https://wordwall.

net/resource/26971368
STIINȚE

cl.IV-a„C”
 JOC „ EU ÎNCEP,
TU CONTINUI”

 Astăzi e vinerea

 Sunt
 Aștept
 RECEPTIVI

ACTIVI DESCHIȘI
 Verificarea
„A sau F” Încercuiește Adevărat sau Fals.
Dacă ai ales fals propune varianta corectă.
1 A F Organul gustului nu e legat cu creierul.
Organul gustului e legat cu creierul.
2 A F Papilele gustative de pe limbă pot distinge doar
gustul amar.
Papilele gustative de pe limbă pot distinge
diferite gusturi.
3. A F După gust putem determina dacă bucatele nu sunt
alterate.
4. A F Cu vârful limbii determinăm gustul amar al medicamentelor.
Cu baza limbii determinăm gustul amar al medicamentelor.
 2. COMPLETEAZĂ SPAȚIILE LIBERE FOLOSIND CUVINTELE :
(PAPILE GUSTATIVE, LIMBA, ACRU,
CAVITATEA BUCALĂ)

Gustul hranei îl determinăm cu limba.

Ea este situată în cavitatea bucală.

Pe ea sunt situate papile gustative care
pot percepe gustul dulce , sărat, acru
sau amar.
https://wordwall.net/resource/38430061
 REZOLVÂND CORECT cAREUL,
PE VERTICALA AB
VEȚI DESCOPERI CE VOM studia azi la
lecție
1.PARTE A CORPULUI ÎN CARE SE
GĂSEŞTE CREIERUL
1 C A P
2
3

4
5
2.ORGANUL VĂZULUI
1 C A P
2 O C H I
3

4
5
3.AFI NUMAI OCHI ŞI…
1 CAP
2 O CHI
3
U R E C HI
4
5
4.PASĂREA PRE … EI PIERE
1 C AP
2 OC H I
3
U RE CH I
4 L I M B A
5
5.OCHII,LIMBA,NASUL,URECHILE
SUNT NUMITE… DE SIMŢ.

1 CAP
2 OC HI
3
U RE CH I
4 L I M BA
5 OR GA NE
CITIȚI PE VERTICALA AB

A
1 CAP
2 OC H
I
3
U RE CH I
4 L I M BA
5 OR G A N E
B
 Dragi !

Vă urez azi la lecție să

fiți numai și .

Fie ca spre știință

să vă mintea.
 Jocul
Recunoaște obiectul
 Puneţi pe masă:
 un măr, o sticlă, un fular de lână, un creion ascuțit
 a) Legaţi la ochi, pipăiţi şi recunoaşteţi obiectele.
 b) Ce aţi simţit, de fiecare dată, la atingerea obiectelor?
SUBIECTUL Organul pipăitului
LECȚIEI:
 Astăzi
Vom discuta
la lecție Vom completa
Vom explica
Vom formula
Vom colabora
- Dimineaţa aţi luat dejunul?

- Ce gust avea ceaiul?

 - Cu ajutorul cărui organ i-ai simţit

gustul?
 Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

 
 Pielea acoperă 1.Ce protejează
pielea?
corpul nostru.
2.La ce ne ajută
 Datorită pielii pielea?

simțim frigul . 3.Din ce e

compusă pielea?
 Pe pielea
4.Cum ne
murdară se păstrăm pielea
curată?
înmulțesc
5.
microbi.
 CUVINTE - CHEIE
 PIELEA – este organul de simţ al

pipăitului. Cu ajutorul pielii omul simte

temperatura, atingerea, presarea,
apăsarea, lovirea, înţeparea, aspectul
suprafeţei corpurilor.

 PIPĂIT –Unul dintre simțuri, cu

ajutorul căruia, atingând corpurile cu
suprafața sensibilă a pielii, luăm
cunoștință de calitățile lor palpabile
(formă, consistență, umiditate etc.)

 PORI - Mică deschizătură a pielii,

prin care se elimină sudoarea.
 Gr.1 studiază Doc
Lucru în grup 1.

Gr.2 studiază Doc

2.
Am Gr.3 studiază Doc
învățat 3.

Gr.4 studiază Doc

4.

Gr.5 studiază Doc

5.
 Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

    1. Ea protejează organele
 Pielea acoperă 1.Ce protejează interne de leziuni,
pielea? de bacterii dăunătoare ,
corpul nostru. de frig, de căldură.

2.La ce ne ajută 2.Pielea ne ajută să

aflăm cum e obiectul pe care l-am
 Datorită pielii pielea? atins: moale sau tare, umed sau
uscat.
simțim frigul . 3.Din ce e
3.Pielea e compusă
compusă pielea? din straturi.
 Pe pielea
4.Cum ne 4.Pentru a menține
murdară se păstrăm pielea pielea în curățenie
curată? trebuie să respectăm
înmulțesc regulile de igienă.
5.
microbi.
 JOC
RĂSPUNDE, ARUNCĂ, ÎNTREABĂ

 Formulați o întrebare în baza

informațiilor citite , aruncând mingea
unui coleg.
Cel care prinde mingea răspunde la
întrebare și formulează o altă întrebare
pentru un coleg căruia îi aruncă mingea.
 Gr.I Gr.III
Atelierul scriitorilor
Atelierul artiștilor
Descrieți cum e pielea unui copil și a unui
bătrân. Recitați poezia „Cu ce simțim?”
  folosind gestul și mimica.
Pielea unui copil e _______________________
și pielea unui bătrân e Gr.IV
_______________________. Atelierul pictorilor
Grupul II  
Realizați un desen ce va include obiecte care
Atelierul cercetătorilor
vor fi diferite la atingere.
Completați tabelul folosind cuvintele de
mai jos:
(masă, hârtie, caiet,
pământ ,cărbune,pietriș, păr, perie, piele,
perna ,jucăria, plapuma, piatra, fierul, Gr.V
lemnul.)
Dur Moale Aspru Zgrunțuros Neted
        Atelierul ecologiștilor
         
Întocmoți un cod de reguli pentru

       menținerea sănătății pielii.

 
 Grupul II
Atelierul cercetătorilor
Completați tabelul folosind cuvintele de mai jos:
dur, moale, aspru, zgrunțuros și neted.

(masă, hârtie, caiet, pământ, cărbune, pietriș,

păr, perie, piele, perna, jucăria, plapuma,
piatra, fierul, lemnul)
 GR.III ATELIERUL ARTIȘTILOR
RECITAȚI POEZIA„ CU CE SIMȚIM?” FOLOSIND GESTUL ȘI MIMICA.

Cu ce simțim?
https://wordwall.net/resource/38231302
Declar lumii întregi

 Am aflat________________________
 Voi ține minte__________________
 M-am bucurat______________________
 M-am
întristat_________________________
•Apreciați-
vă felul cum
ați lucrat la
lecție
 TEMĂ PENTRU ACASĂ

• De întărit cunoștințele
prin repetarea conținutului
pe care l-am precăutat la lecție.

 
•Apreciați-
vă felul cum
ați lucrat la
lecție
SUBIECTUL LECȚIEI
ORGANUL GUSTULUI .LIMBA
 Astăzi e o zi frumoasă
Oaspeţi noi avem în clasă
Bună ziua tuturor!
Nouă-baftă şi mult spor.
 Cu ajutorul limbii, organul
gustului, stabileşti
dacă bucatele sunt: sărate sau
dulci, acre sau amare,
reci sau fierbinţi, rare sau
dense,
bune sau alterate. amar
Limba este şi organul principal
al vorbirii.
Fiind cel mai flexibil muşchi al
corpului, limba
are suprafaţa aspră şi acoperită cu
mici ridicături
numite papile gustative. Limba
este umezită de
un lichid numit salivă.
Când mănânci, limba trimite acru
mesaje la creier.
Acesta îţi comunică gustul
alimentelor consumate. sărat
Gustul şi mirosul se află în strâ nsă papile
legătură. gustative
dulce
Dulce vârful limbii
Sărat părţile
laterale din faţă
Acru părţile laterale
din spate limbii
amar
Amar spatele limbii

acru acru

sărat sărat

papile
dulce gustative
 ud-umiditatea

mare- volumul

Pielea Netedă- suprafața

Pipăitul tare-duritatea

gros-densitatea
rece-temperatura

senzația de durere
 Importanța
 Protejează corpul delovituri, murdărie, microbi,razele
ultravioleteAjută la răcirea și încălzirea corpuluiEste
organ de simț
 Descoperă singur!

Exersează și reflectează..

Informează-te!
https://wordwall.net/resource/38231302
 Ai grijă ca pielea ta să fie mereu curată

Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă

Cel puţin o dată pe săptămână, spală-te pe

întregul corp cu apă caldă şi săpun

Proterează pielea de razele ultra violete

Evită agresarea pielii -

băile fierbinți îndelungate, folosirea
săpunurilor dure, frictiunea agresivă cu prosopul

Respectă o dietă echilibrată

Bea suficientă apă Evită atingerea feței

 POPULAREA BLOCULUI
Eu cred că locuiesc la geamul ...

7. M-am 9. De azi înainte .

8. Am înțeles..
simțit...

5. A fost
interesant 6. Cel mai mult
momentul... mi-a plăcut.

3.A fost difcil.. 4. Am participat activ

la lecție

1. Mi-aș dori ca … 2. Am înțeles …

Lucru în grup
Toate informațiile primite cu ajutorul
organelor de simț sunt preluate și selectate
de creier. Acesta comandă apoi reacțiile
organismului.
Oamenii trebuie să acorde importanță
menținerii sănătății organelor de simț

Igiena, alimentația corespunzătoare,

controlul medical periodic sunt câteva
modalități de evitare a îmbolnăvirii acestor
organe.
IGIENA, ALIMENTAȚIACORESPUNZĂTOARE,
CONTROLUL MEDICAL PERIODIC
SUNTCÂTEVA MODALITĂȚI DE EVITARE A
ÎMBOLNĂVIRII ACESTORORGANE.

DECLAR LUMII
ÎNTREGI….
 NU-

MI- NAȚI
CÂMP CU MACI
BOLI DE PIELE
e, d, m, r, a, o, t, l, g, o

Dermatolog
1 P O E Z I E
2 V O C A L E
3
A N T O N I M E

4 L I T E R A
5 C U P R I N S
6 S U B S T A N T I V E
8.7 PARTEA CEA
P RMAI
O PMICĂ
O Z A
I UNUI
Ț I I L O R
CUVÂNT…
8 S U N E T U L
6.CUVINTELE CARE DENUMESC FIINȚE,
LUCRURI, FENOMENE ALE NATURII SE
NUMESC…

1 P O E Z I E
2 V O C A L E

3
A N T O N I M E

4 L I T E R A
5 C U P R I N S
6 S U B S T A N T I V E
7
8
1 P O E Z I E
2 V OC A L E
3
A N T O N I ME

4 L I T E R A
5 C U P R I N S
7.OAMENII COMUNICĂ ÎNTREI EI
6 S U B S T A N T I V E
CU AJUTORUL…
7 P R OP OZ I Ț I I L OR
8
IMAGINE MOLDOVA
MOLDOVA HARTA
 “Copiii sunt ca niște bureți. Ei devin ceea ce
experimentează. Asigură-te că vor fi plini de
experiențe valoroase. – K. Heath”

TEMA:”IMPLICAREA ŞI
PARTICIPAREA .PARINŢILOR IN ACTIVITATILE
CU SCOALA”
 Noile orientări în educație incurajeaza implicarea familiei sub aspect
educațional și cultural.
 Factorul hotărâtor pentru succesul şcolar este colaborarea directă și activă
în cadrul ecuației şcoală - familie.
 Efectul colaborării cu  părinţii asigură reușita scopului educaţional.
 Pornind de la necesitatea cunoaşterii sociopsihopedagogice a
adolescentului, şcoala stabilește colaborarea cu familia sub diverse forme.
 O bună colaborare între familie și școală se poare realiza prin
parteneriate.
 Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea
școlii şi a clasei de elevi
 Şcoala-are responsabilitatea cea mai importantă în procesul instructiv-educativ:
are datoria morala si obligatia legala de a asigura tutoror elevilor, indiferent de
situatia acestora, indiferent de locatia, prestigiul sau traditia institutiei de
invatamant in care este inregistrat elevul, aceleasi conditii de instruire, cu
aceleasi standarde de performanta, cu aceleasi posibilitati de afirmare .
 Părintele -are responsabilitatea de a sustine din afara scolii procesul de
instruire al elevului si de a colabora cu şcoala spre beneficiul copilului . Au
obligatia sa creeze pentru elev un mediu de viata corespunzator nevoilor sale
de instruire, sa ii acorde sprijinul moral si material necesar satisfacerii nevoilor
sale si sa urmareasca modul in care elevul raspunde prin performantele scolare
investitiilor societatii in pregatirea sa.
 Elevul -este și el responsabil pentru propria educaţie. Acesta are obligatia de a
asimila informatiile care ii sunt transmise in sistemul de invatamant la maximul
performantelor sale.

O BUNA RELATIE INTRE ŞCOALĂ ŞI FAMILIE DEPINDE DE ASUMAREA

RESPONSABILITĂŢILOR DE CĂTRE TOŢI ACTORII EDUCAŢIONALI :
CAND SCOALA SI FAMILIA INCEP SA COLABOREZE,ELEVII
PRIMESC CU ADEVARAT SUPORTUL NECESAR PENTRU A AVEA
SUCCES IN SCOALA SI IN VIATA.DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA
UNOR ASTFEL DE PARTENERIATE IMBUNATATESC:

 Prezenta la scoala a elevilor;

 Performanta scolara a
acestora;
 Relatia familie-scoala;
 Descoperirea de aptitudini
speciale ale copiilor;
 Evaluarea nivelului
dezvoltării acestora;
 Ajută  profesorii în munca
lor;
 şedinţele cu părinţii - oferă acestora ocazia de a acţiona ca o echipă, de a
discuta aspecte ale programului şcolar, de a afla despre schimbările intervenite în
evoluţia copiilor .
 lectoratele cu părinţii- cu teme diverse, prin care părinţii sunt informaţi privitor
la importanţa cunoaşterii  personalităţii propriului copil, aprecierea corectă a
comportamentelor copiilor, măsuri şi soluţii pentru ignorarea sau limitarea
comportamentelor negative , tehnici şi metode prin care-şi pot ajuta copilul la
lecţii etc.
 lecţii deschise pentru părinţi-părinţii au  posibilitatea să cunoască nivelul de
pregătire al copilului, deprinderile însuşite, prietenii acestuia, să se familiarizeze
cu metodele şi procedeele folosite în predare, pot face analize comparative
privitoare la copiii lor.
 excursii, drumeții- părinţii pot contribui la organizarea acestor acţiuni, asigură
supravegherea copiilor, trăiesc emoţii pozitive alături de copilul lor, le oferă
modele de comportare civilizata.

FORME DE COLABORARE A ŞCOLII CU

FAMILIA ŞI COMUNITATEA:
 ateliere de lucru cu părinţii -în cadrul cărora aceştia sunt
familiarizaţi cu standardele de eficienţă a învăţării
/finalităţile educației, conţinuturile, strategiile aplicate,
programul de activitate a şcolii;
expoziţii cu lucrări ale copiilor -prilej de a-i familiariza
cu date importante despre evoluţia copiilor, atât  pe plan
artistic, cât şi al bagajului de cunoştinţe;
ziua portilor deschise- în cadrul cărora părinţii asistă la
orele de curs şi la alte activităţi;
mese rotunde -la care părinţii şi profesorii  fac schimb de
experienţă educaţională;
revista și site-ul web al școlii - ce conţine informaţii
despre activităţile instituţiei; prezentarea unor evenimente;
anunţuri despre activităţile ce urmează a fi desfăşurate;
implicarea părinților în proiecte și parteneriate şcolare.
  Cunoasterea familiilor copiilor-
inseamna a-i invitata sa se
implice,inseamna a face eforturi active de
a ajunge la ei;
 Cunoasterea comunitatii-identificarea
liderilor comunitatii si stabilirea liderilor
parintilor pentru facilitatea conexiunii cu
scoala.
 Utilizarea capitalului cultural al
parintilor-reprezinta cunoasterea
modului in care parintii vad lumea si in
care pot contribui la activitatile scolii.
 STRATEGII DE IMPLICARE A
Formarea pentru profesori-uneori
profesorii au nevoie de programe de
PARINTILOR IN EDUCATIA COPIILOR:
formare pentru integrarea
culturii ,comunitatii in procesul
educational.
 Increderea-reciproca se construieste cu argumente fara a depasi limitele respectate si asumate
reciproc.
 Respectul pentru parinti-Abilitatile,valorile si interesele parintilor vor fi evidentiate in mod
neconditionat, fara a incalca regulile de comunicare stabilite de comun acord.
 Comunicarea eficienta-tipurile de limbaj verbal, nonverbal vor fi adecvate nivelului de intelegere
al parintilor si se utilizeaza strategii interactive de comunicare,ascultare, feedback pozitiv.
 Confidentialitatea-toate informatiile oferite de catre parinti sunt confidentiale. Publicarea sau
postarea acestor informatii se va realiza numai cu acordul parintelui.
 Stabilirea limitelor profesionale-se stabilesc de comun acord cu parintii si se precizeaza scopul,
tehnicile, limitele, durata si frecventa activitatilor,modul de gestionare a resurselor disponibile,
rezultatele asteptate.
 Egalitatea sanselor-indiferent de statut social, etnie,religie,gen, educatie,convingeri politice,
dizabilitati ,va fi creat un climat echilibrat in care parintii sa simta ca sunt tratati cu obiectivitate si
impartialitate.
 Responsabilitate profesionala-doar in conditiile respectarii principiilor mentionate se va ajunge
la indeplinirea scopului initial.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA

CONSTRUIRII UNEI RELATII DE
COLABORARE SCOALA-PARINTI:
 Agabrian Mircea., Millea Vlad.,
“Parteneriate şcoală-familie-comunitate”
Ed. Institutul European, Iaşi, 2005 ;

 Calineci Marcela Claudia,

Tibu Speranta Lavinia
“Parintii in scoala mea”-ghid de activitati in
colaborare cu parintii.
Unicef, Editura Vanemonde,
Bucuresti,2013


 BIBLIOGRAFIE:
Vrasmaş Ecaterina Adina 
“Intervenţia socio-educaţională ca sprijin
pentru părinţi,”
Ed. Aramis, București, 2008;