MODELE EXPLICATIVE SI TEORII STIINTIFICE RELEVANTE PRIVIND

ETIOLOGIA ,EVOLUTIA SI ABORDAREA TERAPEUTIC-REABILITATORIE A

ADICTIILOR
• Omul convietuieste cu drogurile inca de la aparitia speciei umane, iar explicaţiile adânci legate
de această convieţuire sunt explicaţii de ordin metafizic, care tin de mecanismele neuropsihice ale
placerii si durerii si de rolul acestora in economia vietii umane.
• din cauza deficitului de instrumente necesare pentru o integrarea socială eficace a indivizilor,
survine un risc crescut pentru excludere socială
• adictiile sunt „fenomene socio-umane totale”, ca afecteaza fiinta umana sub toate structurile si
functiile sale. Practic, adictiile reseteaza, ca sa folosesc o metafora computeristica,intreaga fiinta
umana, atat la nivel somatic (anatomo-fiziologic, inclusiv neurologic), cat si psihic (cognitii,
emotii, atitudini si volitiuni), pune totul in „stare de avarie”, de coping „ de inlocuire”, care
inseamna si o exacerbare a mecanismelor defensive/mecanismele de aparare a eului.
• substratul adictiei. = nu sunt doar drogurile (inclusiv alcoolul, care este drog legal)ci si diferite
habitudini comportamentale, ceea ce se va preciza intr-o secventa ulterioara Drogul este în fond orice
substanţă (de origine vegetala, animala, minerala sau de sinteza chimica) care conferă dependenţă. In
aceasta categorie , de substante adictogene, sunt incluse multe substante, insa multe alte substante nu
au caracter adictogen.
• Comportamentul de consum al drogurilor, substantelor adictogene in general ,inclusiv practicarea
unor habitudini comportamentale cu caracter adictogen, este punctul de pornire a tot ceea ce este
adictie. Nota caracteristica este repetitivitatea. Acest comportament de consum poate lua forma
consumului ca experienta unicat sau de putine ori repetata dar si forma comportamentului multiplu
repetat, asociat si cu cresterea cantitativa.
• „consumului social/ socialmente acceptabil
• Exista mai multe modele/ patternuri socialmente acceptate de a consuma alcool, specifica diferitelor
culturi, care se diferentiaza intre ele prin amplitudinea riscurilor asociate in ce priveste adictia. Cele mai
puternic conturate in societatile contemporane, in Europa, sunt:
• - modelul mediteranean (consum de vin la pranz si cina);
• - modelul germanic si anglo-saxon (consum masiv de bere in contexte de socializare);
• -modelul est-european ( consum important de alcooluri distilate, inclusiv de productie in gospodaria proprie,
in contexte de socializare si celebrare);
• - modelul scandinav ( consum compulsiv de alcool acasa, singur sau cu familia, cu deosebire in week end).
• Consumul abuziv/ comportamentul cu risc pentru adictie este nivelul urmator care duce efectiv
la adictie. Notele caracteristice sunt repetitivitatea ampla si cresterea cantitativa. Este discutabil de
la ce nivel încolo consumul normal devine abuziv/ cu frisc pentru adictie. In ce priveste consumul
abuziv de alcool (care este altceva decat betia episodica), exista persoane care consuma „ cu
moderatie” alcool o viata intreaga fara a deveni alcoolici, dupa cum sunt persoane care pot deveni
alcoolici in cca.un an. Diferenta sta in compulsivitatea consumului si in asocierea cu experientierea
depresiei si anxietatii.
• Dependenţa/adictia si codependenta/coadictia reprezinta problema de fond asociata cu
comportamentele adictive cu risc/consum abuziv. Este de precizat ca aceste concepte dependenta,
respectiv adictie, sunt pe fond echivalente, insa la nivelul specialistilor este prefert termenul de
adicţie, pentru că termenul de dependenţă conţine un bagaj prea larg de denotatii si mai ales
conotaţii, este prea metaforic şi imprecis ,pe cand cel de adicţie este mai precis si restrictiv, mai ales
in ce priveste conotatiile.
• Trecerea de la consumul abuziv la dependenţă nu este aceeaşi în cazul tuturor drogurilor, uneori
acestă trecere este lentă, îndelungată, pe când în cazul altor droguri trecerea la dependenţă poate fi
rapidă , scurtă.
DEPENDENTA/ ADICTIA ESTE UN FENOMEN SOCIO-UMAN TOTAL

• Dimensiunea somatică a dependenţei se bazează pe interacţiunea dintre substanţele psihoactive din

drog cu neurotransmiţătorii (hormoni naturali ai creierului, responsabili de dispoziţia individului, de
stările de: relaxare, mulţumire, extaz, tristeţe, depresie, anxietate, încordare, disperare etc.) care în
mod natural sunt ca adrenalina (care activizează persoana în condiţii de stres: stres activator pozitiv,
toate substanţele psihoactive din droguri tind să ia locul hormonilor naturali ai creierului (de aici
rezultă faptul că dacă se introduce în mod artificial anumite substanţe în organism, acesta îşi pierde
abilitatea de a produce aceste substanţe în mod natural, cu alte cuvinte sistemul neuropsihic”se
leneveşte”).
• Dependenţa la nivel psihic, se manifestă la nivelul rutinei cotidiene: obişnuinţe, comportamente, o
presiune de neevitat/compulsivă si obsesiva în direcţia consumarii drogului Persoana se gândeşte în
permanenţă la starea produsă de drogul respectiv, în plan psihic persoana se obişnuieşte să nu se
simtă: relaxată, mulţumită decât dacă îşi ia doza de drog, dacă nu face acest lucru intră automat
într-o stare de plictis, nemulţumire etc.
• fumatul ca adicţie;
• Preocuparea mentală, cu caracter obsesiv, compulsiv se manifestă diferit în funcţie de drog
• Codependenţa reprezintă dependenţa relaţională faţă de o persoană dependentă (dependent de alcool, de alte
droguri sau, frecvent, dependent de putere si control,etc.). Se instalează un comporatament simbiotic (fiecare se
alimentează din otrava celuilalt: dacă soţul are un comportament adictiv, soţia îşi va vărsa nervii pe el, pentru a-şi
creşte stima de sine, ea se va simţi o satisfacţie, folosind persoana dependentă ca paratrăsnet pentru toate lipsurile
familiei). Aşadar ca să tratezi dependenţa, este necesar să tratezi codependenţa, întrucât adicţia este o boală de
famile, o boală de relaţie.
• De adaugat ca structura de personalitate codependenta se edifica,in bazele ei,in familia de provenienta,in
copilaria mica,si se manifesta si se dezvolta prin convietuirea cu o persoana dependenta,fie ea si dependenta doar
de putere,violenta si control asupra celorlalti. Iar aceasta codependenta achizitionata deseori in familie, in relatia
cu persoane dependente, este apoi persistenta si se manifesta , de neoprit, si dupa ce relatia fizica cu persoana
respectiva nu mai este.
• Toleranţa reprezintă adaptarea si obisnuirea organismului în raport cu drogul, care este pe fond o
substanta toxica pentru organism. Aceasta adaptare consta in micsorarea si limitarea efectelor. La
inceputul consumului organismul manifesta reacţia de respingere fata de drog, apoi, primind repetat
noi doze de drog (inclusiv alcool), se obisnuieste cu acest toxic, ajungand sa resimta din ce in ce
mai putin (pana la un punct de oprire a evolutie) efectele drogului..Acestă limitare apare ca urmare
a faptului că organismul, la nivel somatic, reuşeşte să metabolizeze,sa neutralizeze tot mai mult
drog, organismul devine tot mai capabil să covieţuiască cu drogul. Iar la nivel psihic tot asa,
sistemul neuropsihic, in contextul unei adaptari functionale, limiteaza amploarea efectelor care sunt
resimtite in contextul unor trairi halucinatorii, excitanta sau depresante.
• ca si toleranta, asemenea dependentei, se manifesta atat in plan somatic cat si in plan psihic
• Consecinta este ca, pentru a resimti la aceeasi intensitate efectele consumului de drog, persoana in
cauza mareste treptat cantitatea de drog consumat
• nu exista toleranta fara dependenta si ca ,in fapt,acestea evolueaza.impreuna..Toleranta nu are insa
pana la capat o evolutie liniara ,de crestere treptata si permanenta.Inspre faza finală a dependenţei,
in faza de agravare deosebita se ajunge la situaţie paradoxala: in alcoolism spre exemplu, persoana
in cauza ajunge sa se pot îmbăta cu cantităţi mici de alcool.
• Sevrajul se referă la ansamblul de simptome, asociate cu lipsa drogului la o persoană dependentă. De
asemenea include atât manifestările la nivel somatic cât şi manifestările la nivel psihic.
• Sevrajul diferă de la drog la drog. La tutun şi marijuana este lejer, este relativ usor suportabil. Pe când
la heroină, metamfetamine, stadii avansate de dependenta de alcool sevrajul este dramatic si poate
implica nevoia interventiei de urgenta.
• Cele mai comune manifestări sunt: transpiraţii reci, tahicardie, insomnie, nervozitate. In cazul sevrajului
la heroina , care este cel mai dramatic, survin dureri generalizate în întreg corpul, inclusiv în oase, ceea
ce se manifesta doar in boli precum cancerul. In cazul heroinomanilor care au si un organism fragilizat,
se recomandă luarea in consideratie a chemarii ambulanţei, pentru că exista riscul chiar de deces .
CLASIFICAREA DROGURILOR SI A DEPENDENTELOR/ADICTIILOR. ADICTII CU
SUPORT SUBSTANTIAL SI ADICTII FARA SUPORT SUBSTANTIAL

• Clasificare in functie de regimul juridic al drogurilor:

•  Droguri legale (alcoolul, tutunul),
•  Droguri supuse controlului (drogurile medicament, ex. morfina, codeina, somniferele,
antipsihoticele, unele analgezice, marijuana in cateva tari...),
•  Droguri ilegale.
• Clasificare in functie de distinctia droguri- alte suporturi substantiale adictive:
•  Dependente de droguri,
•  Dependente in context de comportament alimentar: anorexie, bulimie, alcoorexie,
•  Dependente de droguri medicament,
•  Dependente de stimulenti habituali (cafea, ceai s.a.).
• Clasificare in functie de modul de obtinere:
•  naturale (opiumul, morfina , cocaina , cannabisul s.a.),
•  semisintetice (heroina, LSD-ul, codeina s.a.),
•  sintetice (metamfetamine , mialgin s.a.).
• Claficare in functie de efectele neuropsihice:
•  Efect depresor la nivel neuro-psihic (psiholeptice),
•  Efect stimulator la nivel neuro-psihic (psihoanaleptice),
•  Efect complex perturbator la nivel neuro-psihic (psihodisleptice).
• Drogurile depresoare la nivel neuropsihic (drogurile psiholeptice)
• Cele mai importante subclase de drogurile depresoare sunt:
• o alcoolul;
• o opiacele şi opioidele;
• o analgezicela, sedativela, hipnoticela, tranchilizantela;
• o solvenţii volatili.
ALCOOLUL

• Alcoolurile fermentate contin o concentratie de maxim 14% alcool. Bacteria de drojdie, cea care
produce prin fermentatie alcool ,moare atunci cand se depaseste aceasta concentratie alcoolica si
astfel se inttrerupe fermentatia.
• Alcooluri fermentate:
•  Vinul: atestat istoric inca la vechii egipteni, evrei, daci.
•  Berea: de asemenea atestata inca in civilizatiile sumeriana si egipteana veche.
•  Cidrul: fructe fermentate, popular azi in tari precum Franta,Spania.
•  Mied: miere de albine fermentată.
• Alcoolurile distilate se produc ulterior fermentării prin fierbere si distilare. Primii care se sustine
cau produs alcool rafinat au fost alchimistii arabi, in jurul anului 800 d. Hr. Până prîn secolul XV
era foarte rar întâlnit şi foarte scump.
• Alcoolul industrial a început să fie produs din secolul XV astfel alcoolul a devenit mai ieftin.
Datorită insustrializării alcoolul a devenit cel mai popular drog de pe întreaga planetă. Consumului
de alcool în ţările europene este legal dar în ţările islamice este interzis.
OPIACEELE ŞI OPIOIDELE

• Opiaceele se produc din planta de mac iar opioidele se produc prin sinteza/semisinteza În categoria
opiaceelor intră: opiumul, morfina, heroina, codeina, papaverina, fortral, s.a În categoria opioidelor
intră: metadonă, mialgin, sintalgon, fentanyl.
• Cultivarea macului are loc pe suprafeţe întinse în Orientul apropiat, mijlociu şi îndepărtat. După
perioada de înflorire a plantei, se formează o capsulă rotundă sau ovală, care conţine seminţele
plantei. După aproximativ 10 zile, aceste capsule sunt crestate şi o sevă albă, lăptoasă începe să
curgă. După uscare, aceasta devine maronie şi se solidifică Opiul crud astfel preparat poate fi
mâncat, băut, injectat sau fumat.
ANALGEZICE, SEDATIVE, HIPNOTICE, TRANCHILIZANTE

• Tranchilizantele minore sunt: barbitudice şi nonbarbitudice.

• Barbitudicele
•  Fenobarbital,
•  Ciclobarbital,
•  Anobarbital,
•  Pentobarbital,
•  Veronal,
•  Seconal.
• Toate acestea având rolul de somnifere.
• Nonbarbitudice
• Clasa I
•  Diazepam
•  Nitrazepan
•  Rudotel
•  Rohipnol
•  Librium
• Clasa II
•  Meprobamat
•  Hexa meprobamat
•  Metaqualon
• Piracetam
• Tranchilizantele majore şi analgezice sunt:
•  Fenotiazine

•  Reserpina

•  Haroperidol
•  Feracetina

•  Aspirina

• Analgezicul are rolul de a înlărura durerea. Anestezicul are rolul de a înlătura simţurile. Analgezicele nonnarcotice
înlătură durerea dar nu induc somnolenţă.
SOLVENTII VOLATILI

• Aurolacul: afactează fizicul persoanei, dureri de cap puternice, stări de greaţă, distruge organele
interne. Se foloseşte în anatomia patologică.
•  Cloroformul: se foloseşte în ,,prepararea” cadavrelor prin injectare. Dau dependenţă celor care
lucrează cu el nu mortului.
•  Eterurile.
•  Vopselurile pe baza de uleiuri volatile.
DROGURILE STIMULATOARE LA NIVEL NEURO-PSIHIC (PSIHOANALEPTICE)

• În clasa drogurilor stimulatoare se înpart în cinci subclase şi anume:

• a. Subclasa stimulenţilor habituali
• b. Subclasa cocaidelor
• c. Subclasa amfetaminelor
• d. Subclasa drogurilor de dopaj
• e. Subclasa altor droguri stimulatoare.
SUBCLASA STIMULENŢILOR HABITUALI

• Cofeină: substanţa activă din cafea

•  Theina: substanţa activă din ceai
•  Theobromina: substanţa activă din boabele de cacao
•  Nicotina: substanţa psihoactivă din tutun
SUBCLASA COCAIDELOR

• Frunza de coca este elementul de bază. Columbia este cel mai important producăror de cocaină din lume. Cocaidele au ca şi
efecte: producerea unei stări de virgilitate crescută, capacitate de mobilizare fizică crescută, taie pofta de mâncare, oamenii sunt
capabili de muncă cu mâncare puţină. Se folosesc în curele de slăbire. Cocaina: se extrage din frunza de coca, se găseşte sub
formă de pudră albă, se brizează (se trage pe nas), se fumează, se injectează şi se mestecă. Cocaina, unul dintre cele mai scumpe
droguri, se produce prin macerarea şi dizolvarea frunzelor în acizi. Efectele consumului de cocaină pe termen scurt sunt:
stimulare puternică de scurtă durata, aproxinativ 30-60 min. Consumatorul are senzaţia de bună dispoziţie, euforie, sentiment de
autocontrol, puternică stimulare sexuală. Efectele consumului de cocaină pe termen lung sunt: stare de agitaţie, trăiri depresive,
insomnie. Dependenţa se instalează repede. Pentru a trata această adiţie se folosesc grupurile de suport mutual şi comunităţile
terapeutice. Crack: cocaină cristalizata, care se fumează, fiind un produs ce are la bază hidrocloritul de cocaină. A apărut prin
anii 80 şi s-a răspîndit rapid printre consumatori datorită preţului scăzut, pentru că se putea fuma uşor şi pentru că efectul era
rapid şi puternic. Efectul este de placere exploziva, asemanatoare unui orgasm generalizat (dupa cum descriu consumatorii) dar
efectele trec după 10 minute. Persoanele dependente trăiesc foarte dramatic sevrajul. Are efect dramatic asupra echilibrului
mental.
SUBCLASA AMFETAMINELOR

• Sunt substanţe de sinteză chimică. Prima substanţă din această categorie este efebrina, baza pentru a produce
antibiotice. Produc stǎri de euforie, lipsa oboselii, pot realiza performanţe în cadrul unor acţiuni simple, mǎresc nivelul
de activitate, reduc poftă de mâncare, duc la creşterea nivelului de violenţǎ, reduc somnul, creşte tensiunea arterială,
produc senzaţii de vibraţii în corp. Consumul de amfetamine conduce la modificǎri psihologice sau comportamentale
dezadaptative, semnificative clinic, cum ar fi euforia sau aplatizarea afectivǎ, modificarea de sociabilitate,
hipervigilitatea, sensibilitatea interpersonalǎ, tensiunea sau mânia. În asociere cu alcoolul ecstasy exacerbeaxă efectele.
Inca de la sfarsitul sec. XIX a fost izolata in laborator efedrina, prezenta in unele specii de plante. Efedrina este punctul
de pornire a tuturor amfetaminelor.. În al doilea război mondial amfetaminele erau prescrise obligatoriu piloţilor de
avioane de luptă. Speed: au efect rapid, oferă persoanei o dinamicitate puternică. Ecstasy: „pilula dragostei”, a fost
denumit drogul anilor 90, era parte a culturii muzicale tehno şi house. Pentru a controla efectul este nevoie să consumi
mult lichid. Se consumă tip tablete sau injectabil. Efectele consumului de ecstasy: creşterea frecvenţei pulsului,
creşterea temperaturii, creşterea tensiunii arteriale, creşterea încrederii în sine, sentimente de bine, de iubire şi fericire.
SUBCLASA DROGURILOR DE DOPAJ

• Se folosesc în general de sporivi. Au rolul de a creşte performanţa fizică dar şi mentală.

•  Sibutramina
•  Hormoni steroizi anabolizanti: cresc masa musculară, cresc puterea de muncă, la femei au efecte,
masclinizează organismul femii. Produc dereglări hormonale masive.
•  Naposim
•  Coctailuri concentrate de stimulenti.
SUBCLASA ALTOR DROGURI STIMULATOARE

• Khat: se extrage din coca africană, este o plantă care are efect asemănător cu cel al cocainei. Kawa:
se obţine din cactus uscat şi mărunţit şi se consumă diluat. Are renume în plan medical pentru
remediul produs în situaţiile de scleroză multiplă in plăci. Guarana: ara efect asemămător cafelei
dar mult mai puternic. Mate: are efect mai puternic decât cafeaua şi este un dorog legal. Băuturi
energizante:conţin macrodoze de cofeină şi taurină. Se consumă de regulă împreună cu alcoolul.
Energizantele maschează efectele alcoolului şi consumatorul nu îşi dă seama cât de băut este.
Alcoolul este un drog din clasa depresoarelor şi energizantele sunt droguri din clasa stimulatoarelor
iar atunci când sunt consumate împreună dau o senzatie de voiciune şi de super putere.
DROGURILE HALUCINOGENE, INTENS PERTURBATOARE LA NIVEL NEURO-PSIHIC
(PSIHODISLEPTICE)

• Această clasă este compusă din 4 subclase şi anume:

• f. Subclasa canabinoidelor
• g. Subclasa drogurilor psihedenice
• h. Subclasa drogurilor psihodisleptice sintetice şi semisintetice
• i. Subclasa altor droguri psihodisleptice
SUBCLASA CANABINOIDELOR

• Tetrahydrocannabinol = substanţa activă din canabis

• Canabisul a fost decoperit în jurul anilor 1500- 2000 î. Hr. de către vechii indieni şi stau la baza
religiei budiste. Cei care oficiau ceremonialul religios consumau canabis pentru a desluşii viitorul.
Preoţii făceau un foc şi peste foc aruncau pietre mari iar pe pietre puneau boabe de canabis iar
boabele se ardeau scotand un fum care era inhalat de preoţi şi aceştia intrau în transă. Canabisul se
întălneşte sub formă de: marijuana, haşiş, ulei de canabis, bhang. Efectele generale sunt: toate
percepţiile devin mai intense, în special percepţia culorilor şi sunetelor; gândirea este influenţată;
halucinaţii.
• Marijuana: se produce din planta numită Canabis Sativa care a fost cultivată pentru proprietăţile ei
psihoactive cu mai mult de 2000 de ani în urmă. A devenit cunoscut în mişcorile folwer-power din
America. Se consumă în general în contextual petrecerilor generaţiilor tinere. Se consumă împreună
cu vodkă . Alcoolul este din clasa depresoarelor iar canabisul este din clasa halcinogenelor,
canabisul oferă halucinaţii iar alcoolul ofera durabilitata halucinaţiilor. Marijuana este un
halucinogen, mediu care are efectele antidepresive şi dezinhibitoare ca şi alcoolul. Reacţiile
consumatorului sunt înfluienţate puternic de aşteptările sale şi de experienţele trecute, unii care au
încercat drogul pentru prima oară nu au simţit nimic deosebit.
• Efectele fumatului se resimt în general după câteva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30
de minute. Acestea includ următoarele simptome: uscarea gurii şi a gâtului, accelerarea ritmului
cardiac, coordonarea şi echilibrul, prelungeşte timpul de reacţie, şi diminuează memoria recentă.
Produce o stare de bine, însoţită de relaxare şi visare, provocând iluzii consumatorilor mai uşor
sugestivi, şi modifică percepţiile, de aceea este periculos să se conducă maşina. Dozele mai
puternice produc reacţii mai intense, alterînd puternic percepţiile, provoacă crize de paranoia sau
halucinaţii. Efectele de moment ale marijuanei dispar după două sau trei ore. Consumul de
marijuana scade capacitatea de a învăţa.
• Haşişul: da o stare de violenţă greu necontrolabila sub imperiul halucinaţilor care survin. Se
consumă sub formă masticabilă şi sub formă de prăjituri. Uleiul de cannabis: se obţine din rafinarea
răşinii de cannabis, sub formă de picături. Există un risc ridicat spre supradoză. Efectul este de până
la 24 h. Sevrajul provoacă o stare de rău generalizat, amaţei, senzaţii de nisip pe limbă. Bhang: se
consumă în Asia de Sud Est. Se găseşte sub formă de fiertură ce se mănâncă. Are o mare răspândire
socială.
SUBCLASA DROGURILOR PSIHEDELICE

• Efectul de fond este perturbarea accentuată a percepţiilor, deschidere a psihicului către o altă stare
şi lume. Consumatorii se simt parcă intr-o altă lume. Permit experimentarea unor noi stări de
conştiinţă care în realitate nu sunt posibil să se întâmple.
• Drogurile din subclasa psihodislepticelor produc halucinatii prin distorsionarea realităţii celor care
o consumă, simţurile devin confuze iar senzaţiile sunt amplificate şi amestecate. Se produce un
fenomen de sinestezie, de amestecare a senzaţiilor şi se inversează modul de percepţie a spaţiului şi
timpului, se “vad” sunete si se “aud” culori, apar distorsiuni ale mărimilor obiectelor, subestimări
sau supraestimări ale distantelor şi mărimilor.
• LSD: este un drog hallucinogen, se produce din cornul secarei. S-a produs pentru prima dată în Elveţia 1942.
Este unu dintre cele mai consummate droguri. În anii “ 80 se traficau prin scrisori şi anume pe locul unde era
lipici pentru închiderea scrisorii se punea LSD şi cel care cumpăra plicul doar lingea acea parte li îşi lua doza de
drog. LSD= dietil-amida acidului lisergic.
• Substanţa activă se dizolvă în lichide, într-o anumită concentraţie, şi se aplică apoi pe un substrat (zahar cubic,
tablete sau capsule) în vederea consumului. Oferă dependenţă fizică dar şi somatică. Toleranţa se instalează
foarte repede. În general efectul durează aproximativ 8-10 h. Cei care consuma în general sunt însoţiţi în
călătorie de un coleg care nu a consumat pentru a-l supraveghea să nu-şi pericliteze viaţa. Consumul poate
provoca: lipsa stării de somn, vorbeşti de unu singur, euforia poate aluneca spre depresii, stări de spaimă, spaima
urmăritului, pot fi declanşate boli psihice, încercări de suicide (dar nu intenţionat, din cauza halucinaţiei
puternice are impresia că e intr-o călătorie şi de exemplu în loc de geam vede o câmpie cu flori), coşmar şi stări
în care simţul realităţii se pierde. Totul este blocat, consumatorul este într-un extaz prelulgit, extaz erotic. După
trecerea efectelor apar flesh-back-uri de memorie timp de săptămâni la rând.
• Ciupercile halucinogene: efectul halucinogen nu este atât de accentuat ca şi la LSD. Se poate vorbi
despre călătorie.
• Psylocina şi psylocibina dau halucinaţii controlabile de aceea de multe ori există tedinţa de a le
încadra în categoria drogurilor slabe. Sunt aşa numitele ciuperci mexicane. Persoana devine foarte
comunicativă, are o dorinţă mare de socializare, poftă de râs, cel care se află în călărorie nu luptă
împotriva acestei călătorii.
• Amanita muscaria: se mai numeşte şi pălăria şarpelui. Substanţa activă este muscarina.
• Mescalina: este un cactus, se consumă uscat şi sfărâmiţat. Efectul este asemănător cu cel al
ciupercilor halucinogene
SUBCLASA DROGURILOR SINTETICE ŞI SEMISINTETICE

• STP: abreviere de la „serenity, tranquility and peace”. Derivă din mescalină. 2CB Ketamina: este un
analgezic. Doar în doză mare are efect halucinogen.
SUBCLASA ALTOR DROGURI PSIHODISLEPTICE

• Belladonna: se traduce frumoasă doamnă. Se produce din atropină. Are rolul de a măriii pupila
oculară. Efectul imediat este de ceaţă iar efectul mediat afectează multe dintre simţuri.
• Scopolamina: se mai numeşte şi drogul adevărului. Se numeşte aşa pentru că sub imperiul acestui
drog persoana consumatoare raspunde la tot ceea ce este întrebat. Anulează puterea de a rezista la
interogatoriu. Adesea era folosit în acest scop.
• Stricnina: este un drog din clasa stimulatoarelor. Tradiţional se folosea ca otravă pentru şobolani
• Alte tipuri de dependenţe cu suport substantial sunt dependenţele în contextul comportamentului
alimentar: bulimia ,anorexia, alcoorexia. Bulimia vine din latinescul „foame de bou” (un apetit
excesiv,necontrolat). Constă în ingerare excesivă de alimente după care persoana în cauză îşi
provoacă voma. În cazul anorexiei( denumită şi anorexia nervosa), persoana marcată refuză să se
alimenteze, mănâncă extrem de puţin.
• In ultima vreme este discutata in comunitatea specialistilor o forma noua si mai exotica de
dependenta in context alimentar,anume alcoorexia, o conjugare a anorexiei cu alcoolismul/
consumul regulat de alcool(alcoolul tine de foame si aduce un anume aport caloric)
DROGURILE DE DOPAJ

• sunt folosite de sportivi pentru a spori forţa fizică şi mentală. Drogurile de dopaj sunt dificil de
categorisit deoarece există o mare concurenţă în rândul producătorilor pentru a crea noi variante
mai eficiente. Totuşi, sunt trei forme principale de droguri de dopaj:
• 1)substanţele medicamentoase utilizate pentru a creşte forţa fizică şi masa musculară(spre
exemplu:Nacosin). Acestea au ca efect:la bărbați reducerea virilităţii,iar la femei scad fertilitatea şi
determină o pilozitate corporală excesivă. 2)preparatele hormonale,majoritatea sunt pe bază de
testosteron (hormonul masculin ce dă forţă, vigoare şi agresivitate) 3)preparatele ce cresc
substanţele de globule roşii în sânge;prin intermediul lor oxigenarea se face mai bine,crescând
circulaţia sângelui şi viteza de reacţie.
• Dependenţa de afrodisiace (sporesc apetitul şi performanţele sexuale). În această categorie intră o
serie de alimente precum: alcoolul, cocaina, etc. Cele mai renumite şi mai scumpe sunt
stridiile,caviarul. Afrodisiacele dau plăcere prin excelenţă şi deci şi dependenţă. Dependenţa de
medicamente-drog sau droguri-medicament vizeaza toate medicamentele din grupa
analgezicelor,sedativelor,tranchilizantelor,somniferelor, apoi stimulentele amfetaminice(substanțe
ce sporesc nivelul de activare). Din subclasa analgezicelor o importanta deosebita, in acest context ,
o prezinta morfina si methadona, dar in ultima vreme si marijuana de folosinta medicala.
DEPENDENŢELE FĂRĂ SUPORT SUBSTANŢIAL:

• dependenţa de jocurile de noroc;

• - dependenţele afectiv-sexuale ;- dependenta de sex si dependentya de iubire;
• - dependenţa de muncă(„workaholism”sau „work addiction”);
• - dependenţa de putere si control asupra celorlalţi, inclusiv prin violenta si agresivitate, fizica sau
simbolica („powergreed”: beţia puterii);
• - dependenţele de realitatea virtuală, computer si internet (de net,de chat,video-chat,de site-ri de
socializare, de „second life” de sex şi pornografie pe internet,de jocuri on-line);
• - dependenţa de religie şi misticism, de practici spirituale cu componenta ritualica;
• - dependenţele socio-instituţionale;

• - dependenţa de body-building şi alte sporturi, exerciţii, asociata cu dopajul

• Dependenţa de jocurile de noroc (denumită şi „gambling” sau „jocul de noroc
patologic/compulsiv”) exista dintotdeauna în societate, varietatea jocurilor de noroc crescând odată
cu modernitatea întrucât s-au adăugat elementele electronice şi tehnologice (Ex: de la jocurile de
cărţi la video loterie etc.).Totodată, lumea jocurilor de noroc este strâns legată de lumea interlopă.
Dependenţa de acele jocuri de ruletă, poker, black jack are ca şi cadru contextual cazinourile,prin
aceasta fiind implicată mai mult clasa de sus a jucătorilor de noroc. Există însă şi alte forme de
jocuri(jocurile on-line
• Dependenţele afectiv-sexuale („sex addiction”, „sex and love addiction”) cuprind viziunea conform căreia
iubirea este văzută ca drog sau sexul ca drog. În literatura ştiinţifică cu tentă psihiatrică apare sexualitatea
adictivă contrafobică.
• Care este diferenţa dintre a-ţi place sexul şi a fi dependent de sex?
• Plăcerea sexuală este sănătoasă, normală, dependenţa de sex este aceea în care activităţile sexuale sunt trăite ca o
modalitate de îndepărtare a sentimentelor de teamă, angoasă, anxietate. Adictia sexuala reprezinta pe fond
sexualitate contrafobica.
• Factori favorizanţi: -adicţia sexuală se instalează după perioade de stres intens; -abuzul sexual , mai des din
copilărie(principala cauză: efectul invers). Spre exemplu,în lumea clericilor catolici, majoritatea sunt dependenţi
sexual,ei s-au făcut preoţi pentru a scăpa de o adicţie sexuală existentă înainte de a intra în cadrul Bisericii.
• Formele adicţiei sexuale: -nimfomania este un sindrom psihiatric, dar sunt şi forme de nimfomanie
care sunt adictive;
• -masturbarea compulsivă, adictivă; -dependenţe în zona fetişismului; -violul compulsiv-adictiv(dar
nu toate, doar o parte existând multiple cauze printre care contextul socio-cultural, factori de
personalitate, conjunctură, oportunităţi).
• Dependenţa de iubire are multiple forme cum ar fi: donjuanismul, sindromul eternului căutător al
iubirii- foarte inconstant în amor, o expresie a dependenţei faţă de iubire. În ultimele secole a apărut
expresia feminină a donjuanismului.
• Dependenţa de muncă („workaholism”sau „work addiction”) constituie o foarte cunoscută
adicţie habituală. Care este diferenţa dintre pasiunea pentu muncă şi dependenţa de muncă? În cazul
dependenţei de muncă, munca acţionează ca un refugiu în faţa problemelor vieţii. Sevrajul constă în
stări de disconfort, de încordare în contexte de socializare. Se manifestă la muncile individuale, în
mod tradiţional afectând bărbaţii, în ultimii ani marchând mai mult femeile (mai ales în cazul
companiilor multinaţionale). În Japonia se înregistrează cea mai mare frecvenţă a acestui tip de
dependenţă, fenomenul în cauză fiind întâlnit şi în SUA. Dependenţa de loisir, de hobby-uri este o
altă adicţie habituală făcând parte din categoria maniilor socio-comportamentale.
• Dependenţa de putere, de control asupra celorlalţi, de violenţă („powergreed”: beţia puterii)
reprezintă o altă dependenţă relaţională. Exemplul cel mai bun în acest caz îl constituie cel al
marilor dictatori. Această adicţie s-a mutat şi în spaţiul intim, cu precădere în cuplu. Sindromul de
sevraj se manifestă prin faptul că persoana dependentă nu poate să fie relaxată,bonomă decât atunci
când aceasta conduce relaţia, în caz advers devenind paranoic, anxios.Comportamentul violent fie
fizic,fie verbal este ipostaza predilectă prin care o persoană dependentă de control îşi manifestă
setea de control. Cum se instalează?Depinde de mediul familial şi socio-cultural,astfel de
comportamente sunt perpetuate.
• Dependenţele de realitatea virtuală(de net,de chat,video-chat, de sex şi pornografie pe Internet,de
jocuri on-line) sunt o problemă din ce în ce mai mare la adolescenţi şi la tineri,fiind dramatică prin
implicaţii. Aceste dependenţe induc un autism tehnologic (practic persoanele în cauză sunt separate
de lumea reală cu care au contact totuşi pe cale tehnologică. Se manifeată o retragere mare din viaţa
socială, se izolează, le este frică de competiţia socială, dezvoltându-se astfel persoane cu un
pronunţat comportament asocial.
• Dependenţa de religie şi misticism: persoanele simt o nevoie compulsivă de a-şi raporta constant
acţiunile de zi cu zi la religie. Dependenţa de religie cuprinde dependenţa faţă de dogmă şi
dependenţa faţă de slujitorii dogmei. Dependenţele interpersonale: dependenţa de profesioniştii ce
au o legătură mai acută cu problemele zilnice ale oamenilor (spre exemplu, dependenţa de
asistentul social, de psiholog,etc.).
• Dependenţele socio-instituţionale au în vedere în special dependenţa de aşa-numitele instituţii
totale: penitenciare, armata,spitalul,azilul,etc. Se instalează aşadar,la acele persoane care vieţuiesc
mult timp în asemenea instituţii şi care nu mai reuşesc să se simtă confortabil şi în siguranţă decât
în acele medii în care au locuit. Un bun exemplu în acest sens ar fi cel al dependenţei copiilor
instituţionalizaţi faţă de centrele de plasament,faţă de casele de copii,aceştia fiind incapabili să-şi
planifice singuri viaţa fără ajutorul instituţiei din care provin. Dependența faţă de grupul de
apartenenţă („dependenţa faţă de gaşcă”): este întâlnită de regulă la adolescenţi şi la tineri,
„gaşca”fiind un spaţiu de socializare foarte important la aceştia.
• Dependenţa faţă de actualul model de frumuseţe feminină si asocierea cu anorexia, bulimia,
alcoorexia.
• Dependenţa de body-building şi alte sporturi, exerciţii fizice, joggingul face parte de asemenea
din rândul dependenţelor fără suport substanţial, insa se asociaza cu folosirea drogurilor de dopaj..