ASPECTE

GENERALE PRIVIND
PRODUSELE
ALIMENTARE
 Structura
Tipologia curs
produselor alimentare.
Clasificarea mărfurilor în tariful vamal de import
Denumirile de origine şi indicaţiile geografice
Produsul originar
SCOPUL
 înţelegeținoţiunea complexă de produs alimentar,
 să structurați corespunzător produsele alimentare
 să vă însuşiți cunoştinţe referitoare la diverse
noţiuni din domeniul produsele alimentare şi
anume valoare nutritivă, citeriu merceologic,
denumirea de origine, indicația geografică și
produs originar
Definitia produs alimentar
Alimentul este un produs în stare proaspătă sau prelucrată,
cu valoare nutritivă utilizat ca hrană.
În cazul general, un aliment cuprinde: proteine, glucide,
lipide, săruri minerale, vitamine şi apă. Apa deţine
ponderea cea mai mare în compoziţia marii majorităţi a
produselor alimentare, ajungând până la procente masice
de peste 90% din masa totală a produsului.
Toate produsele alimentare sunt perisabile adică sunt
susceptibile de a-şi modifica însuşirile şi compoziţia şi în
final de a se altera.
TIPOLOGIA PRODUSELOR
ALIMENTARE
 La nivel internaţional există o multitudine de clasificări ale produselor
alimentare, foarte multe incompatibile între ele date fiind concepţiile,
categoriile şi criteriile extrem de diversificate.
Dacă luăm în considerare capacitatea de cuprindere a produselor, principalele
sisteme de clasificare utilizate în prezent pe plan internaţional, se grupează
astfel:
 clasificări flexibile, caracterizate prin faptul că produsele au un cod numeric,
atribuit în ordinea apariţiei;
 clasificări neflexibile, caz în care produsele sunt ordonate pe categorii, în
funcţie de anumite criterii de clasificare.
Specialiştii din domeniu consideră clasificarea de tip neflexibil ca fiind mai
avantajoasă decât cea de tip flexibil deoarece permite prelucrarea electronică a
datelor, dată fiind unica încadrare a produsului şi aplicabilităţii universale.
Criterii de clasificare
După originea produselor alimentare avem:
 produse vegetale
 produse animale
 produse minerale
 produse mixte

În funcţie de gradul de prelucrare tehnologică avem:

 materii prime
 semifabricate
 produse semipreparate
 produse finite
După compoziţia chimică delimităm:
 produse cu preponderenţă lipidică
 produse cu preponderenţă protidică
 produse cu preponderenţă glucidică
 produse gustative
Criterii de clasificare
După destinaţia de consum avem:
 produse pentru consumul uman
 produse pentru consumul industrial

După gradul de conservare delimităm:

 produse proaspete
 produse conservate

În funcţie de stabilitatea la factorii de influenţă avem:

 produse uşor alterabile
 produse alterabile
 produse greu alterabile

În funcţie de modul de ambalare putem enumera:

 produse vrac
 produse ambalate
 produse preambalate
Criterii
În funcţie de criteriul metabolic avem următoarele
produse:
 produse alimentare energetice adică bogate în
lipide ori în glucide sau în lipide şi glucide
 produse alimentare constructoare cu un conţinut
mare de protide, aminoacizi şi săruri de calciu
 produse alimentare protectoare care excelează în
conţinutul de vitamine, enzime şi săruri minerale.
Clasificarea merceologică care ia în considerare
originea compoziţia chimică, proprietăţile
merceologice, gradul prelucrării tehnologice
 cereale şi derivate
 legume, fructe şi derivate
 zahăr, glucoză, miere şi produse zaharoase;
 produse gustative
 grăsimi alimentare
 lapte şi produse din lapte
 ouă şi produse din ouă
 carne şi produse din carne
 peşte şi produse din peşte
 concentrate alimentare şi alte mixuri alimentare
Clasificarea mărfurilor în tariful
vamal de import
 Tariful vamal de import al României se aprobă
prin Hotărâre Guvernamentală şi cuprinde o
clasificare a produselor de tip neflexibil, fiind
aplicat la toate mărfurile care fac obiectul
importurilor, are o deosebită importanţă practică.
 În Codul vamal al României – produsele
alimentare se regăsesc în cadrul a 4 secţiuni
grupate în 21 de capitole
 Structura mărfurilor în tariful vamal de import al României (extras)
 
Capitolul Grupa de produse
 
  SECŢIUNEA I. Produse ale regnului animal
Capitolul 1 Animale vii
Capitolul 2 Carne şi organe comestibile
Capitolul 3 Peşte şi crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice
Capitolul 4 Lapte şi produse lactate; ouă de pasăre; miere naturală; produse comestibile de origine animală,
nedenumite şi neincluse în altă parte.
Capitolul 5 Alte produse de origine animală, nedenumite şi neincluse în altă parte.
SECŢIUNEA II. Produse ale regnului vegetal
Capitolul 6 Plante vii sau produse de floricultură
Capitolul 7 Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari
Capitolul 8 Fructe comestibile; coji de citrice şi de pepeni
Capitolul 9 Cafea, ceai, mate şi condimente
Capitolul 10 Cereale
Capitolul 11 Produse ale industriei morăritului; malţ, amidon, inulină, gluten de grâu
Capitolul 12 Seminţe şi fructe oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicamente; paie şi
furaje
Capitolul 13 Lac; gume, răşini şi alte seve şi extracte vegetale
SECŢIUNEA III. Grăsimi şi uleiuri de origine animală şi vegetală; produse ale disocierii lor; grăsimi alimentare
prelucrate; ceară de origine animală şi vegetală
Capitolul 15 Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii lor; grăsimi alimentare
prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală
DECŢIUNEA IV. Produse alimentare; băuturi, lichide alcoolice şi oţet; tutun şi înlocuitori de tutun prelucraţi
Capitolul 16 Preparate din carne, din peşte sau din crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice

Capitolul 17 Zahăr şi produse zaharoase

Capitolul 18 Cacao şi produse preparate din cacao
Capitolul 19 Preparate pe bază de cereale, făinuri, amidonuri sau lapte; produse de patiserie
Capitolul 20 Preparate din legume, fructe sau alte părţi de plante
Capitolul 21 Preparate alimentare diverse
Capitolul 22 Băuturi, lichide alcoolice şi oţeturi
 Clasificarea în tariful vamal de import este identică
cu cea cuprinsă în Nomenclatorul Consiliului de
Cooperare Vamală, organism internaţional cu
sediul la Bruxelles.
 Clasificările de tip flexibil, în care produsele sunt
reprezentate printr-un cod au dobândit o largă
utilizare la nivel macroeconomic. Acestea asigură o
rezolvare eficientă a codificării mărfurilor în
condiţiile unei diversificări şi înnoiri sortimentale
rapide cu furnizori multipli
 Structura codului EAN – România

5 9 4                   C
Prefixul Codul naţional al Codul interfaţă al   Cheie
calculată de
României producătorului produsului (CIP) întreprindere
atribuit de EAN (CNP) atribuit de atribuit de
GENCOD întreprindere

Avantajele implementării codului EAN constă în:

Numerotarea, codificarea şi identificarea automată a articolelor;
Modernizarea gestiunilor;
Urmărirea automată a stocurilor;
Identificarea partenerilor de afaceri în comunicaţia comercială electronică;
Înregistrarea automată a vânzărilor la casele de marcat din magazine etc.;
Indiferent de ţara unde Articolul este codificat, codul cuprinde 13 cifre;
DENUMIRILE DE ORIGINE ŞI
INDICAŢIILE GEOGRAFICE
 În perioada actuală când activitatea de comerţ a
căpătat o amploare fără precedent, apare ca o
necesitate de prim rang stabilirea originii geografice a
produselor.
 Este bine cunoscut faptul că factorii naturali
precum clima, solul, flora şi particularităţile locale de
producţie aplicate determină ca produsele alimentare
obţinute să aibă anumite însuşiri calitative care le
poziţionează pe un loc de frunte în ierarhia mondială.
 Date fiind aceste aspecte trebuie să se ia în considerare de
către comercianţi şi consumatori originea geografică. Dacă
un produs alimentar are un renume deosebit în care originea
îşi lasă amprenta, producătorul şi/sau comerciantul are tot
interesul să o precizeze.
 Importanţa comercială acordată produselor alimentare care
dispun de denumirea de origine sau indicaţia geografică a
dus la interesul mai multor state care acordă astăzi un interes
sporit protecţiei comunitare sau internaţionale a denumirilor
şi indicaţiilor de origine geografică.
Uniunea europeană a fost de acord cu propunerea de protecţie
pentru produsele alimentare ce purtau amprenta denumirii de
origine sau indicaţiile geografice si a elaborat un regulament.
Obiectivele principale ale acestui regulament sunt:
 Asigurarea unei protecţii a producătorilor ale căror produse
prezintă anumite caracteristici de calitate legate de originea
lor geografică;
 Corecta informare a consumatorilor
 Protecţia consumatorilor împotriva „declaraţiilor
frauduloase”
 Denumirea de origine protejată ca fiind
„numele unei regiuni sau a unui loc determinat al
unei ţări de unde produsul este originar şi de care
sunt legate caracteristicile de calitate esenţiale ori
calitatea înaltă”.
 Indicaţia geografică protejată desemnează
„un produs agricol sau alimentar originar dintr-o
zonă geografică determinată, delimitată a unei
ţări, dar în care criteriile de calitate subliniate în
denumirea de origine sunt în număr mai redus sau
de intensitate mai mică, cu alte cuvinte nu sunt
suplinite în totalitate”.
 În scopul obţinerii denumirii de origine protejate sau a indicaţiei
geografice este necesar şi obligatoriu întocmirea unui caiet de sarcini
care să cuprindă:
 denumirea produsului;
 descrierea produsului;
 delimitarea zonei geografice
 metode de producţie;
 elemente legate de mediul geografic;
 organisme de control;
 ambalarea şi etichetarea produsului;
 exigenţe normative, după caz ce trebuie respectate.

Alături de acest caiet de sarcini se face o cerere de dobândire a unui

DOP sau IGP care se adresează statului membru al UE în care se află
arealul geografic de origine a produsului, cerere care va fi comunicată
în continuare Comisie specializate UE care va realiza un control şi va
da sau nu DOP sau IGP.
PRODUSUL ORIGINAR
 Noţiunea de produs originar constitui un element important în
determinarea taxelor vamale şi respectiv aplicarea corectă a
tarifului vamal de import.
Punctul de pornire în definirea noţiunii de produs originar îl
constituie
 complexitatea produsului finit şi a materiilor prime care intră în
componenţa acestuia,
 provenienţa lor şi g
 radul de prelucrare tehnologică, respectiv
 să fi suferit prelucrări sau transformări suficiente in tara
respectiva
Ţara noastră este semnatară a Acordului European privind
asocierea între România şi Comunităţile Europene. Consiliul
de asociere a elaborat o decizie conform căreia produse
originare din România sunt considerate următoarele:
 Produsele obţinute în întregime în România;
 Produse obţinute în România, care încorporează materiile ce
nu au fost obţinute în întregime în România, cu condiţia ca
aceste materiale să fi suferit prelucrări sau transformări
suficiente în România.
Se face precizarea că importul unor produse dintr-o ţară terţă
nu poate conferi titlul de produse originare din ţara care face
apoi reexportul acestor produse
Discutii
 Ce este produsul alimentar?
 Cum se clasifică acestea?
 Ce puteţi spune despre produsul originar?
 Ce sunt denumirile de origine protejate?
 Dar indicația geografică protejată?
Bibliografie minimala
 Diaconescu I., Bazele merceologiei, Editura
Uranus, Bucureşti, 2002
 Răbonțu Cecilia Irina, Todoruț Amalia Venera –
Produsele alimentare – necesitate, siguranță și
calitate, Editura Academica Brâncuși, Tg-jiu, 2010
1. În funcţie de gradul de prelucrare tehnologică avem:
 produse vegetale, produse animale, produse minerale, produse
mixte
 produse pentru consumul uman, produse pentru consumul industrial
 materii prime, semifabricate, produse semipreparate, produse finite

2. În funcţie de stabilitatea la factorii de influenţă avem

 produse proaspete, produse conservate
 produse ubşor alterabile, produse alterabile, produse greu alterabile
 produse cu preponderenţă lipidică, produse cu preponderenţă
protidică, produse cu preponderenţă glucidică, produse gustative