legătura transatlantică dintre Europa și America de Nord
veghează asupra libertății și securității de peste 70 de ani.
La etapa actuală, în contextul războiului din Ucraina – din cea mai
gravă situație de securitate în acest spațiu din ultimele decenii,
Alianța face față provocării cu unitate și hotărâre.
Deciziile pe care liderii le-au luat la Madrid asigură că NATO
continuă
 să mențină pacea,
 să prevină conflictele
 să protejeze popoarele și valorile.
 Bibliografie:
1.Manualul NATO, 2001. https://infocenter.md/wp-content/uploads/2015/02/manualul-nato.pdf.
(accesat la: 19.07.2021).
2.Summit -ul NATO 2022. https://infocenter.md/summit-ul-nato-2022/. (accesat la: 11.09.2022).
3.BOGZEANU, Cristina. Rolul NATO și al UE în managementul crizelor din Balcanii de Vest.
București: Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2011. 62 p.
4.ICHIMESCU, Cristian. Managementul crizelor în viziunea NATO. În: Buletinul Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, iunie, 2015, p. 212-218.
5.Doctrina pentru operațiile întrunite multinaționale. București, 2001.
6.FAHRON-HUSSEY, Claudia. Military crisis management operations by NATO and the EU. The
decision-making process. Springer Fachmedien Wiesbaden, 2019.
7.FRUNZETI, Teodor. Soluționarea crizelor internaționale. București: Institutul European, 2006.
8.Guidelines for Operational Planning (GOP-2005).
https://www.nato.int/nrdc-it/magazine/2009/0914/0914g.pdf. (accesat la: 23.12.2021).
9.HUNTER, Robert E. The European security and defense policy – NATO’s companion or
competitor. RAND Europe, 2002.
10.MANTA, Dănuț. Curs: Conceptul Combined Joint Task Force – CJTF. București: Editura UNAp,
2005.
11.MANTA, Dănuț. Managementul crizelor în NATO. Operații de răspuns la crize non-art. 5.
București: Editura UNAp, 2005.