Procesul de cicatrizare

Nedeianu Paul-Alexandru
Grupa 25, Seria D
Anul 3, MG
 Generalități
 În vindecarea plăgilor există trei procese biologice distincte :
 Repararea cicatricială ( vindecarea prin cicatrizare ) : lipsa de substanță este înlocuită
de țes. conjunctiv cicatricial , dar mai puțin valoros în ceea ce privește maniera de
vindecare
 Epitelizarea : acoperirea cicatricii conjunctive cu epiderm de cicatrizare; este un proces
specific tegumentului
 Contracția: procesul prin care organismul favorizează vindecarea, în condițiile unei
plăgi cu important deficit de substanță, căutând să micșoreze pe cât posibil defectul
respectiv
 Generalități
 Cicatricea reprezintă acel țesut fibrozat , care a rezultat în urma proceselor de vindecare , și care
acționează în contextul unei injurii sau al unui procedeu chirurgical. Procesul reparativ cutanat este unul
complex ce implică atât formarea unei cicatrici in țesutul conjunctiv, cât și regenerare epitelială.

 Procesul de vindecare constă dintr-o succesiune a mai multor faze fiziopatologice. Obținerea unei
cicatrici optime depinde îndeosebi de gradul de lezare tisulară, fiind condiționată de interacțiunile
intercelulare dintre celule și matricea extracelulară, precum și de profilul infiltratului inflamator.
Procesul de vindecare
 cuprinde 3 faze:

 Faza 1: inflamatorie și hemostatică

 Inflamația imediată ( 2-5 zile ) 
 hemostaza ( vasoconstricția, agregarea plachetară, coagularea ) 
 Inflamația tardivă ( fagocitoza, debridarea )
 Faza 2 : proliferativă ( 2 zile – 3 saptămâni ) 

 granularea (fibroblaștii umplu defectul cu fibre de colagen; se formează noi vase

sanguine). Prin granulare se formează un țesut roșu, ferm, care nu sângereaza la
desprinderea pansamentului. Granularea patologică duce la formarea unui țesut de
granulație care este albicios sau închis la culoare, moale, edematos, friabil și ușor
hemoragic; acest țesut împiedică epitelizarea și plaga nu are tendința spre vindecare

 contracția (prin reorganizarea fibrelor de colagen marginile plăgii se apropie una de

alta, reducând mărimea defectului); 

 epitelizarea: celulele epiteliale proliferează acoperind defectul cu un strat epitelial;

epitelizarea se face dinspre marginile plăgii (în plăgile profunde) și din profunzime în
plăgile superficiale.
 Faza 3 : de remodelare (restructurare funcțională) - 3 saptămâni – 2
ani

 producerea de colagen scade, dar noile fibre formate sunt totuși mai groase
 fibrele de colagen se orientează pe direcția liniilor de forță
 cu toate acestea țesutul cicatriceal este mai puțin rezistent decât țesutul “original” care a
fost lezat.

 în plus , interpoziția acestui țesut conjunctiv cicatriceal între capetele secționate ale unui
nerv sau tendon va compromite funcționarea acestuia (motiv pentru care se încearca
dirijarea procesului de cicatrizare prin sutura tendinoasa sau nervoasă).
Factori care pot întarzia procesul de cicatrizare

 Procesul de cicatrizare (vindecare) a unei plagi poate fi întârziat de diferiti

factori , sumarizați sub forma de “DIDN'T HEAL “
 D = Diabetes
 I = Infection – infecția locală
 D = Drugs - steroizii și anabolizantele
 N = Nutritional problems – malnutriția proteincalorică , hipovit. A , Zn
 T = Tissue necrosis – ex. în BAP , macroangiopatia diabetică
 H = Hypoxia – ex. în hemoragie , hipotermie , anemie
 E = Excessive tension on wound edges (tensiunea excesivă a suturii chirurgicale )
 A = Another wound 
 L = Low temperature
 Alți factori care contribuie la cicatrici inestetice:
 tensiunea in sutură

 epitelizarea întârziată

 alinierea inegală a marginilor plăgii

 insuficienţa afluxului sanguin la cicatrice

 factori genetici, care nu pot fi controlaţi

 Prin reducerea acestor factori, o plagă se va vindeca mai rapid , iar cicatricea ce rămâne va fi mai
estetica.
Clasificarea cicatricilor anormale

 Cicatricile anormale se pot împărți în două categorii:

1. Hipertrofice și cheloide

2. Atrofice
 1. Cicatricea cheloidă si hipertrofică
 Apar în urma producerii excesive de colagen

 Sunt proeminente, fiind situate deasupra planului pielii

 Pot îmbrăca o varietate largă de aspecte ( de la papule indurate la

nodulii mobili situații sub o piele atrofică , care este foarte fină )

 Culoarea poate varia de la roz, roșu până la un mov intens

 Cheloidul persistă în timp și continuă să crească în dimensiuni. Cicatrice cheloida post arsura

 Importanța factorilor genetici se explică prin faptul că unele

persoane la care s-a format cicatrice cheloidă au un istoric
familial de formare a cheloizilor la alți membri ai familiei.
 1. Tratamentul cicatricilor cheloide si hipertrofice

 Îndepartare chirurgicala;

 Benzile de silicon;

 Administrarea intralezională a corticosteroizilor

 Terapie de presiune;

 Tratamentul cu laser;
Crioterapie
 Radioterapie;

 Crioterapie.

Benzi de silicon
 2. Cicatricea atrofică
 apare cel mai frecvent după acnea vulgaris ( dată de Propionobacterium Acnes si
de alte cauze ) sau după infecția cu virusul Varicelo Zosterian

 reprezintă răspunsul la o reacție inflamatorie determinată de o leziune inițială, ce

se încheie prin formarea unui țesut cicatriceal fibrotic
 2. Tratamentul cicatricilor atrofice

 Îndepartare chirurgicală

 Dermabraziunea

 Tratamentul cu: - laser CO2

- Erbium-YAG laser ( ND:YAG)

- laser fracțional

 Transferul autolog de grăsime ( lipofilling-ul )

 Tratamentul cu acid hialuronic.

 Bibliografie

 https://zenithestetique.ro/chirurgie/cicatricile-hipertofice-si-cheloide/
 https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/keloid-scar/diagnosis-treatment/drc-
20520902
 https://www.emcb.ro/article.php?story=2004050316101242
 https://drleventercentre.com/zonele-cu-cicatrizare-dificila/