V. Competiție și cooperare în afaceri.

Teorii ale eticii în afaceri I

1. Introducere
- etica afacerilor = etică aplicată
- eticile aplicate: profesionale vs. non-profesionale; exemple
- obiectul eticii afacerilor
- relația dintre afaceri și etică poate fi socotită ca:
- incompatibilă → teoria incompatibilității
- compatibilă → teoriile bazate pe piața liberă și teoria stakeholderilor
- etica e prioritară → teoria RSC
- creștere graduală
2. Teoria incompatibilității dintre etică și afaceri
- nu există morală în afaceri → singura responsabilitate = cea economică
- A. Carr: regulile jocului + legile
- Regula de aur vs. regulile jocului de poker
⇒ critici (inclusiv < oameni de afaceri):
- concepe moralitatea în sens îngust
- viața privată și viața afacerilor nu sunt separate
⇒ apar mai multe teorii contrare; cele mai importante:
- teoria interesului luminat
- teoria libertariană
- teoria stakeholderilor
- teoria responsabilității sociale corporative
 V. Competiție și cooperare în afaceri. Teorii ale eticii în afaceri I
3. Teoriile bazate pe ideea de piață liberă
- două teze fundamentale:
- interesul rațional: interesele private → beneficii publice
- intervenția limitată a statului: statul trebuie să fie arbitru/paznic
⇒ două tipuri de teorii: teoria interesului luminat + teoriile libertariene
a) Teoria interesului rațional sau a egoismului luminat
- urmărirea propriului interes = corectă moral
- dar, care e interesul tău real?
- exemple pt. utilitatea moralității în afaceri
⇒ pe terment lung = corect
- confirmarea din partea statisticilor
b) Abordările libertariene ale eticii în afaceri
- ce este libertarianismul
- libertatea = valoarea supremă
- moralitate vs. legalitate
- în ambele cazuri → principiul non-agresiunii
- legal = fără violență
- moral = neclar (v. droguri și prostituție) + constrângeri subtile: manipulare & asimetrie
- există trei variante ale teoriei libertariene
V. Competiție și cooperare în afaceri. Teorii ale eticii în afaceri I

i) Teoria clasică a afacerilor

- Milton Friedman → articol: profit + reguli + legi + competiție
- relația proprietari – manageri → mandat (filantropie → statul)
- critici → precizări:
- MF nu interzice actele filantropice
+ spune că „tradițiile morale” trebuie respectate
ii) Teoria dreptății procedurale
- piața liberă → creșerea: drepturilor indivizilor + a utilității generale
- exemplu: avuția obținută legal = morală
- criticii: (fotbalist, baschetbalist, jucător de bassebal) vs. (alți sportivi)
- R. Nozick: publicul hotărăște (< plătește)
- discriminarea și „mâna invizibilă”
- exemple: discriminarea femeilor & negrilor
- deci, nu statul, ci piața
- calitatea produselor
 V. Competiție și cooperare în afaceri. Teorii ale eticii în afaceri I
iii) Teoria consimțământului liber și informat
- tranzacție = corectă cu respectarea a patru condiții:
 Caracterul voluntar
- o afacere sub amenințare = nulă moral & legal
- criticii: există și violență subtilă (publicitae & manipulare)
- libertarienii: publicitate ≠ ad litteram
- altă critică: dezechilibru (puternic/slab)
- libertarienii: situația se balansează
 Caracterul informat
- ascunderea informațiilor = imorală
- cine poate profita; exemplu: Volkswagen
 Discernământul
- alienații și minorii
- totuși, în cazul minorilor: dreptul la muncă (vezi țări sărace)
 Evitarea externalităților negative
- trebuie avute în vedere și ele; vezi poluarea
- aplicații:
- produsele slabe calitativ: preț moral/imoral
- salarizarea:
- liberatrienii: dacă ambele părți acceptă
- criticii: angajatorul e pe poziția de forță
- liberatrienii: nu mereu