Laboratoare fizica elearning

Lucrarea: Legea fundamentala a dinamicii

Va propun realizarea la distanta a lucrarii de laborator intitulata “Legea fundamentala a dinamicii”.

Etape de lucru:
1) Studiul referatului lucrarii, pe care l-ati scris in prealabil in dosarul de laborator. Dupa parcurgerea acestui punct, trebuie sa fiti
capabili sa raspundeti la urmatoarele intrebari:
a) Care este scopul lucrarii?
b) Care este legea fundamentala a dinamicii?
c) Care sunt elementele dispozitivului experimental?
d) Care este relatia care este de fapt verificata in aceasta lucrare si care permite verificarea legii fundamentale a dinamicii?
e) Care sunt etapele modului de lucru?
2) Urmarirea demonstratiei relatiei (5) din referatul lucrarii, pe silde-urile 3 si 4.
3) Urmarirea prelucrarii datelor experimentale pentru tabelul I, ce urmareste “Dependenta acceleratiei de masa”.
4) Realizarea aceluiasi rationament pentru tabelul II, ce urmareste “Dependenta acceleratiei de forta”  TEMA.
5) Realizarea de poze a rezolvarii punctului 4, transformarea pozelor in PDF (si gruparea intr-un singur fisier) si incarcarea fisierului
PDF pe platforma e-learning.

1
Dispozitiv experimental
(a) Poza a dispozitivului experimental scripete

fir
planor

Scripetele este prevăzut cu

bariera
opritor luminoasa
spite si este plasat pe un
senzor cu barieră luminoasă furtun pompa de
cale de rulaj unitate Cobra
aer
care va măsura timpul t între
două treceri succesive ale
fir
m2 scripete
spitelor în dreptul fasciculului
luminos. Acest timp este
folosit pentru calculul vitezei
si acceleratiei corpului m2.

m1
(b) Schema a dispozitivului experimental

2
2) Obtinerea relatiei (5) din referatul lucrarii  
N a2
 
T2 T2
m2 m2


T1

G2 
T1
y y 
m1 m1 a1
(b) (c)
O x O x

Spre deosebire de Figura (b), Figura (c) contine fortele care actioneaza asupra corpurilor cu masele m 1 (suportul de greutati la

care se adauga 19 g, el insusi avand 1g) si m2 (planorul, care are 200 g).
 
  G1
G1 , G2 - fortele de greutate care actioneaza asupra maselor m 1 si m2
 
T , T - fortele de tensiune in fir (egale in modul, dar avand directii diferite)
1 2
N - forta de reactiune normala pentru corpul m2 , plasat pe suprafata orizontala

3
 2) Obtinerea relatiei (5) din referatul lucrarii
   
F
Legea fundamentala a dinamicii pentru un corp cu masa m supus unei forte totale este  m  a , undea este acceleratia.
F

Aplicam legea fundamentala a dinamicii corpurilor cu masele m 1 si m2. N
 
 
 
 m1 : G1  T1 m1 a1 T2
( S1)  m2
 m2 : G2  N  T2  m2 a2

Proiectam sistemul (S1) pe axele de coordonate Ox si Oy.
 m1 , proiectie pe Ox : 00 0
 m1 , proiectie pe Oy :  G1  T1  m1a1

( S 2)  y
 m2 , proiectie pe Ox : 0  0  T2  m2a 2 m1
 m2 , proiectie pe Oy :  G2  N  0  0
O x
 
Cum sistemul format din corpurile m1 si m2 se misca solidar, cele 2 acceleratii au acelasi modul, a1  a2  a .
 
Identic, tensiunile din fir, au acelasi modul intrucat cele 2 corpuri sunt legate cu acelasi fir: T1  T2  T

  m1 g  T  m1a

Sistemul (S2) devine: T  m2 a   m1 g  m2 a  m1a   m1  m2  a  m1g
m g  N
 2
1
 a  m1 g  relatia (5) din referatul lucrarii
m1  m2
4
Relatia (5) din referat poate fi verificata din 2 moduri: 1
a  m1 g 
(i) daca este variata masa m2 mentinand constanta masa m1 sau m1  m2
(ii) daca este mentinuta constanta suma maselor, m 1 + m2, prin trecerea de greutati de pe suportul de greutati m 2 pe planorul m1 .

3) Dependenta acceleratiei de masa, cazul (i)

Daca este variata masa m2 , prin adaugarea de greutati de cate 20 g pe planor, si se masoara prin sistemul de masura acceleratia a, se va
observa ca aceasta variaza liniar. Cum masa m1 este mentinuta constanta si egala cu 20 g, din relatia (5) rezulta ca acceleratia a depinde
 1  1
doar de inversul sumei maselor, adica a  f  
 m  m  . Functia f este o functie de gradul I in m  m .
 1 2  1 2

Datele masurate sunt trecute in tabelul cu date experimentale (Tabelul I).

Tabelul I
Nr m1 m2 1/(m1+m2) a panta increment panta teoretica
crt experimentala experimental [mkgs-2]
[kg] [kg] [kg-1] [ms-2] [mkgs-2] [ms-2]
1 0.02 0.20 4.545 0.798
2 0.22 4.167 0.723
3 0.24 3.846 0.679
4 0.26 3.571 0.611
5 0.28 3.333 0.549

Observatie: coloanele galbene contin datele masurate. Coloana 1/(m 1+m2) contine date calculate folosind colanele m1 si m2.
Restul coloanelor trebuie completate, dupa cum urmeaza. 5
  1  1
a  f  
Daca reprezentam grafic functia  m1  m2  observam ca acceleratia a depinde liniar de parametrul m1  m2 , adica punctele se
aseaza aproximativ pe o dreapta, asa ca in graficul alaturat.

trasam dreapta optima, adica sa interpolam punctele

experimentale astfel incat sa gasim ecuatia dreptei care le
aproximeaza cel mai bine, vom folosi metoda celor mai
mici patrate, Astfel, pentru o dependenta liniara de genul
y  f  x  , y  c2  x  c1
1 ya
putem identifica in cazul nostru x  si
m1  m2

Conform metodei celor mai mici patrate, panta si

interceptul se calculeaza dupa formulele:

xy  x. y
c2  c1  y  c2  x 1/(m1+m2) a

2
2
x  x [kg-1] [ms-2]

4.545 0.798
c2 - panta dreptei 4.167 0.723
c1 - interceptul la origine 3.846 0.679 6
3.571 0.611
3.333 0.549
 1
Deci: y  f  x  , y  c2  x  c1 x ya
m1  m2

xy  x. y c2 - panta dreptei
c2  c1  y  c2  x c1 - interceptul la origine

2
2
x  x

Vom exemplifica mai jos calculele pentru tabelul I.

1 4.545  4.167  3.846  3.571  3.333

x   3.8926 kg 1
m1  m2 5

0.798  0.723  0.679  0.611  0.549

ya  0.672 m  s 2
5

1/(m1+m2) a
1 4.545  0.798  4.167  0.723  3.846  0.679  3.571 0.611  3.333  0.549 [kg-1] [ms-2]
x y  a   2.6526 kg 1  m  s 2
m1  m2 5
4.545 0.798
4.167 0.723
2
2 1 4.5452  4.167 2  3.846 2  3.5712  3.3332 3.846 0.679
x    15.3347 kg  2 3.571 0.611
m1  m2 5
3.333 0.549
2
 1   4.545  4.167  3.846  3.571  3.333  2
 x
2
2
     15.15236 kg
 m1  m2   5 
7
 xy  x. y 2.6526  3.8924  0.672 2
Deci: c2    0.201 kg  m  s

2
x2  x 15.3347  3.8924 2
- panta experimentala

din: y  f  x  , y  c2  x  c1

c1  y  c2  x  0.672  0.201 3.8924  0.109 m  s 2

- interceptul experimental

Daca reprezentam grafic ecuatia dreptei optime obtinuta, adica ecuatia

y  f  x  , y  c2  x  c1 1
x ya
m1  m2

1
a  0.201   0.109 obtinem dreapta rosie.
m1  m2
® Din relatia teoretica (5) din referatul lucrarii, putem observa ca panta c2 este chiar produsul m1g, iar interceptul la origine c1 ar trebui sa fie 0.

1
a  m1 g  relatia (5) din referatul lucrarii c2  m1  g  0.02  9.81  0.1962 kg  m / s 2
m1  m2
y c2 x c1 Ambele pante, experimentala
si teoretica, se trec in tabelul
Asadar, 1 cu date experimentale, asa cum
a  m1 g   0 si reprezinta panta teoretica a dependentei
m1  m2 se vede pe slide-ul 9.
8
Tabelul I (finalizat)
Nr m1 m2 1/(m1+m2) a panta increment panta teoretica
crt experimentala experimental [mkgs-2]
[kg] [kg] [kg-1] [ms-2] [mkgs-2] [ms-2]
1 0.02 0.20 4.545 0.798
2 0.22 4.167 0.723 0.201 0.109 0.1962
3 0.24 3.846 0.679
4 0.26 3.571 0.611
5 0.28 3.333 0.549

Concluzie: valorile pantei teoretice si pantei experimentale sunt foarte apropiate (0.201 si 0.1962), ceea ce verifica validitatea legii
fundamentale a dinamicii.

Temă:
Sa se repete pasii de la punctul 3 pentru dependenta acceleratiei de forta (punctul 4 din slide 1). Tabelul de valori pentru acest caz
este prezentat pe slide-ul 9.
Pentru realizarea graficelor se poate folosi hartie milimetrica sau se poate folosi programul de reprezentare grafica SciDAVis.
Acesta poate fi descarcat in mod gratuit de la adresa http://scidavis.sourceforge.net/. Pe site este si un manual de utilizare.

9
4) Dependenta acceleratiei de forta, cazul (ii)

In acest caz, se mută pe rând mase gradate de câte 2 g de pe suport pe planor şi se determină de fiecare dată acceleraţia medie.
1
De aceasta data, raportul ramane constant, iar produsul m1  g variaza.
m1  m2
Functia care trebuie verificata de aceasta data este a  f m 1 g . y c2 x c1

1
Din relatia teoretica (5) din referatul lucrarii, putem observa ca panta c 2 a   m1 g  0
1 m1  m2
este raportul m  m , iar interceptul la origine c 1 ar trebui sa fie 0.
1 2

Analog cazului 3, se va aplica metoda celor mai mici patrate pentru calcului pantei c 2, respectiv interceptului c1. Se va reprezenta grafic
dependenta a=f(m1g), atat punctele experimentale, cat si ecuatia obtinuta.
Tabelul II – dependenta acceleratiei de forta
Nr m1 m2 m1g a panta increment panta teoretica
crt experimentala experimental [kg-1]
[kg] [kg] [mkgs-2] [ms-2] [kg-1] [ms-2]
1 0.020 0.280 0.549
2 0.018 0.282 0.503
3 0.016 0.284 0.465
4 0.014 0.286 0.399
5 0.012 0.288 0.361
Observatie: coloanele galbene contin datele masurate. 10
 Deci: y  f  x  , y  c2  x  c1 x  m1  g ya

xy  x. y c2 - panta dreptei
c2  c1  y  c2  x c1 - interceptul la origine

2
2
x  x

Vom exemplifica mai jos calculele pentru datele din tabel

0.1962  0.1766  0.1569  0.1373  0.1177

x  m1  g   ..... kg  m  s 2
5

0.549  0.503  0.465  0.399  0.361

ya  ........ m  s 2
5

m 1g a
0.1962  0.549  0.1766  0.503  0.1569  0.465  0.1373  0.399  0.1177  0.361 [kg m s- [ms-2]
x  y  m1  g  a   .....kg  m 2  s 4 2
]
5
0.1962 0.549
0.1766 0.503
0.19622  0.17662  0.1569 2  0.13732  0.1177 2
x   m1  g 
2 2
  ...... kg 2  m 2  s  4 0.1569 0.465
5 0.1373 0.399
0.1177 0.361
2
 0.1961  0.1766  0.1569  0.1373  0.1177 
 x   m  g 
2 2
2 2 4
1    ...... kg  m  s
 5   c2 , apoi c1  y  c2  x
11
5) Pregatirea dovezilor realizarii temei si incarcarea pe platforma

Referatul lucrarii “Legea fundamentala a dinamicii” trebuie scris de mana in dosarul de laborator.
Apoi, punctul 4 trebuie rezolvat.
Se vor face fotografii cu telefonul foilor cu referatul scris de mana si foilor cu rezolvari sau, daca se doreste, se va redacta un
fisier asemanator acestuia (Word sau PPT) cu rezolvarile punctului 4.
Se va transforma totul in PDF (un singur fisier), care va fi incarcat pe platforma ca dovada a efectuarii laboratorului.

12