Mijloace preventiv-terapeutice

folosite în controlul bolii carioase

L.P. 5

1
 Aplicarea mijloace preventiv-terapeutice ale
tratamentului etiologic în maladia carioasă

În funcție de riscul cariogen al pacientului, planul

de tratament al bolii carioase va cuprinde:

O atitudine comportamentală:
- educație sanitară privind tehnicile corecte de periaj,
- motivarea pacientului în vederea schimbării obiceiurilor alimentare,
-menținerea unei igiene orale optime.

O atitudine antibacteriană:
- utilizarea agenților antimicrobieni (pentru a modifica flora orală cariogenă)
- administrare de fluor (pentru a stimula remineralizarea),

O atitudine chirurgical-restaurativă:
- îndepărtarea țesuturilor dentare afectate
- refacerea morfologiei funcționale cu materiale plastice.
 Obiectivele terapiei etiologice
preventiv/terapeutice non-operative
OBIECTIV INTERVENŢIA STRATEGIA
TERAPEUTICĂ

Biofilmul Mecanică: igiena orală Non invazivă

Chimică: antimicrobiene
Biologică: probiotice
Dieta Modificarea dietei
Înlocuitori ai zahărului
Mineralizare Aplicarea substanţelor care
induc remineralizarea: F, Ca…

Stimularea secreţiei
salivare: gume de mestecat
 Aplicarea mijloace preventiv-terapeutice ale
tratamentului etiologic în maladia carioasă
Obiective- metode:
1.Efecte antiplacă sunt urmărite când indicii de placă, de igienă şi de inflamaţie
gingivală sunt mari. Această etapă urmăreşte împiedicarea succesiunii bacteriene
secundare până la stabilizarea unui climax comunitar cariogen, scade cantitatea
totală de placă şi favorizează capacitatea tampon a salivei. Se realizează prin
periaj, utilizarea aţei interdentare şi atunci când sunt indicate, a altor mijloace
suplimentare de menţinere a igienei oro-dentare;

2.Modificarea microflorei CARIOGENE când numărul Streptococcilor mutans şi

Lactobacililor este mare. Se urmăreşte printr-un tratament intens antimicrobian
eliminarea S.mutans şi favorizarea dezvoltării bacteriilor necariogene. Se
realizează prin clătiri bucale cu clorhexidină şi fluoro-terapie;

3.Limitarea substratului alimentar CARIOGEN atunci când există o expunere

frecventă la zaharoză. Astfel se reduc numărul, durata şi intensitatea atacurilor acide. Se
realizează prin eliminarea zaharozei atât din timpul meselor principale, cât şi din gustările
dintre acestea;

4.Modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni incipiente şi/sau suprafeţe
dentare aspre. Se urmăreşte creşterea rezistenţei tisulare la demineralizare şi scăderea
retenţiei de placă. Se realizează prin lustruirea suprafeţelor dentare şi aplicări topice de
substanțe remineralizante.
5
 RISC
CARIOGEN
MEDIU
RISC
CARIOGEN
MARE

6
 RISC CARIOGEN
SCĂZUT
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tehnicii de periaj,
 Conștientizarea pacientului asupra stării de sănătate
orală, prin explicarea acțiunii factorilor etiologici
asupra țesuturilor dure dentare,
 Creșterea rezistenței țesuturilor dure dentare prin
aplicarea unor preparate pe bază de fluor(topic-
geluri, lacuri, clătiri orale.),
 Reevaluare la 12 luni
 RISC CARIOGEN
MEDIU
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei
alimentare obținută de la pacient se va
- raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul
meselor principale,
- se va recomanda consumul alimentelor necariogene
simulante ale secreției salivare,
- eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese,
- înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin
cariogene (sorbitol, manitol, xilitol)
 Fluorizări locale,
 Sigilări (cu scop preventiv la dinții tineri (în primii trei ani de la
erupție))
 Reevaluare la 6 luni
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei alimentare
obținută de la pacient se va
- raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul meselor principale,
- se va recomanda consumul alimentelor necariogene simulante ale secreției
salivare,
- eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese,
- înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin cariogene (sorbitol,
manitol, xilitol)
 Fluorizări locale,
 Sigilări (cu scop preventiv la dinții tineri (în primii trei ani
de la erupție))
 Agenți antiplacă(clorhexidină, listerină)
 Stimulatoare sau înlocuitori de salivă,
 Carii cavitare active-obturații provizorii (pansament cu rol de
antiseptizare, remineralizare, stimularea neodentinogenezei, realizate din
hidroxid de calciu și glassionomer)
 Reevaluare la 1-3 luni
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
Agenţi Descriere
Cationi Ioni încărcaţi pozitiv cu
potenţial de a interfera
funcţia membranei
Agenţii antimicrobieni pot bacteriene, adeziunea
avea capacitatea de a inhiba bacteriană şi aportul de
colonizarea şi adeziunea
bacteriană, precum şi glucoză.
activitatea metabolică a Anioni Ioni încărcaţi negativ cu
acesteia. potenţial de a interfera cu
Sunt multe substanţe anti- funcţiile membranei
microbiene ce pot fi folosite în bacteriene, metabolismul
cavitatea orală şi cu eficacitate glicolitic şi aportul de
variabilă.
glucoză.
Acestea pot fi împărţite în
funcţie de caracteristicele lor Agenţi neionici Ioni neîncărcaţi ce se crede
chimice în următoarele grupe: că inhibă membrana
enzimatică care duce la
reducerea aportului de
glucoză
Enzime Enzime ce interferă cu
adeziunea bacteriilor şi altele
măresc 10
activitatea
lizozimului
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni

A. Cationii Exemple de alte produse ce conţin cationi sunt ionii metalici (Cu, Zn, Sn),
biguanide (clorhexidina), clorura de cetil-piridin (un compus cuaternar de
amoniu), hexetidina (o hexahidropiridină sintetică) şi extracte de sanghinaria
În acest grup de substanţe se găseşte clorhexidina, care este
bine cunoscută de 30 ani. În farmacii se găsesc soluţii, geluri, lacuri ce
conţin clorhexidină şi SnF2 soluţie(fluorură de staniu):
- 0,1% Clorhexidină- Klorhexidin Dental Solution, fabricant ACO;
- 0,2 % Clorhexidină- Corsodyl sol., fabricant Smithkline Beecham/
Sterling Health;
- 1% Clorhexidină-Corsodyl gel, fabricant Smithkline Beecham/ Sterling
Health.
Clorhexina este de elecţie pentru reducerea SM şi Porfiromonas gingivalis.
Astfel, pacienţii consideraţi că au o activitate carioasă înaltă, cu număr mare
de SM sau provin din grup de risc cariogen mare pot fi trataţi cu gel de
clorhexidină, la clinică sau acasă. De reţinut că numai tratamentul cu
11
clorhexidină nu este eficient în reducerea riscului carios.
Digluconat de
clorhexidină(0.12%)
Reduce Mutans
Streptococii

Nu este eficientă
asupra Lactobacililor

Se clăteşte cu o
cantitate de 10 ml.
timp de 1 minut,1
săptămână după care
se folosesc soluţii cu
NaF(2%) timp de 3
săptămâni 12
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
B. Anionii

Substanţele ce conţin fluoruri sunt agenţi anionici. Se folosesc din 1940, se cunosc efectele
cario-profilactice, intervenind în procesul de demineralizare/remineralizare. Aceste substanţe au
proprietăţi antimicrobiene.
Indicaţii
Se recomandă utilizarea zilnică
 a pastelor de dinţi fluorizate, iar la pacienţii cu risc carios mare se pot administra
 ape de gură,
 geluri, soluţii cu SnF2 sau lacuri cu fluor.
În 1994 OMS a punctat câteva reguli: utilizarea apei de gură cu fluor,
 în clătiri zilnice, cu 0,05% NaF(230ppmF) sau cu 0,2% NaF(900ppmF), în clătiri
săptămânale, sunt indicate la pacienţii cu risc crescut la carii; apele de gură fluorurate nu
sunt indicate la copii sub 6 ani;
 folosirea pastei de dinţi fluorizate trebuie făcută zilnic, la o concentraţie maxim de
1500ppmF;
 gelurile ce conţin 0,2% sau 1% F se folosesc la pacienţii cu risc carios mare, timp de 5
minute, de 2 ori /zi, pentru 3 zile ( 1%) şi timp de 5 minute pe zi pentru 2 săptămâni ( 0,2%),
de preferinţă în gutiere pentru a evita înghiţirea lor;
 lacurile, de tipul Fluor Protector (0,1% F) inhibă demineralizarea cu până la 50% şi se aplică
13
odată la 6 luni la pacienţii cu risc carios mare.
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
C. AGENŢII NE-IONICI
Sunt două tipuri de substanţe de tip fenol.
 Unul este triclosanul, ce este un agent neîncărcat şi
 altul este Listerina, ce este o combinaţie de uleiuri esenţiale ce conţin fenol, timol şi
eucaliptol. Triclosanul măreşte eficacitatea copolimerului ce înveleşte suprafaţa şi se
găseşte sub forma următorilor produşi:
-0,3 % triclosan + copolimer- Colgate Total, pasta de dinţi, fabricant Colgate
Palmolive; -
- apa de gură Listerine, timol + eucaliptol- fabricant Warner Lambert.

D. ENZIME
Sunt diferite tipuri de enzime cu activitate antimicrobiană folosite în teste in vitro.
 Dextranaza este o enzimă ce se crede că dizolvă legătura de adeziune a dextranului
(glucan), teoretic rezultând o reducere a acumulării de placă bacteriană.
 O combinaţie constând din amiloglicozidază şi glucoz-oxidază acţionează în maniere
diferite. Aceste două enzime sporesc sistemul sialoperoxidază care este dependent
de peroxidul de hidrogen, produs metabolic. Amiloglucozidaza scindează amilaza din
glucoză. Glucoz-oxidaza produce peroxid de hidrogen din glucoză
14
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV –

periajul dentar

Periajul dentar zilnic şi utilizarea aţei

dentare reprezintă mijloacele cele mai
eficiente de îndepărtare mecanică a plăcii
bacteriene.
La pacienţii fără boală carioasă şi cu un risc
mic de declanşare a ei, această tehnică este
indicată seara după cină, înainte de culcare.
Primul periaj dentar poate fi făcut atât înainte
cât şi după micul dejun, deoarece scopul său
principal este îndepărtarea plăcii bacteriene,
mai puţin a resturilor alimentare. Periajul de
seară este imperativ şi trebuie realizat înainte
de culcare, deoarece prin vagotonia nocturnă Figura 3 Periajul feţelor a)palatinale şi b)ocluzale prin tehnica Bass.

fluxul salvar este mult diminuat, reducându-se

astfel rezistenţa la atacul cariogen. 15
 periajul dentar

La pacienţii cu risc cariogen mare, îndepărtarea mecanică a plăcii

bacteriene trebuie făcută riguros şi frecvent cu o atenţie deosebită
pentru suprafeţele linguo-aproximale a molarilor şi premolarilor
mandibulari şi suprafeţele vesibulo-aproximale a molarilor şi
premolarilor maxilari, după fiecare masă.

În cazul cariilor agresive, periajul trebuie efectuat înainte sau după
fiecare masă pentru a conştientiza pacientul în a înţelege importanţa
status-ului de igienă oro-dentară şi pentru a menţine o concentraţie
ridicată de fluor la suprafaţa dinţilor, prin contactul cât mai frecvent
cu pastele fluorurate.
La indivizii cu o manualitate care le permite să
efectueze un periaj specific eficient (tehnica Bass,
Charters, Stillman – modificată) este indicată tehnica
manuală.
16
Colorarea
plăcii

17
Revelatori placă

18
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV – periajul
dentar electric

La indivizii fără această manualitate (copii, bătrâni, persoane cu

disabilități) se indică periajul electirc, sub rezerva că el nu este eficient
în 1/3 cervicală coronară şi pe suprafeţele cu şanţuri şi fosete.
• Periajul dentar manual sau electric este eficient pe suprafeţele libere
vestibulare şi orale. Spaţiile aproximale sunt dificil de igienizat. Acesta este
un mare dezavantaj deoarece chiar în aceste zone se dezvoltă cariile
dentare şi apar frecvent leziunile gingivale şi parodontale.

19
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR = Igienizarea spaţiilor aproximale

Ața dentară
Firul de mătase - se indică în acele
cazuri în care papila a ocupat tot spaţiul
de sub punctul de contact. Astfel periajul
nu mai este eficient şi trebuie suplimentat
cu utilizarea firului sau a altor sisteme.
Există multiple tipuri de fire
impregnate sau nu cu ceară, cu sau fără
fluor etc.
În cazul punctelor de contact foarte
strânse trebuie avut grijă să nu se lezeze
papila interdentară.
După ce firul a trecut de punctul de
contact, se fac mişcări vestibulo-orale şi
apoi de scoatere, păstrându-se contactul
firului cu suprafaţa aproximală.
Se evită presiunile directe pe papila
interdentară
20
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

Scobitorile
Scobitorile sunt realizate din lemn moale şi au formă triunghiulară,
corespunzătoare spaţiului interproximal . Sunt indicate acolo unde
există recesiunea papilelor, acţionând ca înlocuitoare ale firului de
matăse. Utilizarea brutală poate produce leziuni la nivelul
parodonţiului marginal.

Scobitori – modalitate prezentare

21
Stimulatoarele sau conurile interdentare
sunt dispozitive din lemn, cauciuc sau material plastic, care se montează pe
mânere speciale sau la capătul liber al periuţei de dinţi într-un spaţiu creat
special.
se prezintă sub forme şi dimensiuni variate care permit adaptarea în spaţiile
interproximale;
indicaţia de utilizare este în cazul recesiunii papilelor interdentare sau pentru
igienizarea zonelor de furcaţie dezgolite;
aplicarea conului se face în unghi de 45° faţă de axul dintelui, latura inferioară
sprijinindu-se pe gingie, iar cele laterale pe feţele proximale ale dinţilor;
realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel
gingival;
se fac aproximativ 10 mişcări de rotaţie strânse, atât vestibular, cât şi oral;
conurile se pot utiliza de 1-2 ori pe zi.

a b 22
Figura 13 (a-c). Conuri interdentare – modalitate de
prezentare şi de utilizare.
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

Periuţele interdentare a b
Sunt utilizate pentru igienizarea
spaţiilor interdentare, mai ales la
pacienţii cu probleme parodontale,
care permit inserţia periuţei
interdentare
c d

Periuţele uni-smoc Periuţe interdentare – prezentare

Se utilizează în special pentru
pacienţii care prezintă
incongruenţă dento-alveolară cu
înghesuire, pentru igienizarea
fiecărei suprafeţe dentare
23
Periuţa unismoc – prezentare şi utilizare.
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

Duşurile bucale
reprezintă un valoros supliment al
igienei orale; acţionează prin îndepărtarea
resturilor alimentare dar nu îndepărtează
şi placa bacteriană, deci ele vor fi doar
adjuvante ale perajului şi nu înlocuitoare
ale acestuia;
utilizează dispozitive de irigare sub
uşoară presiune;
există o multitudine de sisteme, de la
cele care utilizează instalaţii simple şi
care se pot adapta la robinetul de apă
curentă până la cele complexe ce
încălzesc apa şi o trimit sub o anumită
presiune;
adăugarea de soluţii antiseptice
imprimă şi un caracter antibacterian direct
cu întârzierea formării plăcii bacteriene şi
a tartrului dentar; 24
25
 IGEINIZAREA MECANICĂ
PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL
MECHANIC TOOTH CLEENING - PMTC).

Igienizarea mecanică profesională, efectuată de un personal

specializat reprezintă îndepărtarea selectivă a plăcii bacteriene,
supragingivale şi subgingivale pe o profunzime de 1-3 mm de pe toate
suprafeţele dentare, utilizând instrumente cu activare mecanică şi o
pastă de profilaxie.
Pentru igienizarea mecanică profesională sunt necesare
următoarele materiale şi instrumentar:
 tablete pentru evidenţierea plăcii bacteriene;
 piesă de mână contraunghi
 cupe rotative din cauciuc;
 pastă pentru profilaxie cu conţinut de fluor (cu abrazivităţi diferite);
 seringă pentru injectarea interproximală a pastei de profilaxie.

26
 ADMINISTRARE PROBIOTICE
OMS defineşte Probioticele ca microorganisme vii care, atunci
când sunt administrate în cantitate adecvată, conferă un avantaj
pentru sănătate.
Prebioticele sunt complexe alimentare ce favorizează dezvoltarea
probioticelor (ex fibre, oligozaharide). Conceptul denumit simbioză
corespunde alimentelor ce conţin pre- şi probiotice.
Bacterii probiotice naturale prezente în flora intestinală:
- Lactobacili (L. Acidophilus; L. Reuteri)
- Bifidobacterii
Rol:
• L. Acidophilus reduce nr de SM salivari.
• Produsele lactate prin compozitie (calciu, fosfat, caseina)
stimuleaza remineralizarea, creste afinitatea pentru
hidroxiapatita si reduce solubilitatea acesteia,
amelioreaza capacitatea tampon salivara;

Pentru prevenirea cariilor doza = 1-2 dl iaurt/zi imbogatit cu 100

milioane de bacterii vii; sau 2 tablete/zi.

27
 Sfaturi privind
dieta

 Factorul alimentar este unul din cei mai importanţi factori de risc externi
care împreună cu ceilalţi determinanţi ecologici pot modifica mediul plăcii
bacteriene, astfel încât ea să devină cariogenă.
 Pacienţii carioactivi şi cu un risc cariogen mare vor necesita o evaluare
atentă a tuturor acestor aspecte legate de factorul alimentar.

În practica de zi cu zi avem la îndemână mai multe tehnici privind ancheta

alimentară: înregistrarea aportului alimentar în ultimele 24 ore şi evaluarea cu
înregistrarea consumului de alimente şi băuturi zilnic timp de 4 până la 7 zile.
În aceste chestionare sunt cuprinse 100-150 de alimente şi băuturi, frecvenţa
consumului fiind specificată între “niciodată” şi “de câteva ori pe zi”.
 Sfaturi privind dieta –
risc cariogen mare

La indivizii cu risc cariogen mare, la care se constată obiceiuri şi atitudini

alimentare greşite, indicaţiile vor fi personalizate:
 se va reduce la patru numărul total de prânzuri şi gustări, cu stabilirea cât mai
multor perioade zilnice fără zahăr, deoarece o frecvenţă mică reduce numărul
atacurilor acide;
 va fi echilibrată compoziţia prânzurilor;
 vor fi eliminate produsele zaharoase, vâscoase, adezive şi va fi interzis
consumul lor înainte de culcare sau în timpul nopţii;
 se va restricţiona consumul de alimente puternic cariogene: bomboane dure
(dropsuri şi tablete), prăjituri, biscuiţi, jeleuri, gume de mestecat cu zahăr;
 băuturile acide şi indulcite nu se vor sorbi sau bea înghiţitură cu înghiţitură;
 la nevoie putem apela la înlocuitori de zahăr cu putere cario-inductivă redusă.
 După mese este indicat periajul dentar cu paste de dinţi fluorurate şi gume de
mestecat sau dropsuri fluorurate fără zahăr, care stimulează secreţia salivară şi
creşte concentraţia de fluor în fluidele plăcii bacteriene.
 Utilizarea fluorului ca
agent antimicrobian și de
remineralizare
Fluorapatita
(microfotografie electronica x 1700)

 reducerea demineralizării şi favorizarea remineralizării

 concentraţia crescută de fluor favorizează captarea lui de către mineral,

diminuându-i rata de disociere.

 concentraţia redusă de fluor – inhibă producerea de acid de către bacteriile din

placa bacteriană.

 Efectul preventiv al fluorului implică trei mecanisme principale:

 reducerea demineralizării smalţului în condiţii acide
 creşterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente
 la nivel bacterian F inhibă enolaza, care reduce rata glicolitică şi transportul
intracelular al glucidelor
 Efectul fluorurilor in demineralizarea
si remineralizarea smaltului

Promoveaza remineralizarea1

F-

Inhiba formarea de
Reduce demineralizarea2,3 acizi din placa
bacteriana4

1. Silverstone LM. Clinical uses of fluoride 1985;153-175.

2. Featherstone JD, et al. J Dent Res 1990;69:620-625.
3. Aoba T. Crit Rev Oral Biol Med 1997;8:136-153.
4. Briner WW & Francis MD. Arch Oral Biol 1962;7:541-550.
Tipuri fluoruri
 Apele de
gură cu F
• Eficiente in reducerea riscului la caria dentara ACT 0.05%Na F
Fluorigard 0.05%Na F
• se pot face clatiri cu frecventa variabila in Listerine Tooth Defense 0.0221% Na F
functie de substanta activa si de concentratie Gel-Kam 0.04% Na F
MouthKote 0.04% NaF
( zilnice pana la o clatire la 2 luni)
• Poate urma dupa periajul dentar cu paste Fluorise 0,2% Na F
care contin fluor ( nu exista risc de Point-Two 0.2% Na F
PreviDent Rinse 0.2% Na F
supradozare) Stannous Fluoride 0.63% SnF
• usor de aplicat si costuri reduse Gel-Kam 0.63%Sn F

METODE Concentraţie (ppm) Reducerea cariei

0.1%F–1000ppm (%)

Soluţie-0.05% NaF, clătiri zilnice 225ppm 30 – 40

Soluţie-0.4% SnF2, clătiri zilnice 200 ppm 30 – 40

Soluţie–0.2% NaF, clătiri saptamânale 900ppm 30 – 40,

după 2 ani

Soluţie-1% SnF2, clătiri săptămânale 2500 ppm  

Soluţie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm 33  

 Geluri
• Gel neutru NaF 1.1% (5000 ppm), pH 7
(NeutroGard)
• se poate utiliza în loc de pastă de dinţi
Geluri fluorurate

Gel-Kam 0.4% SnF

Gel-Tin 0.4% SnF
Stop 0.4% SnF
Florura de staniu 0.4% SnF

Klarigel 1.1%Sn F
Klarigen-N 1.1%Sn F
Prevident 1.1%Sn F
Thera-Flur 1.1%Sn F
Thera-Flur-N 1.1%Sn F
DentaGel 1.1% 1.1%Sn F
NeutraGard Advanced 1.1%Sn F
Luride 1.2% SnF
Prevident Plus 1.2% SnF
34
Alte modalităţi de aplicare locală non-profesională a
fluorurilor:
• Scobitorile impregnate cu fluor (Sanodent 0,1mg / scobitoare; TePe 0,15
mg/scobitoare):
– sunt utlizate in spatiile aproximale ale dintilor posteriori cu risc crescut de
dezvoltare a afectiunilor odonto-parodontale
– Scobitorile impregnate cu NaF elibereaza rapid F, utilizarea acestora timp de 1
min nu asigura cantitatea necesara de F asigurata de o tableta de 0,25 mg F dar
ramane un vehicul eliberator de F utilizat acasa.

• Aţa dentară impregnată (Sanodent 0.035mg F/m , Dentotape 0.33mg F/m )

• Gumele cu fluor (Fluorette, Fluodent, cu 0,025 mg F)

• Substituenţii de salivă cu fluor

– Saliva substitutes, 0.02% F , (NaF+Xylitol) or 0.2% F
– Saliva substitutes, 0.02% F , (Natrium-monofluor- fosfat + Xylitol)
• Membrane biodegradabile Diplen-Fluor

35
 Lacuri fluorurate

Produs Concentratie (ppm) Reducerea cariei

0.1%F–1000ppm (%)

NaF – 1.7% 8.000ppm 40 - 50

NaF – 5% - Duraphat si Duraflor 25.000ppm 50 - 60
2,26%F
NaF – 5% - 10.000ppm  
Fluor Protector -1% F
 Posibilităţi curativo-profilactice ale cariei dentare
prin utilizarea ozonului
Principiul de funcţionare

Principiul de funcţionare a acestui sistem constă în folosirea unei

concentraţii crescute de ozon pentru distrugerea microorganismelor din
procesul carios de la nivelul dintelui.
Terapia de remineralizare a ţesuturilor dure dentare se va realiza cu
ajutorul preparatelor ce conţin fluor.

• Murakami (2002): numarul de bacterii cariogene scade de la 31.000 CFU/mL

inaintea tratamentului cu ozon la 10.000 CFU/mL la un interval de 10 min
dupa ozonoterapie
• Oizumi (1998): ozonoterapia este eficienta asupra S. mutans, S. aureus; dupa
un interval de 1 minut numarul bacteriilor din aceste specii scade cu 90%
• Nagayoshi (2004): apa ozonificata prezinta un efect antibacterian puternic
asupra S.mutans, prin cresterea permeabilitatii membranare
• Polydourou (2006): gazul ozonificat reduce semnificativ concentratia de
S.Mutans in dentina infectata
Avantajele Ozonoterapiei

 Timpi redusi de tratament- 20 secunde per

dinte
 Preparare minim invaziva
 Nu necesita anestezie
 Nu exista efecte secundare
 Conservarea substantei dentare
 Cresterea rezistentei la carie
 Recomandat copiilor si pacientilor anxiosi
 Tratament ozon+remineralizare

Solutia utilizata in remineralizare

dupa expunera cu ozon

Aplicarea
solutiei de
remineralizare
 Xylitol

 Controlează MS
 Reduce cantitatea de biofilm
prin diminuarrea
polizaharidelor extracelulare si
a matricei
 Este nevoie de 5-6 gr./zi prin 3-
4 doze
 Consumul regulat reduce
consistenţa şi adeziunea
biofilmului, astfel încât este
mai uşor de îndepărtat prin
periaj
 Pe termen lung, este inhibată
dezvoltarea Lactobacililor
 Stimuleaza salivara
Principalele medicamente sialogoge ce pot fi prescrise:
Denumiri comerciale Posologie
Denumire comună
PILOCARPINA Tinctura de Jaborandi 10-15 pic.
(parasimpaticomimetic) (2,5% sau 3,5%) de 3 ori/zi,
Extract de Pilocarpus 2 săptămâni
Jaborandi
PYRIDOSITIGMINA MESTINON 4-8 comp./zi
(anticolinesterazic) în 3-4 prize
NEOSTIGMINE PROSTIGMIN 5-20 comp./zi
(anticolinesterazic) în 4 prize /zi
DIHIDROERGOTAMINA SEGLOR 2 draj./zi
(simpaticolitic) IKARAN
BROMHEXIN BISOLVON 4-6 comp./zi
(mucofluidifiant )
BIOFLAVONE DAFLON 2-6 comp./zi
(protector vascular) în funcţie de
toleranţa
individuală
NICOTINAMIDA NICOBION 500 1 comp./zi
Sau VITAMINA B3 (colinergic)
Stimulenţi salivari: Natrol Dry Mouth Relief, ce foloseşte
anhidraza cristalină de maltoză (ACM) pentru stimulare,
este indicat la pacienţi cu radioterapie.

Paste de dinţi cu rol de stimulente salivare:

Biotene®
Oralbalance ® (Laclede Inc.) ce conţine trei enzime
salivare: lactoperoxidaza, glucoz-oxidaza,lizozim pentru
activarea sistemelor antibacteriene intra-orale.
Biotene ® Dry Mouth Toothpaste;
Biotene ® Gentle Mouthwash;
Biotene ® Dry Mouth Gum;
Oralbalance ® Long-lasting Moisturizing Gel;
Biotene ® Dry Mouth Kit.
 Înlocuitori de salivă
= SUBSTITUENȚI SALIVARI

43
44
Substituienţi salivari:

Carboximetil,Hidroxietilceluloză soluţii;
Entertainer 's Secret ® (Klicorp) spray;
Glandosane ® ( Kenwood Labs) spray;
Moi-Stir ® (Kingswood Labs) spray;
Moi-Stir ® Oral Swabsticks (Kingswood Labs) soluţii orale;
Optimoist ® (Colgate-Palmolive) spray;
Saliva Substitute ® (Roxane Labs) soluţie;
Salivart ® (Gebauer) aerosoli;
Salix ® (Scandinavian Natural Health & Beauty) tablete;
V.A. Oralube ® (Oral Dis. Res. Lab.) soluţie fără sodiu;
Xero Lube ® Artificial Saliva(Scherer) spray fără sodiu;
Mucopolysaccharide Solutions;
Mouthkote ® (Parnell) spray.
 GC Dry Mouth Gel

Pe timpul zilei pentru confort și ameliorarea simptomelor cavitãții orale uscate.

• Calmant, fãrã zahãr, oferă hidratare ridicatã
Spre deosebire de alți substituenți salivari, Dry Mouth Gel de la GC are un pH neutru.
Dry Mouth Gel restabilește confortul și în același timp menține pH-ul oral în limitele normale.
• Indicatii:

• - Xerostomie determinata de medicatie hiposalivanta.

• - Sindromul Sjogren.

• - Radioterapie cervico-faciala.

• - Afectiuni de durata care reduc fluxul salivar (diabet zaharat,

boli autoimune ).

Avantaje:

• - Mentine pH-ul oral in limitele normale pentru a preveni demineralizarea.

• Amelioreaza xerostomia pana la 4 ore
• - Nu contine zahar.
Gel, spray, gume de mestecat, picături,
creme ș.a.
Oral Moisturizers

Biotene - Oral Moisturizers for Dry M

outh
•Biotene Oralbalance Mouth Moisturizin
g Gel
•Biotene Antibacterial Dry Mouth Toothp
aste
•Biotene Gentle Mint Gel Dry Mouth To
othpaste
•Biotene Mouthwash with Calcium
•Biotene PBF Dry Mouth Gum
•Biotene Dry Mouth Gum
•Biotene Dry Mouth Denture Grip
•Biotene Dry Mouth Care Pak - Tester
•Biotene Oral Balance Dry Mouth Moist
urizing Liquid
•Dentist.net Biotene Dry Mouth Kit
•Biotene PBF Mouthwash with Calcium
•Biotene Moisturizing Mouth Spray
•Biotene PBF Toothpaste
 Restaurările tranzitorii

O restaurare coronară tranzitorie se defineşte ca o refacere a

morfologiei funcţionale pentru o perioadă destul de lungă de
timp (6 luni – un an) şi care are ca obiective să sigileze complet
leziunea de reinfecţie cu bacterii cariogene din mediul oral şi să
fie bioactivă stimulând crearea barierelor biologice de apărare pe
care organul pulpo-dentinar le poate interpune în calea
progresiei procesului carios.
Aceste restaurari au ca scop eliminarea niselor bacteriene si
oprirea in evolutie a leziunilor carioase cavitare active.
Protocol:
- Indepartarea dentinei infectate prin mijloace mai putin
agresive ( escavator/lingura Black; metoda mecano-chimica;
laser)
- Protectia medicamentoasa a organului pulpo-dentinar
- refacerea temporară a morfologiei funcţionale cu materiale
bioactive şi cario-profilactice.
 Această strategie se realizează în cât mai puţine şedinţe posibil, dar în mod
tradiţional necesită 4-5 şedinţe
 Restaurările tranzitorii sunt plasate după îndepărtarea ţesuturilor cariate prin
utilizarea instrumentarului de mână.
 Se foloseşte un material provizoriu care să elibereze fluor (CGI Fuji IX. GC
America, Alsip. IL. USA).
 În foarte puţine cazuri, o cantitate oarecare de dentină demineralizată este lăsată
lângă camera pulpară, conform protocolului “Step wise excavation” pentru a evita
complicaţiile pulpare în timpul controlului bolii.
 După 6-8 luni, pe dintele tratat anterior se reintervine, tot ţesutul demineralizat este
îndepărtat şi se aplică tratamentul final: restaurare.
 Deoarece procesul de control al bolii şi de modificare a stilului de viaţă presupun
timp îndelungat, este foarte important să sigilăm toate suprafeţele retentive pentru a
preveni formarea vreunei noi leziuni în timpul fazei iniţiale de tratament.


Utilizarea restaurărilor tranzitorii în timpul fazei de

control a bolii aduce beneficii pentru pacienţi şi
permite un tratament restaurativ îmbunătăţit

Din perspectiva pacientului:

 creşterea rapidă a stimei faţă de el însuşi, asigurând o motivare imediată prin
îmbunătăţirea esteticii şi sănătăţii orale,
 un discomfort minimal şi o eficienţă crescută prin lucrul pe cadrane,
 un raport mai eficient cost/eficienţă prin asigurarea unui prognostic mai valid
pentru planul de tratament final şi prin evaluarea riscului cariogen al pacientului,
 reducerea rapidă a riscului,
 un acces imediat la tratamentul dentar pentru cei cu venituri modeste
• Beneficiile din perspectiva restaurativă
sunt:
 obţinerea controlului câmpului operator
pentru restaurările finale prin îmbunătăţirea
sănătăţii ţesuturilor moi şi evaluarea în timp a
statusului pulpar
 eliberarea de fluor din restaurările din CGI
este eficientă timp de 3 ani
 asigură cel mai valid prognostic şi plan de
tratament final pentru pacienţi
 stabileşte o filosofie de învăţare a modelului
medical
Restaurări tranzitorii cu ciment
glassionomer(Ketac Molar)
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
P.A.Bruntton,2003 a propus ca regimul preventiv pentru pacienţii cu risc
cariogen mare să includă:
 radiografii iniţiale;
 profilaxia prin aplicarea de clorhexidină pentru 1 minut urmată de clătire;
 aplicarea de sigilanţi pe şanţuri şi gropiţe, la care trebuie verificată integritatea
la rechemare;
 aplicare de lacuri fluorizate,pacientul fiind sfătuit să nu se spele pe dinţi şi nici
să mănânce alimente dure timp de 10 ore; se recomandă trei aplicaţii de lacuri
la interval de 3 luni;
 periaj de 2 ori pe zi cu paste fluorizate;
 clătire zilnică pentru 1minut cu soluţie fluorizată (0,05% NaF) seara;
 clătiri săptămânale cu clorhexidină pentru 6 săptămâni;
 după 6 luni se repetă radiografiile pentru a monotoriza leziunile proximale şi
cele oprite în evoluţie, care sunt în 1/3 medie a dentinei; dacă se observă o
progresie a leziunilor,se cresc aplicaţiile de fluor şi clorhexidină de 2, 3 ori faţă
de ultimele 6 luni; sunt necesare sfaturi de igienă dentară şi alimentară;
monitorizarea pacientului la 6 luni pentru a scădea riscul cariogen la mediu sau
mic.
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
 Realizarea de fluorizări locale prin:
- geluri de tipul Nafestezinei( NaF 2%+glicerină25%); SnF 1% care aplicat de 2 ori
pe an reduce caria dentară cu 37%, efectul menţinându-se 5 ani de al
începerea aplicaţiilor; Fluoraminul; Agenţi fluorofosfaţi acidulaţi (1,23%F în
mediu de acid fosforic Ph=2,8), aplicate timp de 4 minute de 2 ori pe an, sunt
mai eficiente deoarece gradul de penetrare în ţesuturile dure şi cantitatea de
fluor reţinută sunt mai mari; Elmex, Fluorid-Gel, Gel-Kam cu un conţinut de
1,24% F.
- lacuri ce sunt considerate ca fiind mai eficiente în prevenirea cariilor de pe
suprafeţele netede sau radiculare. Tipuri de lacuri sunt: Duraphat ce conţine
2,26%F în suspensie de NaF, într-o soluţie de lacuri naturale;Durafluor; Fluor
Protector; Elmex Protector ce conţine un lac autopolimerizant şi epoxilyte cu
monofluorofosfat de sodiu.
 Clătiri orale cu soluţii concentrate în fluor ce necesită o utilizare asistată profesional
sau soluţii slab concentrate pentru utilizare individuală. Clătirile au un efect relativ
(20% reducere) când sunt utilizate în combinaţie cu aplicările topice sau tratamentul
general cu fluor. Se utilizează NaF 0.05% pentru a opri evoluţia leziunilor carioase
incipiente de pe smalţ şi a determina remineralizarea lor; Fluorură fosfatică
acidă(APF); SnF ce are un efect remanent,menţinându-se şi în următorii 2 ani de la
administrare; Amine fluorurate; Remodent; Reach, Odol-Med; Fluorigard; Oral-B.
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ: fluorizări locale – aplicare de lacuri cu fluor
 Strategia terapeutică CariFree CTx
(Oral BioTech)
• Sunt 5 componente prescrise pentru
managementul bolii carioase
considerată ca o maladie infecţioasă:
 Neutralizarea pH-ului: reduce Neutralizare
a
dezvoltarea şi producţia de acid de pH-ului
către bacteriile cariogene şi sprijină
dezvoltarea bacteriilor ce asigură
sănătatea orală.
 Acţiunea antibacteriană: reduce Xylitolu Agenţi
l antibacterieni
semnificativ nivelul total al bacteriilor Strategia
atunci când sunt identificate valori mari
terapeutic
 Fluorul: ajută la remineralizare şi ă
inhibă producţia de acid de către
bacteriile cariogene
 Xylitolul: reduce dezvoltarea şi Nano
producţia de acid de către bacteriile Fluoru HA

cariogene l (CaPO4
)
 NanoHA(CaPO4): ajută la
remineralizarea cu nanoparticule de
hidroxiapatită
Strategia terapeutică CariFree CTx
(Oral BioTech)