Educația pentru democrație

A elaborat: Pascal Maria

 Relaţia democrație - educație

Democrație provine din greaca veche şi înseamnă, textual, „puterea poporului” (demos,
oameni obişnuiţi"; kratein, „a stăpâni")

Democratia nu poate fi definită doar sub aspect formal; existenta instituțiilor specifice
democratiei(alegerile, reprezentarea, mijloacele de exprimare a opiniei publice etc.) constitutie o conditie
necesará, dar nu suficientà pentru functionarea democratiei. 
Dincolo de aspectul formal, democratia este o valoare, in relatie direct cu alte valori fundamentale ale
societátii civile : libertate, dreptate, egalitate, solidaritate etc.

In afarà de institutii, democratia presupune asumarea

unei culturi politice specifice si atitudini democratice; in consecintã,
democratia este inseparabilà de educatie.
Democratia poate fi limitatà si partialã : în societății guvernate nedemocratic,
pot functiona institutii sau comunitâti cu o structurã interna democratica
(Karpinski, 1993, p. 19).

Sensul miscarii ideii democratice il constituie societatea democratica,

democratia ca sistem,
si nu ca forma izolatà
de manifestare
umanã.
Filosoful francez H.Bergson consideră că democrația este singurul sistem
compatibil cu demnitatea și libertatea umane, dar descoperà un viciu
fundamental:acela de a nu avea nici un criteriu de selectare a valorilor.

Cu alte cuvinte, democrația poate fi interpretatà ca un
triumf al cantitàții, care genereazã o criză axiologicã.
Dezvoltarea competenței axiologice constituie răspunsul firesc al
educației într-0 autentica societate democratica. 
Filosoful si pedagogul american J. Dewey descoperă
adevăratul înțeles al democrației dincolo de aspectul politic : „O democrație
este mai mult decât o formă de guvernâmânt; ea este in primul rând un mod
de a trăi in asociere, o experiență împărtășită în comun". 

Iată de ce „o comunitate democratică este mai

interesată decât alte comunități de o educație deliberată
si sistematică”
 Accepțiuni ale educației pentru democrație
Potrivit Convenţiei şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei (Viena, 8-9
octombrie 1993), urmată de a optsprezecea Conferinţă a miniştrilor educaţiei (Madrid, 23-24 martie
1994), educaţia pentru democraţie ar putea fi înţeleasă ca:

- o reacție la atacurile împotriva valorilor democrației din partea extremismului

politic caracterizat prin xenofobie, rasism, antisemitism, violenţă;
-o preocupare pentru viața interioară a individului. In contextul dezinteresului manifestat de numeroşi adolescenţi şi
tineri în raport cu evenimentele politice şi istorice, educaţia pentru democraţie ar putea conduce la formarea
conştiinţei solidarităţii istorice şi la înţelegerea relaţiei esențiale dintre destinul individual şi contextul social-politic;

- o cale pentru dezvoltarea societăţii democratice prin încurajarea reflecţiei critice şi admiterea punctelor de vedere
diferite, învăţarea unor strategii de rezolvare nonviolentă a conflictelor etc.