PATOLOGIE VASCULARA

Peretele arterial normal

3 STRATURI:
INTIMA - celule endoteliale
- fibroblasti
- tesut conjunctiv

📫 Activ dpdv hormonal:

📫 Eliberare Prostaglandine si
Factori activatori plachetari
📫 Proliferarea cel endoteliale
si fibroblastilor
📫 Proliferare → fenomene de
obstructie
 Peretele arterial normal

MEDIA – fibre elastice

− cel
musculare netede
− tesut
conjunctiv

📫 Suport structural
📫 Capacitatea de a
reactiona la modificari
hemodinamice
📫 Varsta/ATS: cel
musculare→tesut fibros
 Peretele arterial normal
ADVENTITIA :
- colagen
- fibroblasti
- cel muscular netede ↓

📫 Vasa vasorum = canale

vasculare la interfata
medie/adventice

📫 Nervi adrenergici:
- vasoconstrictie
- vasodilatatie
Arterele

▪ Transporta sangele de la inima spre

periferie
▪ Supuse celor mai mari presiuni – au
tunica medie cea mai dezvoltata
🢭 Elastina permite destinderea si revenirea
(efectul elastic)
🢭 Musculatura netede permite constrictia si
dilatarea
Arterele

▪ 3 categorii:
🢭 Arterele elastice (de transport)
🢭 Arterele musculare (de rezistenta)
🢭 Arteriolele
Arterele elastice

▪ Aorta si ramurile
▪ Cele mai apropiate de inima si suporta
presiunea cea mai ridicata a fluxului
sangvin pompat de inima
▪ Continutul cel mai ridicat de elastina,
permitandu-le expandarea
▪ In diastola cardiaca presiunea acumulata
de peretii lor impinge sangele centrifug,
spre periferie (relaxarea elastica)
Arterele musculare

▪ Daca in arterele elastice tunica medie era

formata mai ales de elastina, aici e
formata mai ales din fibrele musculare
netede, ceea ce le permite o constrictie si
relaxare active
▪ Distribuie sangele la organe specifice
▪ Fibrele vasomotorii ale sistemului nervos
simpatic regleaza activitatea musculaturii
netede arteriale
 Arterele musculare
▪ In functie de necesitati, fibrele vasomotorii
pot produce vasoconstrictie (reducerea
lumenului datorita contractiei musculaturii
netede) sau vasodilatatie (cresterea
lumenului prin relaxarea musculaturii)
▪ Mici schimbari in diametrul vascular
influenteaza semnificativ fluxul sangvin si
presiunea arteriala, facand arterele
musculare cruciale in reglarea dinamicii
circulatorii
Arteriolele

▪ Cele mai mici artere

▪ Cele mai mari dintre arteriole au toate cele
trei tunici, cu tunica medie formata in
principal din fibre musculare netede
▪ Arteriolele hranesc direct patul vascular
capilar; aceste arteriole mai mici fiind
formate din celule musculare inconjurand
intima
Arteriolele

▪ La aceste nivel are loc cea mai puternica

cadere in presiunea sangvina
▪ Realizeaza cea mai mare rezistenta a
curgerii sangvine
▪ Fluxul sangvin nu mai pulseaza cand
ajunge la nivel arteriolelor
 Peretele venos normal
▪ 3 straturi: intima+medie+adventitia
▪ Media venoasa: - cel. Musculare ↓
🢭 - tesut conjunctiv ↓
▪ Adventitia & intima venoasa = cea arteriala
▪ Hiperplazia intimala : - trauma
− dispozitive endoluminale
- flux ↑
 Peretele venos normal
▪ Fluxul sanguin mentinut
prin:

- contractia muschilor
- gradientul de presiune
in expir/inspir
- valve bicuspide
Vene

▪ Formate din unirea venulelor

▪ Lumenul este mai larg decat cel arterial
▪ Adventitia este cel mai important strat
▪ Presiunea este joasa, ceea ce le permite
sa aiba un perete mai subtire
Vene

▪ Sunt necesare mecanisme speciale

pentru a favoriza intoarcerea sangelui
spre inima:
🢭 Valvele venoase
🢭 Pompa musculara
🢭 Pompa respiratorie
▪ Situate in zonele unde fluxul este
antigravitational
▪ Sunt valve unidirectionale, formate din pliuri
ale intimei
Pompa musculara si respiratorie

▪ Contractia musculara impinge sangele

prin valvele unidirectionale
▪ Schimbarile presionale respiratorii ajuta la
intoarcerea venoase, in inspir presiunea
negativa intratoracica avand un efect de
aspiratie
Capilarele

▪ Formate doar dintr-o subtire tunica interna

(intima) sau doar din endoteliu
▪ Majoritatea sunt aranjate in paturile
capilare
▪ Cele mai subtiri permit schimburile dintre
sange si tesuturi
Patul capilar

▪ Reglajul fluxului sangvin se realizeaza si

la nivelul patului capilar
▪ Suntul este o conexiune directa dintre
arteriola hranitoare si venula de drenaj
▪ Sfincterul precapilar este un manson de
fibre musculare netede dispuse la originea
capilarelor adevarate, actionand ca o
valva in reglarea fluxului sangvin
Capilarele

▪ Presiunea sangvina de la acest nivel este

relativ scazuta
▪ O presiune crescuta ar rupe capilarele
fragile
▪ Presiunea ridicata ar forta o cantitate
excesiva de fluide din fluxul sangvin in
spatiul interstitial
Venulele

▪ Dreneaza patul vascular

▪ Cele de mici dimensiuni sunt formate din
endoteliu si cativa fibroblasti agregati
▪ Cele mai mari contin o fina tunica medie si
adventitie
▪ Presiunea sangvina continua sa scada,
intalnind rezistenta
 TIMPI CIRCULATORI

■ Timpul arterial
■ Timpul arteriolar
■ Timpul parenchimatos
■ Timpul flebografic

MENIU
 TIMPUL ARTERIAL
▪ opacifierea trunchiului arterei explorate, precum si a
▪ ramurilor principale

▪ durata acestui timp este variabila si depinde de mai

▪ multi factori:
🢭 artera propriu-zisa (sediu, calibru,..)
🢭 cantitatea de produs de contrast injectat
🢭 debitul de injectare

▪ tine cateva secunde

▪ arterele au un traiect variabil,precizat de anatomie
🢭 tonalitate omogena
🢭 margini nete, liniare, aproape paralele
🢭 diminuare brusca de calibru la emisia unei colaterale

MENIU
 TIMP ARTERIOLAR

▪ urmeaza timpului arterial

▪ durata aproximativ egala cu timpul arterial

Aspectul arteriolelor:
▪ artere ramificate cu aspect de "arbore"
▪ densitate variabila functie de teritoriul
studiat
🢭 omogene, cu margini nete
🢭 calibru ce se reduce brusc

MENIU
 TIMP PARENCHIMATOS
▪ extrem de variabil functie de teritoriul examinat

▪ la nivelul partilor moi (muschi,tesut conjunctiv) nu poate fi

observat cu precizie

▪ la nivelul diferitelor parenchime glandulare (rinichi, ficat,

splina, tiroida...), precum si la nivelul diferitelor tumori
circulatia este augmentata

▪ durata acestui timp este variabila,functie de organul

studiat, uneori fiind chiar mult prelungit

MENIU
 TIMPUL FLEBOGRAFIC
•rezulta din drenajul prin vene a sangelui opacifiat

•deseori greu de evidentiat datorita imaginii slabe

datorata dilutiei mari

•uneori se confunda sau coexista cu timpul

parenchimatos, datorita fenomenului de retentie a
substantei de contrast

•metoda ideala de examinare a acestui timp circulator

este angiografia cu substractie digitala.

MENIU
Arteriografie renala
 PATOLOGIE ARTERIALA

🢭 Arteriopatii funcţionale
🢭 Arteriopatii cronice obliterante organice
■ Arteriopatii degenerative
■ Arteriopatii inflamatorii
■ Arteriopatii congenitale
■ Traumatisme
🢭 Angeite hiperergice
🢭 Crioangiopatiile
🢭 Anevrismele arteriale periferice
🢭 Fistule arterio-venoase
(comunicari arterio-venoase)

MENIU
 ARTERIOPATII FUNCŢIONALE

▪Acrosindroame cu vasoconstricţie (tulburări

arteriospastice ale extremităţilor):
🢭 Sindromul Raynaud;
🢭 Acroangiosindroame secundare (fen. Raynaud);
🢭 Bolile livedo;
🢭 Acrocianoza;
🢭 Eritrocianoza supramaleolară;
▪ Acrosindroame cu vasodilataţie.
🢭 Eritemalgia;

MENIU
 ARTERIOPATII
INFLAMATORII
specifice
■ Sifilisul
■ Tuberculoza
■ Arterite infecţioase acute;
■ Arterita rickettsiană;
■ Arterita virală;
■ Arterita malarică;
nespecifice
■ Trombangeita obliterantă;
■ Arterita temporală (Horton)
■ Boala Takayashu
de natură colagenică
■ Panarterita nodoasă;
■ Arterita din LED;
■ Arterita reumatismală

MENIU
 ARTERIOPATII
DEGENERATIVE
Boala ocluziva
Obliterarea acuta si cronica
■ Tromboza
■ Embolia

■ Ateroscleroza obliterantă periferică

■ Sindromul Leriche
■ Arteriopatia periferică diabetică
■ Arteriopatia aterosclerotica la tineri
■ Boala Fabry
■ Arteriopatii hipertensive
■ Arteriopatii datorate vârstei

■ Arterioscleroza mediei (Moenckeberg)-neobstructiva

MENIU
 ATEROSCLEROZA
🢭 frecventa mare in a doua jumatate a vietii
🢭 Intereseaza in general toate arterele, cu
predominenta aorta si marile vase si arterele
membrelor inferioare (mai putin arterele
viscerale si supraaortice)
▪ Caracterele radiologice ale vaselor
aterosclerotice:
■ Neregularitati parietale
■ Frecventa mare a stenozelor
■ Obstructii vasculare (tromboze)
■ Circulatie colaterala in general bine dezvoltata
■ Dilatari poststenotice sau anevrismale(aorta)
■ Calcifieri in peretele arterial

MENIU
 Factori de risc pentru ATS
▪ Predispozitie genetica
▪ Fumatul
▪ Alimentatie/dieta
▪ Insuficienta renala cronica
▪ HTA
▪ Varsta
▪ Hiperlipidemie
▪ Obezitate
▪ Homocysteinuria
 ATS
▪ Leziunea ATS:
🢭 - circumferentiala
🢭 - excentrica

Imagine:
▪ Placa excentrica
▪ Capsula fibroasa(sageata)
▪ Miez lipidic necrotic
 ATS
Stenoza concentrica AIC Placa excentrica AFS
 BOALA OCLUZIVA ARTERIALA

▪se clasifica in
🢭 acuta
🢭 cronica
▪dupa Fontaine prezinta urmatoarele
caracteristici :
1.leziuni aterosclerotice asimptomatice
2.claudicatie intermitenta : usoara si severa
3.dureri in repaus
4.modificari trofice cu necroza si gangrena

MENIU
 SINDROMUL LERICHE
- obstructie aorto-iliaca bilaterala
▪ Ateroscleroza aortei abdominale intereseaza in principal
portiunea infrarenala si de cele mai multe ori continua spre
arterele pelvine.
▪ Simptomele din ocluzia aortei distale sau de artere iliace
depind de extinderea ocluziei si de circulatia colaterala dar si
de boala periferica asociata.
▪ Caracteristic este triada:
🢭 pulsuri femurale ↓ sau absente
🢭 dureri in fese si in coapse (motiv de confuzie cu o discopatie
lombara)
🢭 disfunctie erectila (paralizie de nerv L1)

Cele mai importante colaterale sunt arterele viscerale, in special artera

mezenterica inferioara, arterele intercostale si lombare, bratele arterei
iliace interne, artera femurala comuna si artera femurala profunda.
 SINDROMUL LERICHE

▪ Ocluzia aortei distale incepe la bifurcatie si se poate extinde proximal

spre originea arterei mezenterice inferioare si a spre arterelor renale.
▪ Ocluzia proximala spre arterele renale este extrem de rara.

▪ Etiologia ocluziei distale este preexistenta unei stenoze sau a unui

embolism

▪ Barbati
▪ Factori de risc:
▪ Fumat
▪ Hipercolesterolemie

Placile ATS de la nivel Aortic/Iliac pot

fi surse de ateroembolii distale
« Blue toe Syndrome »

MENIU
Relatia ocluzie - simptomatologie

OCLUZIE CRONICA OCLUZIE ACUTA

 ARTERIOPATIA DE TIP
ATEROSCLEROTIC LA TINERI

▪ Survine la persoane tinere

▪ Aspectul angiografic identic cu leziunile

din ateroscleroza

▪ Survine insa unilateral interesand

membrul superior si cel inferior
homolateral

MENIU
 EMBOLIILE ARTERIALE
Majoritatea emboliilor arteriale isi au originea in inima stanga:
🢭 Aritmii cardiace (fibrilatie atriala!!)
🢭 IM (tromb intracavitar)
🢭 Anevrism ventricular/Valva protetica/Endocardita
🢭 Cardiomiopatie/Embolie paradoxala/Neoplasm

▪Alte cauze de embolii arteriale (non cardiace):

▪ Placile aterosclerotice
▪ Anevrisme arteriale-trombi murali (aorta, subclavie, poplitee)
▪ Stari de hipercoagulabilitate
▪ Trauma
▪ Corpi straini
 EMBOLIILE ARTERIALE
▪ Ocluzia vasului cu defect de
umplere intraluminal convex
▪ Lipsa colateralelor/sarace
▪ Interesarea mai multor vase
● diagnosticul angiografic este
facilitat de:
● anamneza: -debut brutal
dureros
● existenta unei boli cu
potential emboligen

🢭 angiografia este necesara

doar pentru stabilirea
sediului emboliei
 ANEVRISMELE ARTERIALE
PERIFERICE

▪ Anevrisme congenitale;
▪ Anevrisme traumatice;
▪ Anevrisme inflamatorii:
🢭 Anevrisme micotice (endocardite bacteriene);
🢭 Anevrisme sifilitice;
🢭 Anevrisme tuberculoase.
▪Anevrisme degenerative aterosclerotice;
▪ Anevrisme poststenotice;

MENIU
 ANEVRISME ARTERIALE

▪ Adevarate
▪ False
(pseudoanevrsime)
 ANEVRISME ADEVARATE
▪ Cele 3 straturi intacte ▪ Artere mari si medii
▪ Contur: neted - Ao abd/ Ao toracica
▪ Calcifieri intimale - AIC/ Art iliaca
▪ Risc ruptura creste cu interna
dimensiunea - Art. Subclavie
▪ Largirea arterei > 1,5 x - AFC/ Art. Poplitee
diam nomal Fact de risc:
▪ Majoritatea degenerative - varsta >60 ani
▪ Subtirea mediei, pierdere - HTA/ATS/sex
de fibre elastice, cel musc masc.
netede si colagen - BPOC(Anevrism
 ANEVRISME FALSE
▪ Largire focala a lumenului vascular
▪ Intreruperea completa/partiala a peretelui vascular
▪ Risc mai mare de ruptura fata de anevrismele
adevarate
▪ Prezinta contur neregulat, lobulat
▪ Calcifieri absente ( excep. cele cronice)
▪ Cel mai frecvent iatrogene: angiografii, biopsii
percutane
▪ Alte cauze: traumatice, ruptura unui anevrism
adevarat, infectii vasculare(micotice)
 ANEVRISMELE ARTERIALE

🢭 2 tipuri:
■ Fuziforme
■ Sacciforme
🢭 uneori sunt pline de
trombi (dimensiuni
false)

MENIU
ANEVRISM AORTA ABDOMINALA
 DISPLAZIA FIBROMUSCULARA
▪ aceasta boala este mai frecventa la femeile tinere, cu
varste cuprinse intre 20 si 40 de ani
▪ = tulburari fibrotice ale intimei, mediei sau adventitiei
▪ Etiologia: nu se cunoaste
▪ Nu este de etiologie aterosclerotica sau inflamatorie
▪ arterele medii: Art Renala/Art carotida
interna(segmentul extracranian); rar sunt implicate
arterele vertebrale, iliace, subclaviculare si viscerale
(art mezenterica).
▪ D.p.d.v. histopatologic si examinarii angiografice, se
diferentiaza mai multe tipuri
▪ Cea mai frecventa forma este displazia fibromusculara
a mediei care arteriografic prezinta semnul « lantisor
cu perle/sirag de margele »

MENIU
 “LANTISOR CU PERLE”
ARTERA RENALA ARTERA CAROTIDA INTERNA
Simptomatologia Displaziei
Fibromusculare
▪ Obstructie (datorita stenozelor)
▪ Embolii distale (datorita trombilor ce se
formeaza la nivelul anevrismelor)
▪ Ruptura anevrismelor/disectie

TRATAMENTUL : angioplastie cu balon

 VASCULITE

▪ Boli inflamatorii ale peretelui vascular de

cauza necunoscuta
▪ Artere > Vene
▪ Decada III-V de viata
 TAKAYASHU
Panarterita ce intereseaza aorta si ramurile sale in special supraaortice,
mai putin frecvent arterele pulmonare.

▪ Modificari granulomatoase + infiltrat limfocitar > ingrosarea intimei + mediei ,

compromiterea lumenului vascular
▪ exista o predilectie pentru femeile tinere care descriu febra, mialgie, greata si un VSH
crescut

🢭 - de obicei sunt implicate arterele brahiocefalice, cu stenoza lunga fuziforma,

cuprinzand si carotida ( asa numitul sindrom de arc aortic).
🢭 -mai poate exista un tip care implica in special Ao abdominala si ramurile sale
importante, mai ales arterele renale.
🢭

🢭 Diagnosticul comporta 3 obiective:

■ Recunoasterea naturii inflamatorii

■ Depistarea unei patologii asociate ce necesita un tratament
■ Necesitatea unei revascularizatii

🢭 Angio CT si angio RM se foloseste pentru:

■ A stabili topografia leziunilor
■ A supraveghea evolutia bolii
■ A indica interventia chirurgicala
MENIU
 CLASIFICARE TAKAYASU

▪ “C”= interesarea
arterelor coronare
▪ “P”= interesarea
arterelor pulmonare

▪ Leziuni stenotice
▪ Asociate cu placi
ateromatoase
▪ Anevrisme aortice(1/3)
 TAKAYASHU

▪ Criterii diagnostice a Colegiului

American de Reumatologie
(AREND 1990)
🢭 Debut pana in 40 ani
🢭 Claudicatie la cel putin un
membru
🢭 Diminuarea pulsului brahial
🢭 Diferenta de TA de >10 mm
intre cele doua brate
🢭 Suflu de grad mare la aorta sau
subclavii
🢭 Anomalii arteriale: stenoze,
ocluzii la nivelul aortei sau
ramurilor sale
▪ Diagnostic pozitiv 3/6 criterii
▪ SE=90.5% SP=97.8%

MENIU
 TAKAYASU
TIP I TIP II
 TAKAYASU
TIP IV
 TROMBANGEITA OBLITERANTA-
BOALA BUERGER
▪ este un proces inflamator care implica arterele periferice de
dimensiuni medii pana la cel mai mic calibru si este intalnita de
cele mai multe ori la barbatii tineri, fumatori
▪ Mai rara decat ateroscleroza
SIMPTOMELE/SEMNE:
▪ intereseaza in special picioarele sau mainile cu claudicatie,
▪ durere in repaus si racirea extremitatilor
▪ deficite motorii
▪ Ulceratii/gangrene
ETIOLOGIE:
▪ este o reactie imuna inflamatorie la diferite noxe, in special
nicotina > detritusuri celulare inflamatorii > ocluzia lumenului
vascular
▪ Desi este o panarterita, peretele vascular ramane relativ intact

MENIU
 TROMBANGEITA OBLITERANTA
(BOALA BUERGER)

▪ Caracterele radiologice ale vaselor

■ Ocluzia majoritatii vaselor distal de articulatia
genunchiului sau articulatia cotului
■ Tromboze etajate pe arterele mici
■ Circulatie colaterala cu aspect tipic
“corkscrew”= “tirbuson”
(arhitectura peretelui vascular pastrata,
se formeaza colaterale importante in
vasa vasorum al vaselor ocluzate)

MENIU
TROMBANGEITA OBLITERANTA
(BOALA BUERGER)
B.Buerger Ocluzie Aterosclerotica
 ARTERITA TEMPORALA (B.HORTON)
ARTERITA CU CEL. GIGANTE
▪ Apare la vârstă înaintată în special la femei, la nivelul arterei temporale,
dar poate afecta şi aorta cu ramurile ei.
▪ Cel mai frecvent afectate : - Art Subclavie distala
▪ - Art axilara
▪ - Art Brahiala proximala
▪ Proces infiltrativ cu cel gigante: toate straturile peretelui vascular; cel
mononucleate, limfociti, cel T, macrofage.
▪ Prezentare:- femeie in varsta cu febra (de cateva saptamani), migrena
artera temporala sensibila la palpare, mialgii, VSH crescut.
▪ Interesarea arterei oftalmice > cecitate (40% din cazurile netrat.)
▪ Artera apare îngroşată cu aspect de cordon.
▪ Teritoriul din jurul arterei are aspect de inflamaţie acută.
▪ Lumenul vasului este îngustat şi rar trombozat.

MENIU
 ARTERITA TEMPORALA-
ASPECT ANGIOGRAFIC
▪ Stenoze multiple, lungi, neregulate
▪ Rar: anevrism de Ao toracica, abdominala
ARTERITA CEL. GIGANTE
 HEMANGIOAME
▪ Tumori vasculare
benigne
▪ leziuni congenitale
▪ etiologie necunoscuta
▪ orice organ
▪ Asimptomatice
▪ Complicatii hemoragice

poza: hemangiom
intramuscular (gamba)
 FISTULE ARTERIO-VENOASE
▪ Sunt comunicări anormale care se produc între o artera şi o
venă.
▪ Comunicarea se poate realiza direct, perete la perete, printr-
un scurt canal fistulos sau latero-lateral.
▪ Cauzele pot să fie congenitale sau dobândite (inflamatorii,
traumatice etc.)
▪ pot să apară fistule arterio-venoase iatrogene (cateterizare
arteriala) sau prin deschiderea unui anevrism arterial într-o
venă.
▪ În jurul traiectului de fistulă se poate forma un hematom
care poate da naştere unui anevrism.
🢭 Artera şi vena se dilată, proximal de fistulă, iar pereţii
venei suferă o hiperplazie fibromusculară şi elastică,
apărând arterializarea sângelui venos.
🢭 Peretele arterei, spre deosebire de al venei se subţiază.

MENIU
FISTULA ARTERIO-VENOASA PULMONARA
 ARTERIOSCLEROZA MEDIEI
(MONCKEBERG)
▪ Face parte din formele dilatative ale
arteriosclerozei
▪ Artere medii si mici
▪ Nu prezinta stenoze si obliterari
▪ Prezinta calcifieri la nivelul mediei vizibile si pe
radiografie simpla =vase calcificate circumferential
▪ Intereseaza in special arterele membrului superior
(antebrat)+ membru inferior
▪ Mai frecvent la diabetici si cei cu afectiuni renale .

MENIU
MONCKEBERG
 SINDROMUL RAYNAUD
▪sindromul primar Raynaud sau boala Raynaud se caracterizeaza printr-o
afectare centrala sau periferica vasomotorie, care produce vasospasm reversibil,
interesand arterele mici si arteriolele
▪ trebuie diferentiat de fenomenul secundar Raynaud, produs de bolile vaso-
ocluzive
▪ boala primara, vasospastica Raynaud apare in special la pacientii tineri care
sufera frecvent de migrene si care au antecedente in familie ;
▪ Diagnosticul sindromului primar Raynaud : simptomele prezente de 2 ani fara o
explicatie; mai frecventa la femeie; debut decada II-III.
▪ Simptomele sunt declansate de factori de mediu (frig), stres emotional la
majoritatea pacientilor
▪ fenomenul secundar Raynaud este de obicei asimetric sau unilateral si poate fi
determinat de o afectare trofica si mai lunga in timp.
ETIOLOGIE
🢭 Lupus eritematos sistemic
🢭 Sclerodermia
🢭 Artrita reumatoida
🢭 Sindrom Sjogren
🢭 Polimozita
🢭 Boli de tesut conjunctiv
MENIU
 SINDROMUL RAYNAUD
▪ pe arteriografie se observa stenoza, defect de
umplere si ocluzia arterelor interdigitale si digitale
 SINDROM RAYNAUD

▪ INAINTE ▪ DUPA
VASODILATATOARE
 DISFUNCTIILE ARTERIALE
TRAUMATICE
ETIOLOGIE
▪ leziunile arteriale produse dupa traumatisme,
interventii chirurgicale sau procedee interventionale
▪ pot produce ischemie acuta prin infectie, lacerare
sau disectie de perete arterial care poate duce la
ocluzie trombotica.
▪ angiografia de urgenta este indicata in special in caz
de ruptura aortica acuta, secundara decelerarii
traumatice
▪ arterele brahiale, femurale si popliteale sunt de cele
mai multe ori implicate

MENIU
 BLUE TOE SYNDROME
▪ Ruptura spontana a unei placi ateromatoase > embolie
distala (cristale de colesterol, trombi)
▪ 40 % macroembolie > Ischemie Acuta Membre
▪ 60% microembolie > Blue Toe Syndrome
▪ Blue Toe Syndrome: - durere cu debut brusc, decolorare
rosie-purpurie a unuia sau mai multor degete
▪ Surse de ateroemboli:
🢭 Stenoza aortica/iliaca
🢭 Anevrism aortic/iliac
🢭 Stenoza/anevrism extremitate
superioara
🢭 Stenoza extremitate inferioara
Macroembolie Art. Tibiale < Placi
ulcerate AFS
 OCLUZIILE ARTERIALE
CRONICE
▪ duc la stenoza progresiva si/sau ocluzie si este data in principal
de arterioscleroza obliteranta
▪ apare in general dupa varsta de 40 de ani
▪ reprezinta urmatorii factori de risc:
🢭 fumatul
🢭 diabetul
🢭 hipertensiunea arteriala
🢭 Hiperlipidemia

LOCALIZARE :
▪ arterele piciorului
▪ arterele pelvisului
▪ vasele de la baza gatului
▪ bifurcatia carotidei

MENIU
Stenoza de AFS tratat cu stent
ISCHEMIE CRITICA
 Disectia arteriala
▪ Intreruperea intimei cu
aparitia unui lumen fals

▪ Cauze:
🢭 Hipertensiune, ateroscleroza
🢭 Sdr. Marfan, Ehlers-Danlos
🢭 Coarctatia de aorta
🢭 Sarcina, droguri
🢭 Cateterism
 ANATOMIA VENOASA
1.VENELE CENTRALE:
-tonalitate omogena
-margini nete, liniare, aproape paralele
-tendinta de largire progresiva, centripeta
-defecte de umplere la locul varsarii colateralelor.
2.VENELE PERIFERICE:
-calibru augumentat de la periferie spre centru
-calibru neregulat datorita prezentei valvelor cu rol
de
impiedicare a refluxului sanguin
-viteza de circulatie extrem de scazuta
3.ANASTOMOZELE VENOASE:
-prezente la toate nivelele
-calibru variabil in general mic
-opacifiere buna in cazul injectarii cu presiune

VENE
MENIU
 METODE DE EXPLORARE A
SISTEMULUI VENOS
FLEBOGRAFIA ASCENDENTA (VENOGRAFIA)
- metoda de baza
- injectarea intr-o vena a sistemului superficial a unei cantitati de substanta de
contrast
- aplicarea unui garou imediat deasupra injectarii pentru a obliga drenajul
substantei prin sistemul profund, via colaterale.

ALTE TEHNICI FLEBOGRAFICE ALE M. INFERIOARE

- flebografia retrograda:
- demonstreaza incompetenta valvulara
- flebografia izomerica
- videoflebografia
- flebografia intraosoasa

- CAVOGRAFIA
- CT+RMN+DOPPLER COLOR
MENIU
 METODE DE EXPLORARE A
SISTEMULUI VENOS
TEHNICA
principiu:- identic cu arteriografia

METODE
•timpul flebografic al arteriografiei
• dilutie mare a substantei de contrast
• valabil la DSA
•punctia directa a venei in amont
• rar folosita
•cateterismul dupa punctia percutana a unei vene superficiale
• prin metoda Seldinger
• rezultate excelente
• permite injectarea selectiva in contracurent
• nu permite opacifierea v.pelviene,azigos,porta
•injectarea substantei de contrast intr-un teritoriu drenat de vena care
ce doreste a fi explorata
• parenchim glandular (ficat,splina)
• tesut osos (bazin, trohanter, stern, apof.spinoase)

MENIU
 PATOLOGIE VENOASA

VARICE

OBSTRUCTII VENOASE

COMPRESIUNI EXTRINSECI

MENIU
 PATOLOGIE
VENOASA
-varice-
•dilatari ale venelor care devin mai groase, sinuoase

•etiologie:
• congenitale
• dobandite, istoric de tromboza venoasa
superficiala sau profunda
• Sexul feminin/multipare
• Ortostatism prelungit
•se observa in general la membrele inferioare, dar pot
exista la toate nivelele

VENE
MENIU
VARICE
 PATOLOGIE VENOASA
- obstructiile venoase-

•prin tromboza
• incompleta,cu reducerea lumenului vascular (stenoza)
• Completa, prin tromb care:
• poate adera complet la perete
• adera partial la perete avind o parte flotanta(sursa emboligena)

• in ambele cazuri sangele este deviat prin numeroase colaterale

sinuoase la o viteza de circulatie redusa

•invazie neoplazica venoasa:

• intrinseca
• extrinseca
• totala sau partiala

VENE
MENIU
Ocluzie cronica VFC, VIE, VIC

▪ subst. de contrast injectata

pe partea stanga

▪ ajunge in venele iliace drepte

prin colaterale
TROMBOZA

▪ Defect de umplere central

▪ Trombi in vena Tibiala Post
si vena Peroniera
 PATOLOGIE VENOASA
-compresiuni extrinseci-
▪ venele sunt mai suple si mai putin rezistente
decat arterele
▪ pot fi deplasate sau amprentate usor de
mase din vecinatate (tumorale, infectioase
etc)
▪ Determina modificari ale traiectului venos:
🢭 Deplasari (refulari, angulari)
🢭 Compresiuni (amprente, aplatizari

MENIU
Obstructia VIE prin nodul limfatic
la pacienta cu cancer de col
uterin