ORGANIZAȚIA MEDIA

BĂNICIOIU SEBASTIAN-FRANCESCO
CRP 1.1
 STABILIREA ORGANIZAȚIEI MASS MEDIA
RUTINE, BRANDING, PROMOVARE
• FIECARE ORGANIZAȚIE MASS-MEDIA, CHIAR ȘI ÎN CADRUL ACELUIAȘI DOMENIU, ESTE DIFERITĂ. CU
TOATE ACESTEA, TOATE ORGANIZAȚIILE MASS-MEDIA AU NEVOIE DE CONȚINUT PENTRU A ATRAGE
UN PUBLIC ȘI, ULTERIOR, AGENȚII DE PUBLICITATE, SELECȚIA ȘI ÎNCADRAREA SUNT EFECTUATE ÎNTR-
UN TIPAR CONSISTENT, ASTFEL ÎNCÂT PUBLICUL SĂ AIBĂ O IDEE LA CE SĂ SE AȘTEPTE ATUNCI CÂND
PARTICIPĂ .

• PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR ÎNCEPE LA UN NIVEL FILOZOFIC MAI LARG, UNDE ORGANIZAȚIA
MASS-MEDIA ALEGE CE TIP DE CONȚINUT DOREȘTE SĂ ACOPERE. APOI, ÎN CADRUL UNUI SINGUR GEN,
EXISTĂ ÎNCĂ O MULTITUDINE DE POVEȘTI DEMNE DE A DEVENI CONȚINUT. RELAȚIA DINTRE
RUTINELE MEDIA ȘI CONȚINUT INDICĂ FILOZOFIA DE LUARE A DECIZIILOR ȘI REFLECTĂ
PRIORITĂȚILE DE CONȚINUT ALE ORGANIZAȚIEI MASS-MEDIA, SAU MAI SIMPLU, TIPURILE DE
POVEȘTI PE CARE ORGANIZAȚIA MASS-MEDIA LE VA ACOPERI SAU NU.
 STABILIREA ORGANIZAȚIEI MASS MEDIA
RUTINE, BRANDING, PROMOVARE
• RUTINELE MEDIA SUNT O DECIZIE INTERNĂ ÎN CARE ORGANIZAȚIA MASS-MEDIA ÎNCEARCĂ SĂ
SE DEFINEASCĂ. ODATĂ STABILITĂ O RUTINĂ MEDIA, SCHIMBĂRILE ÎN FORMAT POT FI DIFICILE,
DEOARECE RUTINELE AU AJUTAT LA STABILIREA AȘTEPTĂRILOR AUDIENȚEI.

• SHOEMAKER ȘI REESE (1996) AU DEFINIT RUTINELE CA „PRACTICI ȘI FORME MODELATE,

REPETATE PE CARE OAMENII CARE LUCREAZĂ IN MEDIA LE FOLOSESC PENTRU A-ȘI FACE
TREABA”. ACEASTĂ DEFINIȚIE POATE FI EXTINSĂ DINCOLO DE MODUL ÎN CARE OAMENII CARE
LUCREAZĂ IN MEDIA ÎȘI FAC TREABA ȘI RECUNOSC VARIABILELE DE CARE SUNT CONSTRÂNȘI ÎN
LUAREA DECIZIILOR PRIVIND CONȚINUTUL.
 RUTINELE MEDIA:
ALOCĂRI DE RESURSE
• INDIFERENT DE TIPUL DE CONȚINUT PE CARE ORGANIZAȚIA MASS-MEDIA ÎNCEARCĂ SĂ-L
OFERE, TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE DECIZIILE PRIVIND MODUL DE ALOCARE A
RESURSELOR. RESURSELE SUNT ÎN ESENȚĂ BANII, ECHIPAMENTELE ȘI PERSONALUL CARE E
TRIMIS STRATEGIC PENTRU A ADUNA ȘI DISTRIBUI CONȚINUT. ALOCAREA RESURSELOR DUCE LA
DIVERSE ÎNTREBĂRI : AU ORGANIZAȚIILE MASS-MEDIA TIMP SĂ ACOPERE ACEA POVESTE? ESTE
ACEST CONȚINUT FEZABI, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR ȘI ETHNIC, DE OBȚINUT ȘI
DISTRIBUIT?

• BUGETUL ESTE INSTRUMENTUL MAJOR DE LUARE A DECIZIILOR ÎN ALEGEREA TIPULUI DE

CONȚINUT DE OFERIT PUBLICULUI DEOARECE TIMPUL ESTE LIMITAT ȘI ÎNTOTDEAUNA UN
FACTOR DE SELECȚIE, LA FEL CA ȘI BANII.NU EXISTĂ TIMP NELIMITAT ȘI BANI NELIMITAȚI
PENTRU A ACOPERI FIECARE POVESTE.CHIAR ȘI POVEȘTILE CARE SUNT ACOPERITE NU POT FI
PREZENTATE ÎN ACELAȘI STANDARD, DEOARECE VOR FI DIFERITE RESURSE ALOCATE.
 RUTINELE MEDIA ȘI BRANDINGUL

• RUTINELE MEDIA AJUTĂ LA STABILIREA UNEI DIFERENȚE COMPETITIVE ÎNTRE CEEA CE OFERĂ
ORGANIZAȚIILE MASS-MEDIA. CREAREA ȘI COMUNICAREA ACESTOR DIFERENȚE ESTE
IMPORTANTĂ CU ATÂT DE MULTE OPȚIUNI DE COMUNICARE PENTRU PUBLIC. PENTRU A
ÎNCERCA SĂ SE DISTINGĂ ÎNTR-UN MEDIU DE COMUNICARE AGLOMERAT ȘI SĂ ATRAGĂ
AUDIENȚA, ORGANIZAȚIILE MASS-MEDIA ÎNCEARCĂ SĂ SE IMPUNĂ CA LIDER ÎN INDUSTRIE,
OFERIND CONȚINUT DIFERIT ȘI CONȚINUT DE CALITATE SUPERIOARĂ FAȚĂ DE CONCURENȚA
LOR. STABILIREA RUTINELOR MEDIA CA ASPECT INIȚIAL AL PROCESULUI DE LUARE A
DECIZIILOR DE CONȚINUT ESTE UN PAS CĂTRE O ORGANIZAȚIE MASS-MEDIA CARE SE
DIFERENȚIAZĂ ȘI SE DEFINEȘTE CA BRAND.
 RUTINELE MEDIA ȘI BRANDINGUL

• MULȚI TEORETICIENI CARE SCRIU DESPRE BRANDING COMENTEAZĂ AȘTEPTĂRILE ȘI

DORINȚELE PUBLICULUI, PREZICÂND COMPORTAMENTUL. BRANDING-UL SE ALINIAZĂ
UTILIZĂRILOR ȘI RECOMPENSELOR, DEOARECE OAMENII ȘTIU LA CE MEDIA SĂ SE ADRESEZE
PENTRU A-ȘI SATISFACE NEVOILE. ÎN ACEST CAZ, OAMENII ȘTIU CE MĂRCI AU AVUT SUCCES LE-
AU SATISFĂCUT DORINȚELE; PRIN URMARE, EI CUMPĂRĂ DIN NOU ACELE MĂRCI.

• UN OBIECTIV AL ORICĂREI STRATEGII DE BRANDING PE TERMEN LUNG ESTE DEZVOLTAREA

UNEI SERII DE ATUURI. ORGANIZAȚIILE MASS-MEDIA AU ATUURI PRECUM: ÎNCREDEREA
REPORTERILOR SAU A PREZENTATORILOR LOR, TRADIȚIA, CONSISTENȚA ȘI REPUTAȚIA
GENERALĂ.
 COMUNICAREA BRANDULUI ȘI PROMOVAREA

• BRANDUL ESTE COMUNICAT PRIN SLOGANURI, LOGO-URI, APARIȚII PUBLICE ALE UNOR OAMENI
MARCANȚI AI ORGANIZAȚIEI, STRATEGII DE MARKETING, STRATEGII DE RELAȚII PUBLICE ȘI
ALTE RECLAME PROMOȚIONALE. STABILIREA MĂRCII ESTE UN PROCES CARE ÎNCEPE CU
PROMOVAREA MĂRCII ÎN SINE. OBIECTIVUL ACESTEI PROMOVĂRI PRIN PUBLICITATE ȘI ALTE
INIȚIATIVE DE COMUNICARE ESTE DE A GENERA CONȘTIENTIZARE, DE A EXPLICA CALITATEA
MĂRCII ȘI DE A DETERMINA PUBLICUL SĂ ÎNCERCE PRODUSUL MĂRCII.
• ATUURILE, CARACTERISTICILE BRANDULUI ȘI MOTIVELE GENERALE PENTRU CARE
CONSUMATORUL AR TREBUI SĂ CUMPERE MARCA TREBUIE SĂ FIE EXPLICATE PUBLICULUI, ÎN
SPECIAL ATUNCI CÂND UTILIZEAZĂ PENTRU PRIMA DATĂ BRANDUL. ÎN MOD EVIDENT, MĂRCILE
SUNT CEL MAI BINE COMUNICATE PRIN PERFORMANȚA PRODUSELOR SAU SERVICIILOR LOR,
DAR PERFORMANȚA POATE FI EVALUATĂ DOAR DUPĂ O ACHIZIȚIE.
COMUNICAREA BRANDULUI ȘI PROMOVAREA

• PROMOVAREA POATE FI O STRATEGIE INSTRUMENTALĂ ÎN FACILITAREA COMPORTAMENTULUI

DE CARE ESTE CEL MAI INTERESATĂ ORGANIZAȚIA MASS-MEDIA: UTILIZAREA MASS-MEDIA.

• PRIN RUTINELE MEDIA, BRANDINGUL ȘI STRATEGIILE DE PROMOVARE, AUDIENȚA POATE

DEZVOLTA OBIȘNUINȚA DE A ACCESA ANUMITE CANALE, CE DEVIN, ÎN ESENȚĂ, CANALELE LA
CARE MERGE MAI ÎNTÂI PENTRU ORICE TIP DE CONȚINUT DOREȘTE.

• STABILIREA RUTINELOR MEDIA ȘI DEZVOLTAREA STRATEGIILOR DE BRANDING AJUTĂ

ORGANIZAȚIA MASS-MEDIA PRIN SIMPLIFICAREA PROCESULUI DE LUARE A DECIZIILOR CU
PRIVIRE LA TIPUL DE CONȚINUT OFERIT AUDIENȚEI.
 BIBLIOGRAFIE

McQuail, Denis, 2010, Mass Communication Theory, Sage, 6th edition. Partea a IV-a: cap. 11

Shoemaker, Pamela, Reese, Stephen, 1996, Mediating the message. Theories of Influences on Mass Media
Content, Longman Publishers USA, capitolele 6, 7, 8