1.

DEFINITIA OBOSELII

2. TEORIILE OBOSELII

3. STADIILE OBOSELII

4. FORMELE OBOSELII
-
1. DEFINITIA
stare fiziologică tranzitorie, reversibilă (dispare după maxim 24
ore);
- apare în urma unui efort solicitant (ca volum, intensitate,
complexitate)
- manifestat prin reducerea potenţialului funcţional al organismului
- activitatea prelungită excesiv duce la instalarea epuizării (dispare
după 3-7 zile)
„Diminuare reversibilă a capacităţii de performanţă fizică
şi/sau psihică, care permite continuarea efortului, cu preţul
unui supracost energetic considerabil şi al scăderii preciziei
motrice” (Weineck, J., 1995)

“Reacţie fiziologică, inhibiţie de protecţie la nivelul SNC, care

urmează legic şi logic unei activităţi psiho-fiziologice de o
anumită durată şi intensitate” (Drăgan, I., 2002);
 2. TEORIA EPUIZĂRII MATERIALULUI
ENERGETIC (SCHIFF)
Substanţele energetice care susţin
contracţia musculară sunt consumate,
adica, muşchiul (la el un motor) rămâne
fără „combustibil”.

Resursele energetice :
fosfagenele, glucidele, lipidele, proteinele
regenerează ATP (moneda energetică a
organismului)
 TEORIA INTOXICĂRII
CU PRODUSELE METABOLISMULUI MUSCULAR
(HILL ŞI PFLÜGER)
produs metabolic care apare in efortul anaerob
Acidul lactic format din:
lactat sanguin şi H+
¾ se transformă în:

 ATP determină scăderea ph (acidoza)

 bioxid de carbon si apa;

 glycogen

 proteine

 glucose.

+ C02 catabolit toxic

Efort în deficit de oxigen (Efortul
anaerob)

(datoria este compensată

după REDUCEREA sau încetarea
efortului)
 TEORIA HETEROCRONISMULUI

Intre nerv şi muşchi nu mai este un raport

normal
(acetilcolina – neurotransmitător =
transmiterea sinaptică a impulsului nervos
către punctele de joncţiune mio-neuronale)
dereglarea coordonarării
 TEORIA DEZECHILIBRULUI IONIC

Pierderile de Calciu (Ca) si Potasiu (K)

Reducerea contractiei musculare

Reducerea cantităţii de Mg

Dificultăţii în refacerea moleculei de ATP

 LOCALIZAREA OBOSELII
Disciplina/ Epuizar Acidoză Epuizare Epuizare
Proba e lactică glicogen glucoză
ATP/CP sangvină
Atletism        

100, 200m x      
400m x x    
800,1.500m x x    
5.000, 10.000m   x x  
Maraton     x x
Sărituri x      
Aruncări x      
Box x x    
Scrimă x      
Gimnastică x      
Judo x      
Caiac-Canoe        
500, 1.000m x x    
10.000m   x x  
Înot        
100,200,400m x x    
800, 1500m   x x  
Handbal x x    
 3. STADIILE OBOSELII
 Stadiul I – oboseală cu răspuns armonios -
specific sportivilor;
 Stadiul II – oboseală cu răspuns oscilant
refacerea este incompletă;
 Stadiul III – oboseală cu răspuns discordant
oboseală fizica si psihică
 Stadiul IV – cu epuizare – stare patologică ,
sfera sistemului muscular, neuro-vegetativ,
metabolic şi endocrin.
 4. FORMELE OBOSELII
FORMA DENUMIREA
Periferica: Musculara (Acuta)
OBOSEALA Afectează sistemul muscular
FIZIOLOGICA Centala: Neuro-psihica (Cronica)
Afectează și sistemul nervos
OBOSEALA Supraincordarea (Acuta)
PATOLOGICA Afectează sistemul muscular
Supraantrenamentul (Cronica)
Afectează sistemul nervos,
endorin, metabolic
 OBOSEALA MUSCULARA - DEFINITIE

Stare fiziologica
reversibila,

care se instaleaza in mod normal,

dupa o activitate considerabila ,

ca urmare a depasirii unor limite ale

capacitatii functionale ale sistemului
neuro-muscular.
 OBOSEALA MUSCULARA - PREMISE
 Dozarea parametrilor efortului (V, I, C)

 Respectarea raportul efort-pauza

 Creșterea gradata a nivelului de solicitare

 Realizarea treptată a procesul de adaptare la efort

 OBOSEALA MUSCULARA - CAUZE
 Epuizarea rezervelor de CP muscular,
muscular în cazul eforturilor
anaerobe alactacide şi lactacide (0-45 sec);
 Creşterea concentraţiei de produşi metabolici – a. lactic
(inhiba resinteza ATP),
ATP) în cazul eforturilor de anduranţă
scurtă (45 sec – 2 min);
 Creşterea amoniacului hepatic (tulbura contractia
musculara), în cazul eforturilor de anduranţă medie (2-10
min);
 Reducerea glicogenului muscular,
muscular în cazul eforturilor de
anduranţă lungă tip I şi II (10-35-90 min);
 Epuizarea glicogenului muscular (după 3 ore consumat
complet!), însoţită de acumularea de peroxizi lipidici, în cazul
eforturilor de anduranţă lungă tip III-IV (90min – 6 ore –
peste 6 ore).
 OBOSEALA MUSCULARA - CAUZE
 Dezechilibrul ionic intramuscular;
intramuscular contracţiile cu
frecvenţa şi durată mare produc pierderi de potasiu şi
calciu, ceea ce are ca efect reducerea suplimentară a
capacităţii de contracţie musculară;
 Oboseala la nivelul sinapsiei neuro-musculare,
neuro-musculare ce
perturbă trimiterea comenzii de la nivelul motor, la
muşchi (acetilcolina … motoneuroni Alfa);
 Tipul de fibre, deoarece fibrele albe (fazice)
(fazice obosesc
mai uşor decât fibrele roşii (lente), considerate
rezistente la oboseală;
 Deficitul de oxigen cauzat de irigaţie sanguină
insuficientă la nivelul muşchilor.
 Senzaţia de greutate în muşchi şi la mişcare;
 Durere la presiunea maselor musculare;
 Dorinţa reducerii sau încetării efortului şi nevoia de
repaus, odihnă.
 Senzaţia de moleşeală în tot organismul.
 Creşterea tonusului muscular în repaus.
 Scăderea tonusului muscular în efort.
 Tulburări de coordonare şi control muscular.
 Scăderea excitabilităţii neuro-musculare.
 Scăderea forţei.
 Scaderea amplitudinii mişcărilor.
 Scăderea apetitului si tulburări de somn.
 Diminuarea capacităţii generale de muncă.
MECANISMUL OBOSELII IN FIBRA MUSCULARA

INTRAREA SANGELUII
DILATAREA CAPILARELOR
RELAXAREA MUSCULARA
EXPULSAREA
SANGELUI
COMPRIMAREA
CPILARELOR
 OBOSEALA MUSCULARA - CONCLUZII
 Stare fiziologica reversibila!
 Provocata prin depasirea limitelor functionale!
 Instalata la nivelul musculaturii (sistemul periferic al
organismului)!
 Stare favorabila antrenamentului sportiv

ADAPTARE SUPERIOARA = SUPRACOMPENSARE

 OBOSEALA NEURO-PSIHICĂ – DEFINITIE

 Stare în care se produce diminuarea

capacităţii de a realiza acţiuni coordonate,
cu aceeaşi precizie ca în starea de repaus”
(Stegeman, citat de Weineck, J., 1995).
 Oboseala acută centrală (informatiile
despre oboseala muschilor influenteaza
SNC).
 Scăderea glucozei sanguine efect şi
asupra creierului.
 Acumularea de toxine la nivelul creierului
(mai ales dupa eforturi de forta).
 Stresul neuro-psihic la sportivii care
practica eforturi cu dominanta capacităţii
coordonative.
 Reducerea capacităţii de coordonare
 Creşterea timpului de reacţie motrică
 Reducerea capacităţii de performanţă
senzorială
 Tulburări ale proceselor de cunoaştere
superioară
 Tulburări de atenţie
 CONCLUZII – OBOSEALA FIZIOLOGICA
 Stare favorabila in antrenament

supracompensatie - adaptare superioara

 Menajează structurile nervoase
 Menajează (protejează) sistemului cardio-vascular
 Previne epuizarea rezervelor de energie
O.F. trebuie indusa prin antrenament
sportiv corect dirijat!!!!!!!!!!
 Oboseala patologica

Supraîncordarea Supraantrenamentul
(oboseala acuta) (oboseala cronica)
SI SA
 Definitie;
Definitie Discordanţa dintre gradul
solicitării şi capacitatea de răspuns, pe
moment, a organismului.
 Cauze;
Cauze
 gradul solicitării la începutul perioadei de
pregătire;
 pregătirea insuficientă;
 convalescenţa după un traumatism sau boală;
 folosirea substanţelor dopante.
 SUPRAÎNCORDAREA - FORME
1.Mialgia imediata
 Când? in timpul efortului (intraefort)
 Cauza? Contractiile izometrice

Forta maxima
Efecte! Scaderea debitului sanguin
Impuls nervos continuu
Manifestare! Clacaj Muscular (contractura+durere)

Fractura de stres (ruptura+durere)

Prevenire - pauze de oxigenare
- efort aerob uşor
 SUPRAINCORDAREA - FORME
2. Milagia intarziata

Cand? Postefort …..după 1-2 zile

Cauza? Contracţii dinamice (pliometrice)
Adica? Sărituri, alergări solicitante mecanic
Efecte Leziuni subcelulare (fibrilare)
Manifestare Febra musculara
Crampa musculara
Prevenire Încălzire profundă, respectarea
tehnicii, aport hidric +minerale
 SUPRAÎNCORDAREA - FORME
3.Milagia tardiva
Cand? Eforturi la temperatura ridicată
 Cauza? Dezechilibru hidroelectrolitic
Efecte? Cresterea vâscozităţii sângelui
Pierdere: Na, K, Mg, Cl, ….
Manifestare: dureri musculare generale

Prevenire hidratare, minerale, masaj,

 SUPRAANTRENAMENTUL - DEFINITIE
 Oboseală patologică care afectează profund
întregul organism, apreciată ca nevroză de
suprasolicitare sau sindrom de SA.
 Dezechilibru funcţional durabil, instalat în
urma suprasolicitărilor repetate, cu urmări
în scăderea drastică a capacităţii de lucru şi
a performanţelor sportive.
 SUPRAANTRENAMENTUL - CAUZE
 Suprasolicitarea proceselor de excitaţie, prin
volumul, intensitatea, complexitatea mijloacelor de
antrenament;
 Suprasolicitarea proceselor de inhibiţie, prin
monotonia prelungită a unor antrenamente;
 Suprasolicitarea ambelor procese (excitaţie şi
inhibiţie), prin schimbări bruşte de procedee
tehnice, de sarcină, modificări de instruire, de
posturi în echipă.
 comportament schimbat: apatie în stadiu avansat: lipsa
interesului pentru orice tip de activitate, anxietate,
emotivitate, depresie;
 diminuarea proceselor cognitive (memorie, gândire, atenţie);
 semne de nevroză (insomnii, dureri de cap);
 insomnii (nocturne sau diurne) - somnul nu odihneşte
sportivul;
 cefalee care nu cedează la medicaţie şi se accentuează la efort;
 lipsa poftei de mâncare;
 dureri precordiale;
 tulburări vizuale, auditive, vestibulare;
 senzaţii de greutate în muşchi.
 SA – TULBURARI OBIECTIVE
 transpiraţii abundente, nejustificate de efortul prestat;
 tremor rapid şi neregulat al degetelor şi pleoapelor;
 scăderi ale greutăţii corporale (pierdere de peste 3%
din greutatea corporală poate avea drept cauză
supraantrenamentul);
 scade latenţa reacţiei motrice, forţa şi coordonarea
neuro-musculară;
 reveniri întârziate ale frecvenţei cardiace şi tensiunii
arteriale după efort;
 pierderi de calciu şi magneziu prin aparatul excretor;
 tulburări digestive şi endocrine.
 SA – FORME CLINICE
 Supraantrenament de tip reactiv,

dominat de procesele de tip excitator;

 Supraantrenament de tip astenic,
dominat de procese de tip inhibitor
SA – CONFORM DISPOZITIILOR GENETICE
 Psihonevroza anxioasă – forma cea mai frecvent
întâlnită la sportivi: stare de nelinişte, anxietate
 Nevroza hipertensivă - tendinţă de dominare,
agresivitate, lipsă de autocontrol;
 Nevroza de coordonare: incapacitatea sportivului
de a executa acte motrice complexe bine cunoscute
 Nevroză isterică; - stări de plâns, crize patetice
 Nevroză obsesiv-fobică ; frica
 SA – PREVENIRE
 Antrenament – efort corect dozat
 Refacere biologică integrală

 Odihnă activă – solicitare aerobă uşoară

 Reducerea/întreruperea pregătirii sportive

 Pregatire transferată pe alte tipuri de sporturi

 Stil de viaţă sportivă (antrenamentul invizibil)

 OBOSEALA - CONCLUZII
 OBOSEALA FIZIOLOGICA de indus !!!
(oboseala musculara+oboseala neuro-psihica)
 OBOSEALA PATOLOGICA de evitat !!!!!
(supraincordarea +supraantrenamentul)