Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Faringe II
Curs Faringe II
PATOLOGIE PARAFARINGIANĂ
Buzele:
2 repliuri musculo-membranoase, mobile, unul superior și unul
inferior, care se unesc la nivelul comisurii bucale (părțile laterale)
Configurația externă a buzelor:
porțiune superficială cutanată
unite la niv. marginii libere a buzelor
porțiune internă mucoasă
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Buzele
Structură:
piele
țesut conjunctivo-grasos
mușchi
strat submucos
strat mucos epitelial
strat glandular
Musculara buzelor este formată din:
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Buzele:
Musculara buzelor
m. orbicular (constrictor al buzelor)
m. pieloși faciali
m. peribucali
m. buccinator
Mucoasa – epiteliu pavimentos stratificat
Vascularizația arterială-
- ramuri din artera facială
Inervația
motorie – n. Facial
senzitivă – n. Trigemen
preluare Netter- Atlas of Human Anatomy
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Regiunea geniană:
este peretele lateral al cavității bucale și prezintă 2 fețe
una externă cutanată
una intenă bucală
Canalul Stenon se dechide pe fața internă, la niv celui de-al 2-lea molar
superior
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Împărțire topografică:
Musculatura vălului:
muşchiul ridicător al vălului şi cu acţiune de dilatator al orificiului tubar
muşchiul tensor al vălului şi cu acţiune de deschidere a orificiului tubar
muşchiul faringopalatin
muşchiul palatoglos
muşchiul uvulei
Limba
organ musculomembranos de
formă ovoidă alungită
anteroposterior prezintă
două feţe
două margini
un vârf
o radacină preluare Netter- Atlas of Human Anatomy
Limba
partea anterioară, segmentul orizontal, bucal al limbii mai prezintă papile filiforme,
foliate, fungiforme
Partea posterioară a limbii înapoia V-ului lingual, partea faringiană este verticală şi
prezintă un conglomerat de foliculi limfoizi care constituie amigdala linguală
La vârful limbii se mai află o glandă salivară, compusă, glanda pereche al lui Blaudin -
Nuhn
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Limba
prezintă un schelet fibros constituit din: apronevroza linguală, osul hioid şi procesul
stiloidian pe care se inseră muşchii limbii
mobilitatea limbii este rezultatul acţiunii concentrice a unui număr de 17 muşchi:
16 muşchi sunt constanţi şi grupaţi în
7 muşchi pereche
2 muschi nepereche
Limba:
Musculatura extrinsecă
muşchiul genioglos
stiloglos
hioglos
palatoglo
faringoglos
amigdaloglos
Musculatura intrinsecă
muşchii linguali inferior şi superiori
muşchiul transvers
muşchiul vertical
CAVITATE BUCALĂ - ANATOMIE
Limba:
Vascularizaţia arterială - arterele linguale
Venele se varsă în jugulara internă direct sau mediat
prin trunchiul tiro-lingo-facial
Limfaticele, bogate, drenează în ganglionii
subdigastrici, jugulocarotidieni superiori şi submaxilari
Inervaţia
motorie - nervul hipoglos
senzitivă - trigemen, lingual şi glosofaringian
senzorială pentru - 2/3 anterioare ale limbii - nervul coada timpanului, ram din
nervul facial
- 1/3 posterioară - nervul glosofaringian
CAVITATE BUCALĂ - PATOLOGIE
Inflamații
Stomatita ulceroasă
Simptomatologie: durere ,sialoree, senzaţia de arsură, gust
rău în gură, alimentaţie dificilă
Examen clinic: ulceraţii pe mucoasa bucală şi gingie,
sângerânde care au un detritus necrotic cu fibrină
Culturi: fuzospirili
Diagnosticul diferenţiat al stomatitei ulceroase se face cu:
luesul, în toate stadiile, tuberculoza, cancerul, SIDA, boli de
sânge (agranulocitoza, leucoze acute), angulus infecţiosus
Tratament:
badijonarea ulceraţiilor cu acid cromic 5%;
spălături bucale;
asanarea focarelor dentare
CAVITATE BUCALĂ - PATOLOGIE
Glositele cronice
limba saburală din stările febrile;
glosita depapilantă difuză (limba netedă) apare în
avitaminoze (B2, C limba roşu închis, PP- limba roşie
cu ulceraţii) în anemia hipocromă şi anemia pernicioasă,
în sindromul Sjogren;
glosita depapilantă în arii multiple, apare la diabetici,
luetici, în gută. Aici este clasificată glosita Hunter care
apare în anemia pernicioasă;
CAVITATE BUCALĂ -
PATOLOGIE
Glositele cronice
glosita exfoliatrice marginală (limba în hartă geografică) este o anomalie
connstituţională şi din punct de vedere clinic pe marginile limbii se
observă multiple pete roşii cu margini albicioase, uneori uşor ridicate;
glosita romboidală mediană se manifestă sub forma unui placard neted,
roşu, romboidal cu diametrul de 2 cm. Leziunea este indoloră,
descoperindu-se întâmplător;
glosita piloasă (limba neagra piloasă) este generată de hiperplazia
papilelor filiforme care duce la apariţia firelor de păr, lungi chiar de 2
cm.
glosita plicaturată (limba scrotală). Defect ereditar întâlnit la 80% din
cazurile de mongolism;
glosita scleroasă în care trebuie să suspectăm etiologia luetică
CAVITATE BUCALĂ - PATOLOGIE
Macroglosia
macroglosia ereditară;
macroglosia hemangiomatoasă sau
limfangiomatoasă;
macroglosia hipotiroidiană;
macroglosia amiloidă
CAVITATE BUCALĂ - PATOLOGIE
Tumori benigne
puţin frecvente, întâlnite la ambele sexe egal
papilomul;
adenomul sebaceu;
cheilita glandulară simplă sau cheilita granulomatoasă;
tiroida aberantă localizată la baza limbii;
ectopia tiroidiană, anomalie congenitală de dezvoltare a glandei
tiroide
ranula - tumora chistică;
chistul dermoid - localizat în planşeul bucal;
chistul mucos - localizat pe buză sau obraz;
chistul sebaceu;
fibromul, frecvent în limbă;
adenomul;
adenomul pleomorf;
CAVITATE BUCALĂ - PATOLOGIE
Tumori benigne
lipomul;
limfangiomul (90% la femei)
hemangiomul simplu şi cavernos pot prezenta aspecte de macroglosie
sau macrocheilie;
angiomul congenital (90% la femei) cu formele: stelat, plan sau tuberos,
ultimul luând aspect tumoral;
tumori glomice, cu dimensiuni ce nu depăşesc 1,5 cm, bine delimitate,
rotunde. moi, dureroase şi extrem de sensibile la variaţiile termice;
leiomiomul;
rabdomiomul;
miomiul mioblastic;
schwanomul
Tratament - chirurgical
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul de buză
cancerul de buză superioară are o evoluţie mai rapidă ca cel al
buzei inferioare
leziunea iniţială poate fi o veziculă, apoi o ulceraţie sângerândă
acoperită de o crustă, care îndepărtată de bolnav se reface
localizarea predilectă a tumorilor neoplazice în 90% din cazuri
este la locul de unire al porţiunii cutanate cu cea mucoasă
leziunile se pot dezvolta apoi superficial cu aspect papilar sau
nodular, sau în profunzime cu îngroşarea mucoasei urmată de
ulceraţie crateriformă sau de o formă exofitică, conopidiformă,
proliferativă
ulceraţia sau vegetaţia sângerează usor şi degajă un miros
respingător
dimensiunile cancerului de buză inferioară sunt întotdeauna mai
mari decât ale celui de buză superioară
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul de buză
Evoluţia - lentă, metastazarea ganglionară este tardivă, exitusul
survenind după 3 ani şi jumătate de suferinţă netratată
Tratamentul
chirurgical
Iradiere – adjuvant
Tumoră buză
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul de limbă
Reprezintă 18% din carcinoamele căilor aerodigestive superioare
Afectează sexul masculin în proporţie de 88%, de obicei după vârsta
de 40 ani, dar au fost descrise cazuri şi la copii
Localizarea cea mai frecventă (75% din cazuri) este în cele 2/3
anterioare ale limbii
Histologic predomină carcinomul spinocelular (97% din cazuri) şi
apoi carcinoamele adenoide chistice şi sarcomul
Simptomatologia - debutul este insidios nealarmant pentru bolnav
tulburări de motilitate a limbii:
tulburări de masticaţie;
tulburări de fonaţie;
dureri spontane sau provocate de deglutiţie cu iradiere în ureche;
parestezii.
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul de limbă
Simptomatologie
apariţia ulceraţiei dureroase, indurate la bază, sângerânde, şi care
treptat capătă un caracter vegetant
forma tumorală nodulară, cu nodul interstiţial, bine conturat, mobil,
neaderent şi nedureros
ulteriorlobulul se fixeaza, devine infiltrativ, sensibil şi se
ulcerează, apărând şi durerile spontane şi provocate de mişcările
limbii
cancerul localizat la baza limbii apare fie sub aspect nodular, fie
vegetant ulcerativ, cu fundul ulceraţiei acoperit de sfacele,
sângerând şi cu o fetiditate caracteristică, putând asocia şi paralizi
de n.XII, trismus
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul de limbă
Evoluţia clinică
rapidă,
iradiere,
Tumoră limbă
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul planşeului bucal
evoluează asimptomatic în faza iniţială, iar tumora apare de obicei
median sau paramedian la nivelul papilei canalului Wharton
Anatomie patologică:
Macroscopic – formele
nodulară,
ulceroasă,
ulcerovegetantă
papilomatoasă
Microscopic
carcinoamelor spinocelulare (98%)
Carcinoame glandulare
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul planşeului bucal
Simptomatologia
debutul - eroziune mică dureroasă, dacă interesează frenul
ulceraţia poate evolua în două direcţii
devine profundă cu invazia vecinatăţii
se acoperă de muguri cărnosi, vegetanţi, care sângerează uşor
verucoasă
papilomatoasă
nodulul interstiţial
Examen clinic:
forma ulceroasă, cea mai des întalnită - o leziune crateriformă, acoperită de muguri cărnoşi,
dureroasă, cu margini neregulate, cu fundul murdar şi acoperit de sfacele
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul obrazului
Evoluție:
extensia în profunzime infiltrarea pielii aspectul de
„coajă de portocală” şi în stadii mai avansate se produce perforarea
obrazului şi invazia vecinatăţilor (sinusul maxilar, fosa
infratemporală).
Tratament
Combinat (chirurgie, iradiere, citostatice) – cele mai bune rezultate
Cavitate bucală
tumori maligne
Cancerul val palatin:
Faza inițială – de multe ori asimptomatic, bolnavul acuză neadaptarea
protezei, iar în cancerul de văl pot apare tulburări fonatorii, dureri sau
parestezii
Perioada evolutivă
aspectul tumoral este ulcerativ sau infiltrativ
refluarea alimentelor prin nas, rinolalia apertă, sialoree cu striuri
sangvinolente, trismus şi uneori tulburări auditive prin extensia tumorală
la tubă
Evoluție - în medie 3 ani producând deformaii osoase şi metastazând
locoregional
Tratament
în principal iradiant şi chirurgical pentru formele limitate la val
rezultate descurajante
Cavitate bucală
tumori maligne
Tumori neoplazice rare
sarcomul Kaposi - la nivelul palatului dur sau gingiei (SIDA);
melanomul localizat jugal, gingival sau pe palatul dur
rabdo-
non-Hodgkin
Topografie :
o singură regiune limfoidă (amigdală, bază de limbă)
locoregional (sunt afectaţi şi ganglionii limfatici)
Diagnostic – biopsie
Tratament - hematologic
Asocieri
de lambouri
Asocieri de lambouri
Asocieri
de lambouri
Asocieri de lambouri
Asocieri de lambouri
Reabilitarea vocala
T3 , T 4
LT +/- reconstructie + “voce esofagiana”
LT +/- reconstructie + “laringofon”
LT +/- reconstructie + proteza fonatorie
rezultate diferite
Zona vibratorie organizata
Neoglota spontana
Cele două falduri au fost modelate pe două pense, la aceeaşi înălţime faţă
de locul prezumat al inserţiei ulterioare a implantului fonator
S-a realizat o sutură submucoasă, tip surjet, a părţii laterale a pliurilor,
utilizând fir neresorbabil 5.0.
Pliurile au fost ancorate unul la celălalt, în porţiunea anterioară, printr-o
sutură eversată cu fir neresorbabil
După finalizarea faringorafiei, s-a trecut un fir prin porţiunea
corespunzătoare comisurii anterioare a neoglotei faringiene dirijate
chirurgical care a fost ancorat la rafeul median al musculaturii prelaringiene,
devenită acum prefaringiană.
MODELUL I
ESOFAGOSCOPIA (efectuată
înaintea montării implantului fonator)
releva:
1. Persistenţa firului martor care
marca locul “comisurii anterioare”
2. Relieful celor două pliuri era
prezent, dar uşor estompat faţă de
momentul creării lor
3. Sub zona celor două pliuri create
chirurgical se observa o mică zonă
diverticulară, apărută spontan
MODELUL I - REZULTATE
RECOLTAREA FASCIEI
CERVICALE
-s-a realizat de la nivelul
lamboului musculo-cutanat
cervical anterior
- s-a efectuat o incizie
arcuată la nivelul acestuia
- s-a decolat, superficial,
un lambou musculo-fascial
(fascie cervicală
superficială şi fibre din
platysma)
MODELUL II
Pliul drept
MODELUL II
Cele două structuri au fost suturate între ele utilizând un fir eversat,
neresorbabil, creând astfel “comisura anterioară” a neoglotei primitive dirijate
După finalizarea faringorafiei, un fir neresorbabil 3.0 a fost trecut submucos,
la nivelul acestei comisuri anterioare şi ancorat la nivelul rafeului median al
musculaturii prelaringiene pentru a etala cele două pliuri
MODELUL II
EVALUARE FIBROSCOPICĂ
la 35 zile postoperator:
Clasificare:
Loja retrofaringiană
Spațiul parfaringian prestilian
Spațiul parafaringian retrostilian
SPAȚIUL PARAFARINGIAN
Loja retrofaringiană:
Limite:
Posterior :
aponevroza prevertebrală
mușchii prevertebrali
coloana cervicală
Anterior:
peretele posterior al faringelui
Lateral:
septurile sagitale Charpy
SPAȚIUL PARAFARINGIAN
Loja retrofaringiană:
Conținut:
Ganglionii Gillette – mai dezvoltați în perioada
copilăriei, au tendința la atrofie, fără să dispară complet
niciodată
Spațiul prestilian:
Limite:
Posterior
diafragmul stilian
dripioara faringiană Toma Ionescu
Intern
peretele lateral al faringelui
Extern
loja parotidiană
maxilarul inferior
mușchii pterigoidieni
SPAȚIUL PARAFARINGIAN
Spațiul prestilian
Conținut:
prelungirea glandei parotide
artera maxilară internă
nervul auriculotemporal
nervul alveolar
nervul lingual
Spațiul retrostilian:
Limite:
Anterior
diafragmul stilian
aripioara faringiană Toma Ionescu
Posterior
aponevroza prevertebrală
Intern
Septul sagital Charpy
Extern
parotida
SCM
Superior
baza craniului
SPAȚIUL PARAFARINGIAN
Spațiul retrostilian:
Conținut
artera carotidă internă
vena jugulară internă
nervii cranieni IX, X, XI, XII
ganglioni limfatici
simpaticul cervical
Diagnosticul pozitiv
puncţia biopsie
sialografia
ecografia
tomograful computerizat
rezonanţa magnetică nucleară
arteriografia
SPAȚIUL PARAFARINGIAN -
PATOLOGIE
Tratament
chirurgical
în abcesul sau flegmonul retrofaringian se practică incizia şi drenajul
sub protecţie masivă de antibiotice
tumorile parafaringiene se extirpă practicându-se în funcţie de
volumul, extensia, histologia, vascularizaţia tumorii şi experienţa
chirurgului următoarele abordări:
transoral;
transcervical;
combinat - transoral şi transcervical
Cazuri particulare. Bomba
biologica
- HIV pozitiv
- Hepatita virala tip B
- Hepatitia virala tip C
- Sifilis
- TBC
- Dependent de
droguri injectabile
Cazuri particulare. Bomba
biologica
- HIV pozitiv
- Hepatita virala tip B
- Hepatitia virala tip C
- Sifilis
- TBC
- Dependent de
droguri injectabile
Cazuri particulare. Corp strain esofagian 1
saptamana. Coca Cola?
Cazuri particulare. Corp strain esofagian 1
saptamana. Coca Cola?
Cazuri particulare. Abces retrofaringian. DZ
Cazuri particulare. Abces retrofaringian. DZ
Traumatisme
Evaluarea diagnostică
1. Evaluarea traumatismului
2. Istoricul
3. Examinarea regiunii cefalice si cervicale
4. Controlul infecţiei
5. Examinare imagistica – examen CT
6. Teste de laborator
7. Fotografierea cazului
Managementul initial al plăgii
1. Curaţarea plăgii
2. Debridarea plăgii
3. Drenaj pasiv
4. Antibioterapie tintita initiata precoce
5. Administrare de antibiotice IV şi ser antitetanic; antirabic
6. Inspecţia şi documentarea plăgii
Piocianic
Stafilococ coagulazo pozitiv
Pasteurella caballi
Actinobacillus lignieresii
Actinobacillus actynomycetemcomitans – endocardita; specific
cal
Piocianic
Prelevarea cartilajului.
Evaluarea leziunilor cervicale
Implicatii medico-legale
Traumatizarea nervului
facial
Localizarea nervului
Detectia traumelor filetelor nervoase
Asigurarea integritatii nervoase
Scop > Monitorizarea
intraoperatorie a nervului facial
Localizarea nervului - Sonda de stimulare
asista chirurgul in identificarea pozitiei trunchiului nervului facial
Ramurile acestuia in timpul disectiei retrograde
Se diferentiaza tesutul nervos de tesut non-nervos
Scop > Monitorizarea
intraoperatorie a nervului facial
Detecteaza trauma nervoasa
Tractunile nervoase produc potentiale evocate – ioni
Irigarea cu solutie salina rece scade aceste frecventa acestor
modificari
Disectii prelungite si tractiuni nervoase duc la traumatisme
Perioade de pauza de disectie
Nerv facial activ cu perioade de „Burst” – viabil, prognostic bun
Nerv facial „tacut” sugereaza un prognostic rezervat
Scop > Monitorizarea
intraoperatorie a nervului facial
Integritatea nervoasa
Stimulare la sfarsitul disectiei proximal de sediul disectiei
Se aplica stimul electric 0,2mA
raspuns tip puls
Miscari cap
Electrocauter
Stimuli externi falsi
Monitorizarea intraoperatorie
a nervului facial
Stimularea intraoperatorie a nervului facial in cursul parotidectomiei
Inregistrarea EMG a activitatii.
2 sau 4 canale
Tehnica
Default
Analiza
Electrocauter
Raspuns datorita manipularii piese de rezectie
Complicatii
MEDICOLEGAL
Our Story
ENT Masterclass® is a novel concept to provide high quality training in Otorhinolaryngology, free at the point
of delivery. It is a multimedia training platform in Otolaryngology and allied fields, delivered by a faculty of
National and International repute. The first course took place in January 2005 at Doncaster Royal Infirmary,
England and was a runaway success. We are now in our fifteenth year and the 15th Annual International ENT
Masterclass® will be held at Doncaster Royal Infirmary, England (25-27th Jan 2019) with faculty from 4
continents.
The International ENT Masterclass® platform now provides nearly 2000 free delegate places per year and
provides over 50,000 surgeons free resources annually via our website. We have now provided over 6 million
pounds worth of free educational resources over the past 15 years in four continents.
ENT Trainees, General Practitioners and Senior Nurses from the UK, Europe, Australia, America, Africa and
Asia have attended and benefitted from these intensive masterclasses which cover wide topics including otology,
rhinology, laryngology, head and neck surgery, paediatric ENT, radiology, pathology and medico-legal issues.
The tenth Journal of ENT Masterclass® was published in Dec 2017 with review articles on
current ENT topics from national and international authors. The journals are available free from
our website in electronic format. The ENT Masterclass® has established itself as a well
recognised training resource. The dedication of the Faculty in giving their valuable time, the
support of Doncaster & Bassetlaw NHS Foundation Trust, sponsorship and the volunteers who
help with the logistics allow us to keep these courses completely free of cost to the trainees.
Due to the high demand for the ENT Masterclass®, the Annual International ENT Masterclass®,
is available as a WEBCAST for a National and International audience from the website:
www.entmasterclass.com
ENT Masterclass Website hits have crossed 50,000 per year from over 85 countries!
www.entmasterclass.com
Speakeri confirmati