Tema 3.

Etichetarea produselor agroalimetare (4 ore)

Obiectivele cursului:

3.1 Generalizări privind etichetarea produselor

agroalimentare
3.2 Etichetarea alimentelor preambalate
3.3 Etichetarea alimentelor nepreambalate
3.4 Calitatea produselor si serviciilor

1
 3.1 Generalizări privind etichetarea produselor
agroalimentare
Definiție: eticheta reprezintă, conform art. 2, lit.a din H.G: nr.
996/2003, orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau
ilustrat, care conţine elemente de identificare a produsului şi care
însoţeşte produsul sau este fixat pe  ambalajul acestuia.

Rolul etichetei: este de a informa consumatorii în mod:

 complet (o informație incompletă nu ne spune tot ceea ce

trebuie să știm despre un anumit produs, ducând la probleme
de consum și utilizare, cauzând prejudicii materiale sau
sănătate).

2
precis (o informație imprecisă înseamnă o informare
neclară, nedeslușită, fără nuanțele necesare, în funcție de
particularitățile fiecărui produs, ducând la o utilizare
necorespunzătoare a produsului)
corect (o informație incorectă ne induce în eroare și este
mai rea ca o neinformare. O informare incorect acționează
perfid ducând la o folosire incorectă a produsului, la
schimbarea destinației corecte a produsului și implicit la
rezultate nedorite) asupra caracteristicilor esențiale ale
produselor, astfel încât aceștia să fie în măsură a le utiliza, în
deplină siguranță și fără a le fi afectate interesele economice.
3
Eticheta oferă următoarele categorii de informații:

 informații ce țin de identitatea producătorului,

adresa acestuia, a importatorului (după caz) precum și
a distribuitorului, denumirea produsului;

 informații ce țin de siguranța consumatorilor:

 termen de valabilitate (data de durabilitate minimală)
 atenționări speciale;
 contraindicații;
4
 ingredientele folosite
 condiții de păstrare etc.
 informații ce țin de protecția intereselor economice
ale consumatorilor:
 preț;
 cantitate;
 calitate.

5
 3.2 Etichetarea alimentelor preambalate

Definiție aliment preambalat: orice produs livrat

consumatorului final şi unităţilor de alimentaţie publică,
constînd din produsul alimentar şi ambalajul în care a fost
plasat înainte de a fi oferit pentru comercializare, fie că acest
ambalaj acoperă produsul alimentar în întregime sau parţial,
iar în unele cazuri în aşa fel încît conţinutul să nu poată fi
modificat fără deschiderea sau schimbarea ambalajului;

6
Ce trebuie să cuprindă în mod obligatoriu eticheta
unui produs preambalat ?

denumirea produsului - trebuie să corespundă naturii,

genului sau proprietăților alimentului ori materiilor

prime utilizate în fabricație pentru producerea acestui

aliment. Denumirea produsului trebuie să includă

informații privind tratamentele specifice la care a fost

supus alimentul (ex. congelat, refrigerat, afumat, super

pasteurizat UHT etc.).

7
Mărcile da fabrică sau comerciale nu pot înlocui denumirea
produsului.
Exemple:
Dorna – apă minerală naturală (îmbogăţită cu bioxid de
carbon natural)
La Dorna - lapte integral (omogenizat, superpasteurizat,
UHT).

8
Numele şi adresa fabricantului, a importatorului sau a
distribuitorului, precum şi numele celui care ambalează
produsul. Pentru un produs alimentar fabricat în ţară, ambalat şi
distribuit de producător, fără alţi intermediari, se va înscrie numai
numele şi adresa fabricantului (ex. în cazul apei minerale Borsec, pe
etichetă se specifică “produs şi îmbuteliat de Romaqua Group S.A).

9
 Când distribuitorul nu este acelaşi cu
producătorul (fie chiar şi în situaţii în care distribuitorul
este o subunitate a producătorului), se înscrie numele
şi adresa amândurora (ex. în cazul apei minerale
Dorna, se specifică: produs de Dorna Apenin S.A. vatra
Dornei, distribuţie: sucursala Bucureşti).
În cazul produselor de import, se poate întâmpla
ca importatorul să nu fie acelaşi cu distribuitorul, şi de
aceea se vor înscrie ambele nume şi adrese.

10
 termenul de valabilitate (data limită de consum) sau data
durabilităţii minimale

Termenul de valabilitate reprezintă limita de timp stabilită

de către producător, până la care un produs perisabil sau
un produs care, în scurt timp, poate prezenta un pericol
imediat pentru sănătatea consumatorilor, îşi păstrează
caracteristicile specifice..

Termenul de valabilitate reprezintă data limită de

consum. După această dată produsul alimentar devine
periculos pentru sănătatea şi viaţa consumatorilor.
11
Ex. de alimente preambalate care au termen de
valabilitate: preparatele de carne, laptele şi produsele
lactate, icrele, maioneza etc.
Termenul de valabilitate se va înscrie astfel: expiră la data
de......; ordinea legală şi corectă a datei este: ziua, luna şi
anul, scrise sub o formă cronologică necodificată:
01.oct..2002 în loc de 01.10.2002.
Menţiunea “expiră la date de...” este necesară şi pentru a
nu se confunda termenul de valabilitate cu data de
fabricaţie cum se întâmplă foarte des în practică.
12
 Data durabilităţii minimale reprezintă data stabilită de producător până la
care un produs alimentar îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de
depozitare corespunzătoare.

Produsele pentru care se stabileşte data durabilităţii minimale nu sunt

periculoase după această dată (ex. băuturile răcoritoare).

Se înscrie pe alimente astfel: “a se consuma de preferinţă înainte de ziua,

luna şi anul”, sau “a se consuma de preferinţă până la sfârşitul... (se trece fie
luna şi anul, fie numai anul).

13
Alimentele scutite de indicarea datei durabilității minimale:
•Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate. Aceasta excepție nu se
aplică și semințelor de germinație.
•Băuturile conținând 10% sau mai mult în volume alcool.
•Pâinea, produsele de panificație, patiserie și cofetărie care se consumă în 24 ore.
•Oțetul de fermentație.
•Sarea de bucătărie, cu excepția celei iodate.
•Zahărul și mierea de albine.
•Produsele zaharoase alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat sau colorat.
•Guma de mestecat.
•Porțiile individuale de înghețată nepreambalată.
•Vinuri, vinuri spumoase, spumante, licoroase, aromatizate si produse similare obținute din fructe,
altele decât strugurii.
•Băuturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe și băuturi alcoolice în recipiente mai mari
de 5 litri, destinate consumului colectiv.

14
 cantitatea netă se înscrie în unități de volum (pentru
produsele lichide) sau în unități de masă (pentru
celelalte produse). Indicarea cantității nete nu este
obligatorie pentru alimentele vândute cu bucata;
produse care pot înregistra pierderi de volum sau de
masă și care sunt vândute la număr sau cântărite în
fata clientului (ex. cașcaval, salam); produsele a căror
cantitate netă este mai mică de 5g sau de 5ml.

15
 Pentru condimente și plante aromatice este
obligatorie indicarea cantități nete.
Pentru alimentele solide livrate în mediu lichid
este obligatorie să se indice pe etichetă și masa
componentei solide.

16
 condiții de depozitare și de folosire: ex: a se păstra
la temperaturi între 4 și 10 C

locul de origine sau de proveniență a produsului

(dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze

confuzii în gândirea consumatorilor)

Denumirea de origine leagă produsul de un loc

determinat în care este fabricat produsul respectiv sau
din care provine. (ex. salam de Sibiu, şuncă de Praga,
vin Busuioacă de Bohotin, etc).
17
Concentrația alcoolică

– pentru băuturile la care aceasta este mai mare

de 1,2%.
Lista ingredientelor folosite la fabricarea produsului alimentar finit

(adică lista materiilor prime, a aditivilor și a

oricăror alte substanțe folosite la fabricarea
produselor alimentare prezente și în produsul
finit). Ingredientele se înscriu în ordinea
descrescătoare a importanței lor cantitative,
determinată în momentul introducerii în
18

fabricație.
 Alimentele scutite de specificarea ingredientelor
sunt următoarele:

• Apele carbogazoase, a căror denumire face sa apară

aceasta caracteristica.
• Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de
cartof) neprocesate.
• Oţetul de fermentaţie care provine in mod exclusiv
dintr-un singur produs de baza si care nu a suferit
adăugarea nici unui alt ingredient.
• Brânza, untul, laptele şi smântâna fermentată, în
măsura în care nu au suferit decât adăugări de produse
lactate, enzime şi culturi de microorganisme necesare
fabricării, sau de sare în cazul brânzeturilor, altele
decât cea proaspătă sau topită.
19
 lotul de fabricație - alimentele nu pot fi
comercializate dacă nu sunt însoțite de o indicație care
să permită identificarea lotului din care fac parte. Ex.
seria lotului, data fabricației, data îmbutelierii sau a
culegerii recoltei.

Indicarea lotului este precedată de litera „L” cu

excepția cazurilor în care aceasta se distinge cu
claritate față de alte indicații de pe etichetă.

20
Indicarea lotului nu este obligatorie:
atunci când data durabilității minimale sau termenul de
valabilitate este indicat prin menționarea clară și necodificată
cel puțin a zilei și a lunii;
pentru ambalaje și recipiente cu o suprafață mai mică de
10 cm2
pentru înghețata preambalată (în acest caz indicarea
lotului se face doar pe ambalajul colectiv);
în cazul alimentelor ambalate la cererea consumatorului
sau care sunt preambalate în vederea vânzării imediate.
21
 Instrucțiuni de utilizare - Sunt trecute atunci
când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a produselor.

Alte mențiuni suplimentare, fiecărei grupe de alimente

Normele legale prevăd că, pe lângă mențiunile

obligatorii generale, comune tuturor alimentelor, pe
eticheta alimentelor se vor înscrie, tot cu caracter de
obligatoriu, alte mențiuni suplimentare, fiecărei grupe de
alimente.

22
Laptele de consum: Mențiuni suplimentare:
conținutul de grăsime exprimat în %
procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat).
sortimente de lapte deshidratat (lapte praf) sau parțial
deshidratat Mențiuni suplimentare: pentru produsele cu
solubilitate instantanee, se va face mențiunea „instant”
conținutul de grăsime exprimat în %
conținutul de substanță uscată exprimată în %
recomandări privind metoda de reconstituire și diluare, cât
și conținutul în grăsime al produsului astfel reconstituit.
23
 iaurt, smântână Mențiuni suplimentare:
conținutul de grăsime exprimat în % pentru fiecare tip de produs
(iaurt foarte gras, gras, slab, smântâna dulce, fermentată).
Brânzeturi Mențiuni suplimentare:
conținutul de grăsime, raportat la substanța uscată, exprimat în
%
procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile
prime sau produsele finite (topire, afumare sau pasteurizare)
în cazul brânzeturilor aromatizate se va menționa aromatizatul
adăugat.

24
 iaurt, kefir, sana, lapte bătut Mențiuni suplimentare:
conținutul de grăsime exprimat în %
o mențiune specială (în cazul adaosului de sare).
Unt Mențiuni suplimentare:
conținutul de grăsime exprimat în %
o mențiune specială (în cazul adaosului de sare).

25
carne și produse de carne:
Mențiuni suplimentare:

specia de animale de la care provine carnea (inclusiv

organele)

informația privind specia de animale nu este

necesară pentru produsele pe bază de carne alcătuite
numai din carne de bovină, porcină, nici atunci când
este utilizată denumirea lor tradițională.

26
Procedeelor de fabricație sau natura tratamentelor
utilizate; ex. produs afumat, produs sărat, refrigerat.
Tipul de membrană utilizat (naturale, artificiale
comestibile, necomestibile)
Pentru pește: denumirea speciei, țara de origine,
modul de prezentare (întreg, eviscerat, decapitat),
proveniența produsului (pescuit sau acvacultură)

27
ouă și produse de ouă

Mențiuni suplimentare:

oPe fiecare ou se trece data ouatului (zi și luna)

oPe ambalaj: data de durabilitate minimală (fixată la mai
puțin de 28 de zile de la data ouatului); nr. de ouă
ambalate; nr. de identificare al producătorului; categoria de
calitate.

28
sare iodată
Mențiuni suplimentare:
indicarea concentrației de iod
Condimente
Mențiuni suplimentare:
% de sare comestibilă, dacă conține mai mult
de 5% sare comestibilă.

29
Ciocolată și produse din ciocolată
Mențiuni suplimentare:
% de cacao în substanță uscată
produsul de umplutură (în cazul ciocolatei umplute)
adaosul de cafea sau băuturi spirtoase – când aceasta
depășește 1% din masa produsului.

30
Cafea, derivați din cafea
Mențiuni suplimentare:
Denumirea varietății de cafea (verde,prăjită) – când
este comercializată în vrac.
În cazul în care conținutul de cofeină este sub 0,1%
se va trece „cafea decofeinizată”
Se interzice comercializarea sub denumirea de
„cafea” a amestecurilor de cafea cu substituenți ai
acestora (ex. cicoare).

31
oțet de fermentație
Mențiuni suplimentare:
conținutul de acid (exprimat în grame acid acetic la
litrul de produs)

32
• Vin şi produsele de vin
• Menţiuni suplimentare:
• Conform Legii viei și vinului nr. 67/1997, cu modificările și
completările ulterioare și a Normelor Metodologice de aplicare
aprobate prin HG 1134 / 2002.

• Legume – fructe
• Mențiuni suplimentare:
• Data congelării – în cazul ciupercilor comestibile congelate
• „Fabricat plecând de la ciuperci uscate” – în cazul produselor pe
bază de ciuperci uscate
• în cazul ciupercilor de cultură proaspete, indicarea agentului
economic producător sau a producătorului particular
• clasa de calitate.
33
Suc natural de fructe, nectar de fructe, sirop de fructe
Mențiuni suplimentare:
„carbogazos” – în cazul produselor conținând mai mult de 2g
CO2
menționarea fructelor în ordinea descrescătoare a proporției
acestora în produs
în cazul sucurilor și nectarurilor obținute din concentrate se
menționează „obținut din concentrat x”, în care x reprezintă
denumirea fructului; această mențiune va figura în imediata
apropiere a numelui produsului cu caractere îngroșate;

34
 în cazul sucurilor și nectarurilor cu pulpă – se
menționează „cu pulpă”
 în cazul nectarurilor se menționează % minim de fruct în
imediata apropiere a numelui produsului cu caractere
îngroșate;
 în cazul nectarurilor care conțin miere, se menționează
„conține miere” în imediata apropiere a numelui
produsului
 în cazul sucurilor de fructe diluate se menționează în
imediata apropiere a numelui produsului conținutul minim
de suc de fructe, piure de fructe sau amestec din aceste
35

componente.
Băuturi răcoritoare:
Mențiuni suplimentare:
Dacă se utilizează mai multe sucuri de fructe, acestea vor fi
menționate în ordine descrescătoare a concentrației lor;
Dacă % de suc de fructe este mai mare de 4% se menționează
denumirea fructului („suc de lămâie”…) iar dacă % este mai mic de 4%
se menționează cu aromă de…
În cazul produselor cu conținut mai mare de 30mg cafeină pe litru,
mențiunea „conține cafeină”
În cazul produselor cu conținut mai mare de 2g CO2 mențiunea
„carbogazoasă”

Sucuri de legume
Mențiuni suplimentare:
Menționarea legumelor în ordine descrescătoare a proporției acestora
în produs. 36
conserve de fructe (dulceață, gem, marmeladă)
Mențiuni suplimentare:
„ a se păstra la rece după deschidere” pe produsele a
căror concentrație în substanță uscată solubilă este mai
mică de 63%.
„fruct utilizat….g pentru 100g produs finit”
„zahăr total ….g pentru 100g produs finit”
Băuturi alcoolice
Mențiuni suplimentare:
sunt interzise indicații care se referă la sănătate:
reconfortant, energizant, fortifiant, tonic.
37
 3.3 Etichetarea alimentelor nepreambalate
Alimentele nepreambalate produs alimentar în vrac sau
turnat care nu este supus operaţiunii de preambalare şi care, pentru
comercializare, este măsurat sau cîntărit în prezenţa consumatorului;.
HG nr.996/2003 prevede la art.15, că vânzarea acestei
categorii de alimente se face prin informarea consumatorilor
asupra următoarelor elemente:
denumirea alimentului
termenul de valabilitate – dacă alimentul este perisabil
sau data durabilității minimale – dacă alimentul este
neperisabil.
prețul pe unitatea de măsură.
Aceste informații se înscriu sub formă de afiș, anunț, orice
altă formă scrisă., în imediata apropiere a acestora, fără a
exista vreun risc de confuzie.

38
 Etichetarea nutriţională a
alimentelor
• Se referă la:
• valoarea energetică
• următoarele substanţe nutritive: proteine, glucide, lipide,
fibre, sodiu, vitamine, minerale.
• Informaţia se prezintă grupat, sub formă de tabel, în
limba română.

39
 Etichetarea alimentelor obținute din OMG sau
care conțin aditivi și arome modificate genetic
Produsele rezultate din OMG reprezintă produse în
stare naturală sau procesată ce au la origine OMG prin
tehnicile BTH moderne și care sunt destinate
comercializării pe piață (ex. pastă de tomate – din
tomate modificate genetic, lecitină din soia modificată
genetic – utilizată ca aditiv în alimente etc.).
Introducerea pe piață a unor astfel de produse se
face numai în baza aprobării Comisiei naționale de
Securitate Biologică (OG. Nr. 49/ 2000, aprobată prin
Legea nr. 314/2002 şi prin HG nr. 106/2002)

40
 Etichetarea alimentelor ecologice
• Aliment ecologic- aliment obținut în următoarele condiții:
• fără a se utiliza produse chimice de sinteză;
• cu respectarea regulilor de producție ecologică
prevăzute de OUG nr. 34/2000 – privind produsele
agroalimentare ecologice
• care respectă standardele, ghidurile și caietele de
sarcini naționale;
• atestat de organismele de inspecție și certificare
înființate în acest scop
• care nu conține OMG și derivatele lor

41
• Eticheta alimentelor ecologice trebuie să conțină
obligatoriu:
• numele și adresa producătorului sau prelucrătorului
• denumirea produsului
• metoda de producție ecologică utilizată
• numele și marca organismului de inspecție și
certificare
• condiții de păstrare
• termenul de valabilitate
• o mențiune prin care se interzice depozitarea
alimentelor ecologice în același spațiu cu alte alimente
• o siglă specifică produselor ecologice (înregistrată la
OSIM) care indică faptul că produsul este conform cu
regulile de producție ecologică.
42
• Produsele agroalimentare „în conversie către agricultura
ecologică” sunt produsele care încă nu au devenit produse
ecologice, ci se află în tranziție către acestea.
• Conversia producției convenționale la cea ecologică presupune
ca întreaga unitate agricolă, fermă, parcelă dintr-o fermă etc.
trebuie să fie transformată în concordanță cu standardele
ecologice naționale și internaționale, într-o anumită perioadă
de timp.
• Perioadele de conversie către agricultura ecologică, stabilite
prin lege, sunt următoarele:
• 2 ani pentru culturile de câmp anuale
• 3 ani pentru culturile perene şi plantații
• 2 ani pentru pajiști şi culturi furajere
• 12 luni pentru vite
• 6 luni pentru rumegătoare mici şi porci
• 12 săptămâni pentru animale de lapte
• 10 săptămâni pentru păsări
• 1 an pentru albine. 43
Alimentele ecologice importate, pentru a fi
comercializate în Republica Moldova, trebuie respectate
următoarele reguli:
• importatorii trebuie înregistrați la Ministerul
Agriculturii
• produsele trebuie sa provină dintr-o țară din
UE
• să fie însoțite de un certificat de control, în
original.

44
 Aditivii alimentari
Direcția de Sănătate Republica Moldova a întocmit o
listă cu aditivii alimentari HOTĂRÎRE Nr. 05
din 17-12-2001 cu risc pentru sănătatea populației. Datele nu
sunt deocamdată complete, studiile continuă, dar ceea ce
urmează este probabil cel mai serios semnal de alarma pe
care comunitatea medicala l-a dat vreodată cu privire la
alimentația chimizată în general și la acești aditivi sintetici
omniprezenți in produsele de larg consum, in special.

45
 Substanțele toxice întâlnite frecvent in
alimentație sunt:

• Aditivi alimentari care produc cancer: E 250,

E 251,E 252;
• Aditivi alimentari care produc boli de piele:
E 230, E 232, E 233;
• Aditivi alimentari care atacă sistemul nervos: E
311, E 312;
• Aditivi alimentari care produc tulburări digestive
(indigestie, vomă, colici abdominale )
• Distruge vitamina B 12: E 200.

46
• Aditivii cei mai periculoși sunt considerați a fi următorii:
• E 123 –este interzis in SUA si in fostele state sovietice.
Se găsește în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate,
brânzeturi topite si crema de brânză .Este considerat cel
mai cancerigen dintre aditivi.
• E 110, care intră în componenta dulciurilor (mai ales a
prafurilor de budincă), colorându-le în acel galben de
‘apus de soare’.
• E 330 produce afecțiuni ale cavității bucale si are acțiune
cancerigenă puternică. Se găsește in aproape toate
sucurile din comerț.
• E 102 este un alt colorant care se găsește în dulciuri, mai
ales in budinci. Are acţiune cancerigenă.

47
 3.4 Calitatea produselor și
Noțiunea de calitate serviciilor
Potrivit prevederilor legale, calitatea este considerată ca fiind
ansamblul de proprietăți şi caracteristici ale unui produs sau
serviciu care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform
destinației acestuia, necesitățile explicite sau implicite.
Se poate vorbi de calitate, atunci când un produs sau serviciu:
• corespunde cerințelor unui standard, normă tehnică,
specificație tehnică, caiet de sarcini după care a fost creat;
• prin caracteristicile sale efective, poate satisface la un moment
dat, anumite nevoi ale destinatarilor.
Un produs sau un serviciu de calitate superioară se deosebește
de un produs sau un serviciu de o calitate inferioară prin:
• gradul de conformitate cu norma după care a fost creat
• gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor la un moment
dat.

48
Noțiunea de neconformitate calitativă
În cazul în care una sau mai multe caracteristici ale aceluiași
produs sau serviciu nu sunt îndeplinite (sau nu mai sunt
îndeplinite), spunem că avem de-a face cu o neconformitate
calitativă.
După efectele acestora, produse asupra omului,
neconformitățile calitative pot fi clasificate astfel:
• neconformitățile calitative periculoase – pentru viața,
sănătatea sau securitatea consumatorilor
• neconformitățile calitative nepericuloase - – pentru
viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor
Ele sunt tratate și sancționate diferit în toată
legislația PC.
49
 Neconformitățile calitative periculoase
Un produs sigur este produsul care ne permite utilizarea lui în deplină siguranță, și nu
se creează probleme în exploatare. Potrivit art.2 al OG. Nr 21/1992, privind PC, un produs
sigur este acela care, folosit în condiții normale sau previzibile nu prezintă riscuri sau
prezintă riscuri minime ținând seama de întrebuințarea acestuia.
Riscul se consideră acceptabil și compatibil cu un înalt grad de protecție pentru
sănătatea și securitatea consumatorilor, în funcție de următoarele aspecte:
• caracteristicile produsului, ale ambalării și ale instrucțiunilor de montaj și de
întreținere
• efectul lor asupra altor produse (împreună cu care acesta poate fi folosit)
• modul de prezentare a produsului, instrucțiunile de folosire și orice alte indicații și
informații furnizate de producător;
• categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului.

50
Un produs periculos este definit de lege ca fiind
produsul care nu îndeplinește caracteristicile unui
produs sigur..
Obligațiile agenților economici legate de produsele
şi serviciile periculoase:
producătorii :
• să pună pe piaţă numai produse sigure (nepericuloase)
• să oprească livrările sau să retragă de piaţă sau de la
consumatori produsele periculoase
distribuitorii:
• să se asigure că produsele comercializate de ei nu sunt
periculoase
• să nu vândă produse periculoase
• să anunţe organele de control competente dar şi
producătorul asupra existenţei pe piaţă a unui produs
periculos
• să retragă de piaţă sau de la consumatori produsele
51
periculoase şi să le distrugă.
• Exemple de neconformități calitative periculoase din
domeniul alimentar:
• carnea: cu miros și gust modificate (rânced, acru etc.), lipicioasă, cu pete de
mucegai, mâzgă, miros de putrefacție;
• peștele: ochi retractați în orbite, cornee opacă, branhii cenușii sau brune, mucus
abundent, miros de putred, solzi decolorați care se desprind ușor;
• icre: gust amar, rânced, de fermentație sau putrefacție
• laptele: gust pronunțat de acru, miros de oţet
• untul: mucegăit
• ouăle: albușul apos, lichid, având culoare cenușiu-verzui; gălbenuș care se
sparge ușor la spargerea oului în farfurie
• pâinea: prezenta de corpuri străine, acrită, fermentată, miez fărâmicios, atinsă de
boala întinderii (Bacillus mezentericus)
• produsele zaharoase: ciocolată, bomboanele, dropsurile, halvaua etc. râncede,
mucegăite, fermentate, lipicioase cu impurități etc.
• vinuri: oțetit, miros de mucegai și de H2S, tulbure
• berea: tulbure, miros de fermentație acetică, de mucegai ori de acru
• băuturile răcoritoare: miros și gust modificate
• alimentele de origine vegetală (cafea, cacao, ceai, arahide, alune, măsline,
citrice, curmale, banane, etc.) : pete de mucegai, urme de rozătoare.
• În domeniul alimentelor, majoritatea neconformităţilor sunt periculoase pentru
sănătatea consumatorilor. 52
Neconformitățile calitative nepericuloase
Pot fi considerate orice abatere de la caracteristicile tehnico-calitative
prescrise sau declarate ale unui produs sau serviciu, abatere care nu
este însă de natură a afecta sănătatea sau siguranța consumatorilor
Obligațiile agenților economici legate de neconformitățile calitative
nepericuloase:
producătorii:
• să pună pe piață numai produse care respectă condițiile calitative prescrise
sau declarate
• să oprească livrările respectiv să retragă de pe piaţă sau de la consumatori
produsele la care organele de control abilitate sau specialiștii proprii au
constatat neîndeplinirea caracteristicile prescrise sau declarate
distribuitorii:
• să se asigure că produsele comercializate respectă condiţiile calitative
prescrise sau declasate
• să retragă de la comercializare produse neconforme calitativ.
prestatorii de servicii
• să respecte condițiile calitative prescrise sau declarate.
53
• Exemple de neconformități calitative nepericuloase din
domeniul alimentar:
• conținut de pulpă de fructe (prezent în nectarurile de fructe),
mai mic decât cel declarat pe etichetă
• conținut de cacao mai mic decât cel declarat (la ciocolată ori
alte produse preparate cu cacao)
• conc. alcoolică sub cea declarată, la băuturile alcoolice

54