19 dec.

2019
Curs XI.
Etichetarea alimentelor

Etichetarea alimentelor are rolul de a garanta accesul consumatorilor la informații

complete cu privire la conținutul și compoziția produselor, pentru a poteja sănătatea și interesele
acestora. Eticheta constituie și o formă de protecție a consumatorului împotriva comercializării
produselor necorespunzătoare calitativ, a produselor falsificate.
Întrucât eticheta este o problemă de interes public, informațiile care apar pe etichetă sunt
reglementate de diferite organisme implicate în problema alimentară, astfel că producătorii dețin
un control destul de redus asupra etichetei.
Potrivit Regulamentului UE 1169/2011 privind furnizarea de informații referitoare la
alimente consumatorilor denumit Regulementul INCO, care a intrat în vigoare la 13.12.2014,
eticheta trebuie să conțină o serie de mențiuni obligatorii:
- informații privind identitatea, compoziția și proprietățile produsului:
o denumirea sub care este vândut produsul;
o denumirea și sediul producătorului/ ambalatorului/ distribuitorului/
importatorului;
o lista ingredientelor;
o orice ingredient sau substanță care ar putea să provoace alergii sau intoleranță
(gluten, soia, semințe de susan, nuci și fructe oleaginoase, țelină, muștar,
crustacee, moluște, peștele, ouăle, laptele, dioxdul de sulf, sulfiții);
o ingredientele sau categoriile de ingrediente accentuate la etichetare prin
desene, cuvinte;
o cantitatea netă pentru produsele preambalate;
o locul de origine sau proveniența alimentului;
- informații cu privire la protecția sănătății consumatorilor și siguranța în consum a
produsului:
o data durabilității minimale;
o condițiile speciale de depozitare și/sau utilizare;
o instrucțiuni de utilizare;
- informații privind caracteristicile nutriționale:
o informațiile nutriționale;
o concentrația alcoolică.
Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii.

1
 Regulamentul INCO priveşte toate produsele alimentare (ambalate sau nu) şi se aplică
tuturor factorilor din domeniu. Regulamentul INCO a completat dispozitivul care figurează în
codul de consum şi a introdus noutăţi importante destinate a informa mai bine consumatorul. El
impune profesioniştilor respectarea unor reguli:
 Cerinţe noi cu privire la lizibilitatea etichetelor - o dimensiune minimă a
caracterelor literelor pentru menţiunile obligatorii care variază în funcţie de dimensiunea
ambalajelor: de la 0,9 la 1,2 mm;
 Indicarea prezenţei alergenilor - 14 substanţe care provoacă alergii şi
intoleranţe. Prezența acestora trebuie semnalată în scris consumatorului, atât în cazul produselor
ambalate (pe etichetă), cât și a celor neambalate (servite în cantine, restaurante etc). Când
produsele sunt consumate într-un restaurant sau o cantină, profesionistul trebuie să posede un
document scris şi actualizat cu privire la prezenţa alergenilor în meniurile pe care le propune.
Acest document trebuie să fie uşor accesibil consumatorului şi trebuie prezentat la cererea
acestuia;
 Indicarea originii cărnii - indicarea locului de naştere, a celui de creştere şi de
sacrificare este obligatorie pentru carnea de vacă; menţionarea locului de naştere şi de sacrificare
este obligatorie începând din luna aprilie pentru carnea ambalată proaspătă, congelată de porcine,
caprine şi cea de pasăre. Cu titlu voluntar, operatorul poate adăuga locul de naştere al animalului.
Dacă el indică faptul că produsul este de origine franceză, aceasta înseamnă că animalul s-a
născut, a fost crescut şi a fost sacrificat în Franţa.
 Declaraţia nutriţională – regulamentul recunoaște dreptul consumatorului de a
consuma în cunoștință de cauză.
Regulamentul INCO 1privind informaţiile furnizate consumatorilor cu privire la
produsele, care a fost aplicat în trei etape. Prima etapă a fost demarată la 13.12.2014 și a vizat
alergenii, nanoingredientele, caracterele literelor şi uleiurilor. A doua etapă a fost aplicată din
aprilie 2015, se referă la menţionarea originii cărnii. Cea de-a treia a început din 13
decembrie 2016 şi a constat într-un tabel nutriţional care va figura pe ambalajele alimentelor.
Privind pe etape de implementare, progresele privind infomarea consumatorului au fost
următoarele:
Înainte de 13.12.2014:
Doar alimentele ambalate trebuiau să indice conţinutul de alergeni.
Restaurantele nu menţionau nimic.
Nu exista obligaţia de semnalare a nanoingredientelor.
Nu exista o restricţie în ceea ce priveşte dimensiunea caracterelor literelor.
Era suficient să se indice „ulei vegetal”.
După 13.12.2014:

1
https://www.asro.ro/informatii-cu-privire-la-alimente-uniunea-europeana/
2
 Consumatorii au dreptul să ştie dacă alimentele (inclusiv cele comercializate în vrac)
conţin unul sau mai mulţi alergeni din cei 14, cum ar fi: laptele, soia sau arahidele, chiar dacă
servesc masa într-un restaurant.
Alergenii trebuie să fie evidenţiaţi în lista ingredientelor şi informaţia trebuie să fie
disponibilă în restaurante, cafenele etc.
Nanoingredientele trebuie să fie identificate în lista ingredientelor.
Dimensiunea minimă a caracterului literelor este de 1,2 mm.
Trebuie să fie specificată originea uleiurilor vegetale: de măsline, palmier, floarea
soarelui.
După aprilie 2015:
Carnea proaspătă de porc, oaie, capră sau de pasăre trebuie să indice obligatoriu ţara în
care a fost crescut şi sacrificat animalul.
După 13.12.2016
La alimentele procesate şi băuturi trebuie să se menţioneze informaţiile nutriţionale
(energie, grăsimi saturate, glucide, zaharuri, proteine, sare) pe partea din spate a pachetului, la
100 g sau la 100 ml şi, eventual, porţia, ale cărei dimensiuni sunt lăsate la latitudinea
fabricantului.
La 25 noiembrie 2015, Parlamentul și Consiliului European a adoptat un nou regulament
privind produsele alimentare care modifică regulamentul din 2011 și abrogă unele reglementări.
Regulamentul UE 2015/22832 privind alimentele noi stabilește norme pentru introducerea pe
piață a alimentelor noi în Uniunea Europeană (UE, astfel concepute încât să ofere un înalt nivel
de protecție a sănătății umane și a intereselor consumatorilor.
Regulamentul se aplică începând cu 1 ianuarie 2018 și reglementează următoarele
aspecte cheie:
 Operatorii din sectorul alimentar trebuie să determine dacă produsul pe care ei doresc
să-l introducă pe piață este acoperit de legislație. În cazul în care nu sunt siguri, aceștia pot
consulta autoritățile naționale ale pieței în cauză prin furnizarea tuturor informațiilor necesare;
acele autorități naționale pot consulta omologii din alte țări ale UE și Comisia Europeană.
 Comisia a stabilit, până la 1 ianuarie 2018, o listă a alimentelor noi autorizate
pentru a fi introduse pe piață și urmează să o actualizeze regulat; potrivit site-ului
https://ec.europa.eu/food/safety/novel_food/authorisations/list_authorisations_en, ultima
autorizare s-a făcut la 15 decembrie 2017 pentru introducerea pe piață a acidului N-acetil-D-
neuraminic, ca ingredient alimentar;
 Un produs autorizat trebuie:
 să nu prezinte un risc în ceea ce privește siguranța pentru sănătatea umană,
pe baza dovezilor științifice disponibile;

2
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32015R2283
3
  să nu inducă în eroare consumatorul, în special atunci când produsul este
destinat să înlocuiască un alt aliment și există o modificare semnificativă a
valorii sale nutritive;
 să nu fie dezavantajos pe plan nutrițional atunci când înlocuiește un alt
aliment în condiții de consum normal.
 Procedura de autorizare pentru introducerea pe piață a unui aliment nou poate
începe, fie la inițiativa unui solicitant (o țară a UE, o țară din afara UE sau o parte interesată), fie
a Comisiei.
 Cererea trebuie să cuprindă detalii, precum denumirea și descrierea alimentului nou,
compoziția sa detaliată, procesele de producție și dovezile științifice, care să confirme că
alimentul nou nu prezintă niciun risc de siguranță pentru sănătatea umană.
3
 Comisia poate solicita Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară să emită un
aviz cu privire la siguranța alimentului nou.
 Comisia prezintă avizul său final cu privire la autorizarea unui aliment nou
Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale 4. Este
necesară adoptarea acestuia înainte ca produsul nou să poată fi adăugat pe lista pozitivă.
 Se aplică norme specifice pentru alimentele tradiționale provenite din țări din afara
UE, pe care operatorii din sectorul alimentar sau importatorii doresc să le comercializeze în UE.
 Regulamentul nu se aplică:
 alimentelor modificate genetic care fac obiectul Regulamentului (CE) nr.
1829/2003;
 alimentelor folosite drept enzime, aditivi și arome care fac obiectul
Regulamentelor (CE) nr. 1332/2008, 1333/2008, 1334/2008;
 solvenților de extracție sub incidența Directivei 2009/32/CE.
În afară de informațile nutriționale de pe etichetă, pe partea frontală a ambalajului sunt
inscripționate o serie de sisteme de semnalizare a profilului nutrițional, care au rolul de informa
consumatorii mai simplu și mai rapid asupra conținutului de nutrienți din aliment.

Bibliografie:
Negrea Mihai Teodor, Voinea Lelia, Studiul și protecția consumatorului, Editura ASE, 2013
https://www.asro.ro/informatii-cu-privire-la-alimente-uniunea-europeana/
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32015R2283
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:f80501
https://ec.europa.eu/food/committees/paff_en

3
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:f80501
4
https://ec.europa.eu/food/committees/paff_en
4