ANALIZA

MERSULUI
 ANALIZA MERSULUI
Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al
locomotiei umane
Ortopedie
Reconstructie articulara
Inlocuirea articulatiei (endoprotezare)
Paralizie cerebrala
Exoprotezare
Design si montaj
Aplicatii ale Evaluarea calitatii exoprotezei
Reeducarea mersului
Analizei
Medicina sportiva
Disfunctionalitati in mers/alergare
mersului Evaluarea ortopedica a membrului inferior
Evaluarea unei activitati functionale
Neurologie
Calitatea miscarii
Leziuni cerebrale
Boli neuromusculare
Geriatrie
Artrite/artroze
Boala Parkinson
Evaluarea activitatii zilnice
Analiza mersului presupune masurarea
urmatorilor parametri:

1. Parametri temporo-spatiali – viteza, cadenta,

lungimea pasului, miscarea corpului in spatiu
fara a face referiri la forte

2. Fortele implicate in producerea acestui tip de

miscare

3. Electromiografie – identificarea unor tipare a

activitatii musculare in timpul mersului

April 30, 2007

1. Parametri temporo-spatiali
Lista Variabilelor
Spatial – Masurarea distantei
􀁺 Lungimea pasului simplu si dublu
􀁺 Latimea pasului

Temporal – Masurarea timpului

􀁺 Durata pasului simplu
􀁺 Durata pasului dublu
􀁺 Durata balansului
􀁺 Cadenta
Combinatie – Spatial/Temporal: Viteza mersului
Calculul vitezei de deplasare
V = Distanta / Timp [m/s]
V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min]

Viteza [m/s] Cadenta [pasi/min] Lungimea pasului [m]

Femei 1,2-1,5 115-120 0,65-0,75
Barbati 1,3-1,6 110-115 0,7-0,8
1. Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt
urmatoarele:
Faza de sprijin:
Faza I sau faza de amortizare (faza de
calcai) incepe din momentul cand
piciorul posterior ia contactul cu solul
prin calcai si dureaza pana la
momentul vertical.
Faza a II-a sau momentul verticalei
piciorului de sprijin (faza de rulaj) –
corpul trece un timp foarte scurt prin
aceasta pozitie, fiind sprijinit pe un
singur picior.
In acest moment corpul are inaltimea
maxima, iar centrul de greutate este
usor deplasat lateral, catre piciorul de
sprijin, pentru mentinerea echilibrului
Faza a III-a sau faza de impulsie (faza
de varf) incepe imediat dupa trecerea
corpului prin momentul verticalei
piciorului de sprijin si dureaza pana la
desprinderea de pe sol a acestuia.
Faza de pendulare
Faza a IV-a sau pasul posterior al
piciorului oscilant – se executa liber
oscilatie in articulatia coxofemurala,
concomitent cu o usoara flexie in
genunchi si o usoara flexie dorsala in
articulatia talocrurala ; flexia de
genunchi si talocrurala au ca scop
realizarea unei usoare scurtari a
membrului inferior care oscileaza,
inlesnind astfel miscarea, mai ales in
momentul trecerii pe verticala.
Faza a V-a sau momentul verticalei
piciorului oscilant – piciorul oscilant
trece usor flectat pe la verticala,
incrucisandu-se cu piciorul de sprijin,
aflat, de asemenea, la momentul
verticalei.
Faza a VI-a sau pasul anterior al
piciorului oscilant, care oscileaza de la
verticala inainte, pregatindu-se sa ia
contact cu solul, adica sa inceapa un
nou ciclu al pasului dublu.
 Rotatia corpului in timpul
mersului pe un intreg ciclu de
mers

Deplasarea (oscilatia) pe
verticala a centrului de greutate
cu maximul in timpul fazei de
rulaj (momentul verticalei
piciorului de sprijin ) si cu
minimul in timpul suportului
dublu (concomitenta fazei de
calcai pentru un picior si a fazei
de varf pentru celalalt picior)
Înclinarea pelvisului
Bazinul se înclină în jos (oblic)
pentru a crește lungimea efectivă
dintre faza de la vârf și faza de călcâi
călcâiului:
Reduce mișcările verticale ale
corpului superior și, prin urmare,
mărește eficiența energetică.
Bazinul se înclină în jos lateral către
membrul inferior care se află în faza
de oscilare, ceea ce înseamnă
rotație în jurul unei axe anterio-
posterioare
Acolo unde acest lucru nu este
posibil (de exemplu, prin leziuni),
sunt evidente atât absența înclinării
pelvinei cât și mișcări pronunțate ale
corpului superior (mișcări
compensatorii).
Rotația pelvisului
 Pelvisul se rotește anterior la
faza de călcâi și posterior la faza
vârf pentru a crește lungimea
efectivă a piciorului în aceste
momente:

 Rotația în jurul unei axe verticale

permite realizarea unei anumite
lungimi a pasului cu o excursie
mai puțin verticală a trunchiului.

 Alternativ, se pot realiza lungimi

mai mari ale pașilor pentru
aceeași mișcare verticală.
Flexia genunchiului în faza de sprijin

O ușoară flexie a
genunchiului scade CM în
timpul rulajului:

 Pe măsură ce articulația șoldului

trece peste picior în timpul fazei
de sprijin, există o oarecare
flexie a genunchiului.
 Acest lucru reduce mișcările
verticale la nivelul șoldului și,
prin urmare, ale trunchiului și
capului.
 Mecanismul gleznei

 Glezna este dorsiflexată la la

faza de călcâi și plantară-
flexată la faza de vârf.
 Ambeleacțiuni măresc
lungimea piciorului.
 Mecanismul antepiciorului
În ultima parte a fazei de
sprijin, flexia antepiciorului
servește la creșterea lungimii
efective a pârghiei piciorului.
Acest lucru este îmbunătățit și
de flexia plantară la nivelul
gleznei.
 Reducerea deplasării pelvine laterale
 Este minimizată având o
bază de mers îngustă,
adică picioarele sunt mai
apropiate decât șoldurile.
 Prin urmare, se folosește
mai puțină energie
mutând șoldul dintr-o
parte în alta (este
necesară mai puțină
mișcare laterală pentru a
echilibra corpul).
 Activatși maximizat de
angulația valgusului la
genunchi
Masurarea parametrilor temporo-spatiali
Sisteme de markeri pasivi: montarea de markeri cu reflexie si a
mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8
camere). Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate
de merkeri, semnalele reflectate fiind inregistrate de camere.
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere, realizeaza
triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale.
Sisteme de markeri activi: markerii emit semnale luminoase
care receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie,
detemina pozitia spatiala a punctului analizat. Avantajul acestor
markeri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce duce
la identificarea lor.
 Platforma
dinamometrica

Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Transformare liniara directa
Camera 1 Camera 2
Imaginea markerilor
Imagine 3D
cu formarea imaginii 3D

Camera 3…………
Camera 12

Centrul virtual al articulatiei

soldului
2. Fortele implicate in producerea mersului
Forţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului

Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si
orizontale cat si momentele care apar
pe cele trei axe.
ACŢIUNEA MUŞCHILOR

Electromiografie
 Procesare
Semnal EMG brut

Semnal EMG prelucrat

Anvelopa semnalului EMG

Gait Analysis: Techniques and

April 30, 2007
Recognition of Abnormal Gait
Contact initial (faza de calcai)
Functionarea muschilor
• Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori, in speta muschii
ischiogambieri si muschii gluteus
• Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si
ischiogambieri
• Muschii peritibiali (soleus si tibial anterior), pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru
contactul initial

Flexie

Extensie

Ușoară dorsiflexie
Contact initial (faza de calcai)
Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Flexie 20°

● Genunchi:
Extensie 0°

● Glezna:
Neutru ≈ 0°
Contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai – faza de rulaj)
Functionarea muschilor
• Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontal
• Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şoldului
• Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilor
• Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie

Flexie

Flexie

Flexie plantară
Contactul initial si contactul plantei cu solul (faza de calcai – pre-faza de rulaj)

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Flexie 20°

● Genunchi:
Extensie 0° → 10° flexie
Mișcare de flexie

● Glezna:
Neutru ≈ 0° → 5° flexie plantară
Mișcare de flexie plantară
Verticala membrului inferior (faza de rulaj)
Functionarea muschilor
• Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontal
• Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului până când proiecţia
centrului de greutate trece de aria de sprijin, după care, devin inactivi
• Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de înaintare a tibiei

Extensie

Extensie

Dorsiflexie
Verticala membrului inferior (faza de rulaj)

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Flexie 20° → 0° neutru
Mișcare de extensie

● Genunchi:
flexie 10° → 20°
Mișcare de flexie
Flexie 20° → 10°
Miscare de extensie

● Glezna:
Flexie plantară 5°→ 5° dorsiflexie
Mișcare de flexie
Verticala membrului inferior – desprinderea calcaiului de sol
Functionarea muschilor
• Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şoldului
• Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisului
• Muşchii ischiogambieri au o activitate minima
• Muşchii flexori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea
călcâiului printr-o tensiune pasivă

Extensie

Uşoară
flexie

Flexie
Verticala membrului inferior – desprinderea calcaiului de sol

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Neutru 0° → extensie 20°
Mișcare de extensie

● Genunchi:
Flexie 10° → 20°
Mișcare de flexie

● Glezna:
dorsiflexie 5°→ 15°
Mișcare de flexie
Desprinderea plantei de sol – pendularea iniţială
Functionarea muschilor
• Flexia femurului este datorata gravitaţiei şi uşurată de muşchii drept femural şi
gluteus minimus
• Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt picior
• Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiului
• Tensiunea pasivă din muşchii flexori ai gleznei (tibialul anterior) facilitează flexia
lentă a genunchiului (efect invers pe gemeni); tensiunea descreşte progresiv la zero,
în sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol

Flexie

Flexie

Extensie
Desprinderea plantei de sol – pendularea iniţială

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Extensie 20° → 0° neutru
Mișcare de flexie

● Genunchi:
Flexie 20° → 60°
Mișcare de flexie

● Glezna:
Dorsiflexie 15°→ 10° flexie plantară
Mișcare de extensie
Pendularea iniţială
Functionarea muschilor
• Flexia femurului este dată de flexorii şoldului
• Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia mediană
• Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru evitarea contactului plantei cu solul.

Flexie uşoară

Flexie

Extensie
Pendularea iniţială – pendularea medie

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Neutru 0° → flexie 15°
Mișcare de flexie

● Genunchi:
60° flexie → 50° flexie
Mișcare de extensie

● Glezna:
10° flexie plantară → 0° neutru
Mișcare de flexie
Pendularea medie - pendularea finală
Functionarea muschilor
• Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de inertie al
femurului
• Muşchii ischiogambieri au rol în decelerarea extensiei genunchiului dată de
momentul de inerție al tibiei
• Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului în poziţie
de flexie zero

Flexie

Flexie

Neutru
Pendularea medie - pendularea finală

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Flexie 15° → 20° flexie
Mișcare de flexie

● Genunchi:
Flexie 50° → flexie 20°
Mișcare de extensie

● Glezna: neutru 0° → ≈ 0° neutru

Mișcare de usoara flexie
Pendularea finală - contact initial
Functionarea muschilor
• Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de inertie (flexie) a membrului
inferior
• Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului în vederea
contactului călcâiului cu solul
• Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru mentinerea pozitiei de flexie zero a
gleznei în vederea contactului călcâiului cu solul

Flexie

Extensie

Uşoară dorsiflexie
Pendularea finală - contact initial

Pozitionarea unghiulara

● Sold:
Flexie 20°

● Genunchi:
Flexie 20° → 0° extensie
Mișcare de extensie

● Glezna:
≈ 0° neutru
Miscare de ușoară dorsiflexie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la
nivelul piciorului.
Testarea se realizeaza in statica si/sau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori
de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin
intermediului unui soft specializat intr-o imagine (1:1).
Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati,
putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul, uzura incaltamintei, postura
intregului corp, facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor. 
Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit, care poate fi usor analizat atat de catre
medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari
in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens.

Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari

similara mulajului. Pacientul sub propria greutate, creeaza negativul. Specialistul ortezist
realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului, obtinand astfel pozitivul. Sustinatorul
plantar brut, realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se
definitiveaza sub greutatea pacientului. 
Avantajele utilizarii analizei computerizate:
 
-         cu ajutorul programului extrem de complex, se pot realiza examenul
somatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat statica
cat si dinamica;
-         amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune,
suprafetele de sprijin, centrul de greutate, postura etc.
-         informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date, facilitandu-se urmarirea
evolutiei pacientilor;
-         rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii
specialisti;
-          reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara.
- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari;
-          individualizare 100%;
-          talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile
ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar;
-          avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul
ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte;
-         datorita aceste tehnologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maxima
importanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda
clasica.