Terminologie în recuperare cardiovasculara

• Ateroscleroza = asociere variabilă de plăci de aterom la nivelul arterelor de calibru

mare şi mediu constând dintr-o acumulare locală de lipide, glucide complexe, sânge
şi produse sanguine, ţesut fibros şi depozite calcare. Când sunt localizate la nivelul
arterelor coronare determină angina pectorală, infarctul miocardic sau moartea
subită. Când afectează arterele cerebrale poate cauza accident vascular cerebral, iar
când afectează arterele membrelor inferioare determină arteriopatie periferică. Placa
de aterom se dezvoltă progresiv de-a lungul vieţii
• Aterotromboza este un proces difuz şi progresiv, caracterizat printr-o spontană şi
inprevizibilă ruptură a plăcii aterosclerotice, ce conduce la activare trombocitară şi
formarea trombusului cu consecinţe potenţial fatale, cum ar fi infarctul miocardic,
accidentul vascular ischemic sau moartea subită de cauză vasculară.
• Angină pectorală = durere toracica cu următoarele caractere: sediu – median,
retrosternal, precordial; iradiere - în membrele superioare (umeri, braţe, antebraţe –
iradierea tipică pe marginea cubitală a antebraţului stâng), gât, mandibulă,
epigastru, interscapulovertebral; senzaţia încercată – de la simpla strângere la
durere puternică „ca o gheară”; fenomene însoţitoare – transpiraţii reci,
fatigabilitate, eructaţii; circumstanţe de apariţie – efort fizic, frig, vânt, emoţii
violente; durata – scurtă de 1-2 minute, maxim 5 minute; circumstanţe de dispariţie
– încetarea efortului şi/sau administrarea de Nitroglicerină sublingual. Este cauzată
de scăderea dezechilibrul dintre oferta scăzută de oxigen (determinată de îngustarea
aterosclerotică a arterelor coronare şi/sau spasm coronarian) şi cerea crescută a
miocardului la efort sau în alte situaţii solicitante.
• Infarct miocardic = obstrucţia completă a unui teritoriu coronarian. De obicei se
manifestă cu durere precordială severă, care persistă mai mult de 15 minute şi poate
dura câteva ore; este rezistentă la Nitroglicerină. Uneori este silenţios şi produce o
stare de disconfort.
• Angina instabilă = angina recentă (< 1 lună) care e declanşată de efort minim
şi/sau angina de repaus, ca şi cea care apare la efort minim şi/sau angina agravată –
mai severă. mai prelungită, mai frecventă
• Sindrom coronarian acut = include angina instabilă şi infarctul miocardic
• Claudicaţie intermitentă = durere musculară intensă, asemănătoare crampelor, la
nivelul gambei, care apare la mers şi se remite la repaus
• Dispneea = conştientizarea anormală a respiraţiei, însoţită de disconfort
• Ortopneea = dispneea care apare în clinostatism şi care este oprită de ridicarea
capului patului sau de folosirea mai multor perne
• Dipneea paroxistică nocturnă = pacientul se trezeşte brusc noaptea din somn cu
senzaţia că se sufocă, cu anxietate intensă, se ridică în poziţia şezândă şi respiră
profund
• Sincopa = pierderea completă, de scurtă durată a stării de conştienţă prin reducerea
perfuziei cerebrale
• Palpitaţiile = conştientizarea neplăcută a unor bătăi cardiace mai puternice sau mai
rapide

1
• Edemul = acumulare de lichid la nivelul ţesuturilor, mai ales la nivelul ţesutului
subcutanat şi submucos
• Hemoptizia = expectoraţia de sânge sau de spută cu striuri sanguinolente
• Cianoza = coloraţia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor
• Xantom = depozit de colesterol în piele, tendoane sau oase, cu diverse localizări,
având aspect de pată sau nodul de culoare galbenă
• Xantelasmă = mică pată ovală de culoare galbenă, localizată mai ales la pleoape şi
constituită din colesterol
• Anevrism vascular = mărirea calibrului unei artere sau modificarea saccifomă a
peretelui acesteia
• Hipertrofie ventriculară = îngroşarea miocardului ventricular
• Electrocardiogramă (ECG) = metodă de înregistrare a activităţii electrice a inimii
• Monitorizare Holter/24 ore = înregistrarea timp de 24 de ore a activităţii electrice
a inimii sau a tensiunii arteriale
• Echocardiografie = metodă de evaluare a structurii şi funcţionalităţii cardiace cu
ajutorul ultrasunetelor
• Angiografie = o imagine a vaselor sangvine obţinută folosind raze X şi substanţă
de contrast, care arata sediul, gradul şi numărul îngustărilor arteriale. efectuată la
nivelul arterelor coronariene = coronarografie
• Cateterism cardiac = o procedură ce furnizează informaţii despre: presiunea
sanguină intracardiacă, modul de funcţionare al valvelor, existenţa şi localizarea
îngustărilor coronariene. Un cateter este inserat într-o venă sau arteră la nivelul
coapsei sau al braţului. Cu monitorizare radiologică operatorul direcţionează
cateterul prin vasele de sânge şi-l poziţionează corect la nivelul inimii. Se injectează
substanţa de contrast şi se înregistrează imagini cu ajutorul unei camere. Durează 20
minute – 1 oră şi se efectuează sub anestezie locală
• Studiu electrofiziologic = tehnică de detectare a unei tulburări de ritm cardiac şi de
furnizare de informaţii referitoare la mecanismul acesteia, efectuată cu ajutorul unor
electrozi introduşi percutan (de obicei la nivelul coapsei) în sistemul circulator şi
plasaţi apoi la nivelul inimii unde stimulează activitatea electrică a cordului şi
înregistrează impulsurile electrice generate de aceasta
• Revascularizare = orice procedură care îmbunătaţeşte/reface fluxul sanguin la
nivelul unei artere.
• Angioplastia coronariană percutană / PTCA (percutaneous transluminal
coronary angioplasty) = tehnică de revascularizare miocardică: un cateter cu un
mic balon (stent) la vârf este introdus percutan într-o arteră superficială (femurală,
radială) şi plasat ulterior în teritoriul coronarian. La nivelul îngustării stentul este
umflat şi comprimă placa de aterom.
• Stent (endoproteză mecanică permanentă) = un tub scurt din material expandabil
care se inseră la nivelul arterei ce urmează să fie dilatată prin PTCA.
• By-pass aorto-coronarian (CABG) = Procedură chirurgicală de revascularizare
miocardică. Se realizează „scurt-circuitarea” / şuntarea zonei/zonelor îngustate de la
nivelul arterelor coronare cu ajutorul unor vase sanguine periferice, recoltate de la
acelaşi pacient – cel mai frecvent folosite sunt artera mamară internă şi vena safenă.

2
• Tromboliză = procedură terapeutică de dizolvare a unui tromb ce blochează
lumenul unei artere. Medicamente folosite: streptokinază, urokinază, heparină
• Valva aortică = valva ce reglează curgerea fluxului sanguin din ventriculul stâng în
aortă
• Valva mitrală = valva ce reglează curgerea fluxului sanguin din atriul stâng în
ventriculul stâng
• Valva pulmonară = valva ce reglează curgerea fluxului sanguin din ventriculul
drept în artera pulmonară
• Valva tricuspidă = valva ce reglează curgerea fluxului sanguin din atriul drept în
ventriculul drept
• Regurgitare/Insuficienţa valvulară = refluare – când o valvă cardiacă nu se
închide bine, permiţând săngelui să se întoarcă în amonte de valva cardiacă
• Stenoza valvulară = obstrucţie – când o valvă cardiacă nu se deschide complet şi
obstrucţionează fluxul sanguin ce trece la nivelul ei
• Valvuloplastie = procedură chirurgicală de lărgire a unei valve stenozate
• Proteză valvulară mecanică = proteză artificială = dispozitiv fabricat menit să
înlocuiască o valvă cardiacă afectată
• Aritmie = orice tulburarea a ritmului cardiac normal.
• Fibrilaţia atrială = o aritmie cardiacă în care atriile bat foarte rapid iar ventriculii
răspund prin bătăi rapide şi neregulate
• Fibrilaţie ventriculară = tulburare de ritm foarte gravă (malignă) în care inima se
contractă într-un mod complet dezordonat şi ineficient.
• Bradicardie = frecvenţa cardiacă scăzută sub 60 bătăi/minut
• Tahicardie = frecvenţa cardiacă crescută peste 100 bătăi/minut
• Cardioversie electrică= procedură de restaurare a ritmului cardiac regulat prin
aplicare de şocuri electrice, aplicate în două moduri: extern şi intern. Şocul electric
extern este practicat cu ajutorul defibrilatorului extern. Şocul electric intern este
realizat cu ajutorul defibrilatorului implantabil – aparat miniaturizat implantat la
nivelul toracelui, prevăzut cu doi electrozi care detectează ritmurile ventriculare
maligne, declanşând în acel moment un şoc electric repetabil la nevoie.
• Pacemaker = un dispozitiv care stimulează inima să se contracte. Este alcătuit
dintr-un generator de puls (pacemaker-ul propriu-zis) şi încă unul sau doi.electrozi.
Pacemaker-ul este implantat în organism (la nivelul toracelui) iar electrozii sunt
poziţionati intracardiac. Pacemaker-ul trimite inimii semnale pentru contracţie de
câte ori aceasta eşuează în generarea propriului semnal
• Cardiomiopatie = afecţiune primară a miocardului, care determină alterarea
performanţei miocardice şi care nu este rezultatul unei boli sau a unei disfuncţii a
altor structuri cardiace.
• Miocardita = inflamaţia sau modificarea degenerativă prezentă la nivelul
miocardului.
• Embol = un tromb care a migrat de la locul de formare în circulaţia sanguină.
• Endocardită = infecţie a endocardului şi a aparatului valvular
• Pericardita = inflamaţi a foiţelor pericardului, care poate evolua cu acumulare de
lichid la acest nivel.

3
• Tamponada cardiacă = comprimarea brutală a inimii prin acumularea rapidă şi
masivă de lichid în sacul pericardic
• Insuficienţa cardiacă = sindrom determinat de alterarea funcţiei de pompă a inimii
• Colesterol = o categorie de lipide (grăsimi) sintetizată în cea mai mare parte în
organism la nivelul ficatului. Joacă un rol deosebit de important în buna funcţionare
a tuturor celulelor şi reprezintă material de sinteză pentru ale substanţe vitale.
Acumularea lui în sânge în cantităţi excesive (hipercolesterolemie/hiperlipemie)
creşte riscul pentru afecţiuni cardiovasculare
• Grăsimi nesaturate = un tip de grăsimi care se găseşte cu deosebire în produsele
de origine vegetală şi în carnea şi uleiurile de peşte. Există grăsimi poli- şi
mononesaturate, iar consumul lor ajută la reducerea colesterolului sanguin
• Grăsimi saturate = grăsimile de origine animală, cu conţinut ridicat în colesterol
• Lipoproteine = combinaţie de colesterol şi proteine, ce reprezintă forma de
transport a colesterolului în sânge. Există 2 forme principale: LDL-colesterolul (low
density lipoproteins) = „colesterolul rău” – transportă colesterolul de la ficat spre
ţesuturi - şi HDL– colesterolul = „colesterolul bun” - transportă colesterolul aflat în
exces la nivelul ţesuturilor spre ficat
• Anticoagulante = clasă de medicamente care reduc riscul de formare a trombilor
(cheagurilor de sânge). Trombii sunt formaţi din trombocite, prin agregarea acestora
şi o proteină numită fibrină. Anticoagulantele împiedică formarea fibrinei. (ex.
heparina)
• Antiagregante plachetare = medicamente care previn agregarea trombocitelor (ex.
Aspirina)
• Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei II = Clasă de medicamente
folosite în tratamentul insuficienţei cardiace şi tratamentul hipertensiunii arteriale
(ex. enalapril, perindopril, fosinopril)
• Beta blocante = clasă de medicamente care blochează acţiunea hormonilor
simpatici (adrenalina), care fac inima să bată rapid şi mai viguros. Sunt folosiţi în:
prevenirea anginei, scăderea tensiunii arteriale, controlul ritmului cariac anormal,
insuficienţa cardiacă şi pentru a reduce riscul de un nou infarct miocardic la cei care
au avut deja unul.(ex. metoprolol, carvedilol, bisoprolol)
• Nitraţi = clasă de medicamente cu marcată acţiune vasodilatatoare la nivelul
vaselor inimii folosită în prevenirea crizelor anginoase(ex. nitroglicerina, izosorbid-
dinitrat)
• Diuretice = clasă de medicamente ce cresc eliminarea de apă şi sodiu prin urină
(ex. furosemid, indapamidă, spironolactona)
• Blocante ale canalelor de calciu = clasă de medicamente folosită în tratamentul
hipertensiunii arteriale şi cardiopatiei ischemice (ex. verapamil, diltiazem)
• Digitală (Digoxin) = medicament inotrop pozitiv folosit în tratamentul insuficienţei
cardiace şi a anumitor tulburări de ritm (ex. digoxin)
• Statine= clasa de medicamente ce acţionează prin scăderea nivelului colesterolului
sanguin (ex. atorvastatina, simvastatina, pravastatina)

Bibliografie:
• GAITA D., AVRAM C. Recupearea cardiovasculara - intre concepte si practica, Editura
Brumar, Timisoara, 2007.

4
• AVRAM C. Recuperarea pacienţilor cu sindrom metabolic – intervenţia asupra
stilului de viaţă. Editura Universităţii de Vest, Timisoara, 2012.
• GAITA Dan, AVRAM Adina, AVRAM, Claudiu. Antrenamentul fizic in
recuperarea cardiovasculara. Ed. Brumar, Timisoara, 2007.
• TUDORACHE V., LOVIN S., FREISEN M. Tratat de reabilitare pulmonara,
Mirton, Timisoara, 2009.