FRAZA.

CONJUNCȚIA
Clasa a VII-a
Prof. Ioan Elena
 Fraza este enunțul format din două sau
mai multe propoziții (predicate).
• Propoziția este comunicarea cu un singur predicat.

• Mihai citește o carte. (citește-predicat verbal, o propozție)

• Mihai citește o carte, Andree se uită la televizor și Andra face
tema la română.
 Conjuncțiile coordonatoare
• Acest tip de conjuncții fac legătura între două părți de propoziție (sau între două
propoziții) care nu depind una de cealaltă din punct de vedere al sensului lor.
• Când este exprimat prin intermediul conjuncțiilor subordonatoare, raportul dintre
diverse părți de propoziție (sau dintre propoziții), se numește raport de coordonare.
• Conjuncțiile (și locuțiunile conjuncționale) se împart în patru subcategorii. Astfel, în
limba română întâlnim conjuncții și locuțiuni conjuncționale:
• copulative (și, nici, cât și, dar și, nu numai, precum și)
• adversative (dar, iar, însă, ci)
• disjunctive (sau, ori, fie, ba)
• conclusive (deci, prin urmare, așadar, în concluzie)
 Conjuncțiile subordonatoare
• Conjuncțiile subordonatoare leagă o propoziție
regenta de una secundară. În acest cazuri, propoziția
secundară se află întotdeauna într-un raport de
subordonare față de propoziția regentă.
• Exemplu: Am alergat atât de mult 1/ încât am
obosit. 2/ ( 1 – propoziție principală; 2 – propoziție
secundară)
 Coordonarea copulativă și prin juxtapunere – virgula, punct si virgula

• Raportul de coordonare reprezintă legătura stabilită între două sau mai multe
elemente existente în același plan, fără ca între ele să existe o relație de
interdependență din punct de vedere gramatical.
• Din punct de vedere semantic, legătura de coordonare se constituie din coexistența în
timp și spațiu a diverselor elemente, precum și în consecutivitatea acțiunilor.
• Se pot afla în raport de coordonare, după cum urmează:
• părțile de propoziție între ele
• o parte/ mai multe părți de propoziție cu o propoziție/ mai multe propoziții
• propozițiile (între ele)
• Părțile de propoziție aflate în raport de coordonare pot avea aceeași funcție
sintactică. În această situație, ele reprezintă o parte de propoziție multiplă (sau pot
avea funcții sintactice diferite).
• Propozițiile în raport de coordonare (propoziții coordonate) pot
fi:
1. Principale
2. Secundare
• Raportul de coordonare se poate realiza prin:

1. Juxtapunere – prin virgulă

• Juxtapunerea reprezintă alăturarea prin virgulă a două (sau mai
multe) propoziții sau părți de propoziție, în vederea formării unui
raport de coordonare între acestea.
• Exemplu: Nu contribuiam la efort,/ se descurcau singuri.
2. Joncțiune
Coordonarea prin joncțiune se realizează cu ajutorul conjuncțiilor
și al grupurilor de cuvinte cu valoare de conjuncții coordonatoare:
• Copulative: și, nici
• Adversative: dar, iar, însă
• Disjunctive: sau, ori, fie
• Conclusive: deci, așadar, prin urmare, în concluzie·

• Exemplu: Călătoria a fost lungă, / dar ne-am simțit foarte bine

 Raportul de subordonare
• Raportul de subordonare se realizează între doi termeni
(fie propoziții, fie părți de propoziție) care au funcții
sintactice diferite. Dintre acestea, unul va fi determinant
(regent), iar celălalt, determinat (sau subordonat).
• Subordonarea presupune ca, pe lângă părțile principale
de propoziție (sau propoziția/ propozițiile principală/e),
să existe părți secundare de propoziție (sau propoziții
secundare).
Raportul de subordonare se realizează cu ajutorul:
• Conjuncțiilor (sau al locuțiunilor conjuncționale) subordonatoare: că, ca,
să, dacă, încât, fiindcă, din cauză/pricină că, pentru că, de parcă etc.
• Exemplu: Pauzele sunt bune/ dacă nu devin prea lungi.

Alte cuvinte (părți de vorbire) cu valoare de element de relație:

• Pronumelor (sau al adjectivelor pronominale) relative: care, ce, cât, cui, cel ce etc.
• Exemplu: Nu cumpăra rochia/ care nu are etichetă.
• Adverbelor relative: unde, de unde, când, până când, cum etc.
• Exemplu: Mă grăbesc/ când mă strigă Ioana.
• Pronumelor nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricui
• Exemplu: Oricine vine/ se va simți ca acasă.
• Adverbelor nehotărâte: oriunde, oricum, oricând etc.
• Exemplu: Oriunde privesc/ văd oameni veseli.