MĂSURĂTORI ANTROPOMETRICE

ȘI DETERMINAREA DEZVOLTĂRII
ARMONIOASE
 INTRODUCERE
Examenul de bază care permite aprecierea gradului de dezvoltare
fizică prin obiectivizare, este examenul antropometric. El furnizează
date obiective asupra dezvoltării prin măsurarea directă a unor
dimensiuni corporale. Măsuratorile sunt relativ simple, cu aparatura la
îndemâna şi permit extragerea unor concluzii foarte valoroase. Se poate
face exprimarea cuantificată a datelor şi prin prelucrarea lor cu
instrumentarul statistico-matematic se pot elabora standarde de
dezvoltare.
Examenul antropometric nu pune în evidenţă anumite caracteristici
şi deficienţe de dezvoltare fizică, care se pot observa şi evidenţia prin
somatoscopie, dar le poate obiectiviza.
Somatoscopia şi antropometria nu se exclud ci se complectează
reciproc.
 PARAMETRU SOMATIC TALIE
Definiţie: Talia (engleză = height) reprezintă dimensiunea
verticală a unei fiinţe (de la bazăpână la vârf); distanţa
măsurată între vertex şi linia de sprijin al tălpilor pe sol şi
se notează cuT. În România, clasificarea este estimată
astfel:
Statura-talia Bărbați Femei
ÎNALTĂ peste 180 cm peste 170 cm
În sport, cerinţele sunt extrem de
MEDIE peste 170 peste 160 cm
diferite, de la staturi mici la
gimnastica sportivă la staturi foarte
MICĂ sub 160 cm 150 cm înalte la baschet, volei. Există grafice
privind evoluţia înălţimii şi greutăţii
pe ani de vârstă şi pe sexe.

Instrument de măsură:
- pediometrul (0-2 ani), este un dispozitiv de lemn
format dintr-o scândură gradată în centrimetri, care are o
extremitate fixă de la care începe numărătoarea
centimetrilor şi o extremitate mobila (cursor). Sugarul se
aşează în decubit dorsal, având sub el un scutec curat.
Asistenta ţine capul copilului cu vertexul tangent la
extremitatea fixă a pediometrului.
Examinatorul imobilizează cu o mână genunchii
copilului în hiper extensie şi cu cealaltă aduce cursorul
tangent la plante, care trebuie să facă un unghi de 90
grade cu planul pediometrului; se ridică picioarele
copilului, menţinându-se cursorul imobil şi se citeşte
talia.
- taliometrul (peste 2 ani) - se
măsoară în poziţia stând, cu
călcâiele, fesele şi omoplaţii lipiţi
de taliometru, bărbia în piept,
astfel încât marginea superioară a
conductului auditiv extern şi
unghiul extern al ochiului să se
găsească pe orizontală. Asistentul
fixează tija mobilă a taliometrului
pe punctul vertex al capului şi
citeşte valoarea.
ANVERGURĂ BRAŢ /PALMĂ
Definiţie: Anvergura braţelor reprezintă distanţa între vârful mediusului
drept şi stâng(degetul mijlociu al mâinii) , cu braţele întinse lateral, la nivelul
claviculelor şi se notează cu ANVbr , iar anvergura palmei reprezintă lăţimea
palmei măsurată între police şi degetul mic şi se notează cu ANVp.
Instrument de măsură: anvergurometru, riglă sau panglică centimetrică
Tehnica de măsurare: din poziţia stând cu picioarele apropiate, braţele
întinse lateral, faţa la perete, se măsoară distanţa dintre vârful mediusului drept şi
stâng şi se înregistrează valoarea obţinută

Pentru măsurarea anvergurii palmei subiectul îşi

poziţioneză mâna cu palma în jos pe o suprafaţă plană,
degetele sunt rasfirate şi întinse. Se măsoară distanţa
dintre police şi degetul mic şi se înregistrează valoarea
obţinută.
MEMBRUL SUPERIOR
Definiţie: reprezintă distanţa dintre punctul acromial
şi punctul dactil, este membru pereche şi se notează cu
LMsup Este constituit din 3 segmente:
• braţ ( distanţa dintre punctul acromion şi radial
proximal)
• antebraţ (distanţa dintre punctul radial proximal şi
Instrument de măsură: Panglica centrimetrică
radial distal)
Unitatea de măsură centimetrul (cm).
• mână (distanţa dintre punctul radial distal şi dactil)
Tehnica de măsurare: Subiectul stă în stând sau aşezat,
membrul superior uşor depărtat de corp, palma orientată
spre interior. Asistentul fixează un capăt al panglicii
centimetrice pe punctul acromial şi o trece pe toată
lungimea segmentului pâna la punctul dactil. Se citeşte
valoarea obţinută. În cazul în care se doreşte măsurarea
fiecărui segment al membrului superior, asistentul fixează
banda pe reperele antropometrice ale acestora.
BUST
Definiţie: reprezintă distanţa dintre vertex şi
punctul pubian şi se notează cu B
Instrument de măsură: taliometru
Unitatea de măsură centimetrul (cm).
Tehnica de măsurare: Subiectul stă aşezat
cu spatele lipit de taliometru, privirea
înainte.
Asistentul, trage tija taliometrului până la
punctul vertex al subiectului şi citeşte
valoarea.
MEMBRUL INFERIOR
Definiţie: reprezintă distanţa dintre punctul trohanterian şi punctul calcanian
(linia de sprijin a tălpiilor) , este membru pereche şi se notează cu LMinf
Este constituit din 3 segmente:
• coapsă( distanţa dintre punctul trohanterian şi punct femural distal )
• gambă (distanţa dintre punctul tibial proximal şi tibial distal)
• laba piciorului (distanţa dintre punctul tibial distal şi linia de sprijin a tălpilor)
Raportarea acestora la lungimea totală a membrului inferior se poate vedea
în figura de mai jos:
Instrument de măsură: Panglica centrimetică
Unitatea de măsură centimetrul (cm).
Tehnica de măsurare: Subiectul este în poziţia stând,
picioarele uşor depărtate. Asistentul fixează un capăt al
panglicii centimetrice pe punctul trohanterian şi o trece
pe toată lungimea segmentului pâna la punctul
calcanian. Se citeşte valoarea obţinută. În cazul în care se
doreşte măsurarea fiecărui segment al membrului
inferior, asistentul fixează banda pe reperele
antropometrice ale acestora.
METRII CORPORALE
- DIAMETRE –
Definiţie:- Diametrul cranian transversal reprezintă
distanţa dintre cele două oase parietale ale capului. Se măsoară
cu compasul antropometric ţinându-se ramurile acestuia în
plan orizontal pe părţile laterale ale craniului deasupra
pavilionului auricular si se notează cu DCT
- Diametrul cranian antero-posterior reprezintă lungimea
craniului între glabelă şi protuberanţa occipitală şi se notează
cu DCAP
Instrument de măsură: Compas antropometric
Unitatea de măsură centimetrul (cm) şi milimetrul (mm)
Tehnica de măsurare: Diametrul lateral se măsoara cu
compasul antropometric ţinându-se ramurile acestuia în plan
orizontal pe părţile laterale ale craniului deasupra pavilionului
auricular. Compasul se plimba în sus şi în jos, înainte şi înapoi,
citind pe rigla gradată valorile maxime în cm şi mm.
METRII CORPORALE
- PERIMETRE
Perimetre TORACE(NORMAL/INSPIR/EXPIR
Definiţie: Reprezintă circumferinţa toracelui şi se
notează cu PTOR
Instrument de măsură: Panglică centimetrică
Unitatea de măsură centimetrul (cm) şi milimetrul
(mm)
Tehnica de măsurare:. Panglica centimetrică se
plasează în spate sub unghiul inferior al omoplaţilor şi în
faţă sub areola mamară la bărbaţi, şi la nivelul articulaţiei
coastei a IV-a cu sternul, la femei; se înregistrează
valorile în repaus, inspiraţie şi expiraţie forţată.
 Metode de evaluare: directă – vezi descrierea
ABDOMEN Măsurarea perimetrului abdominal este una
dintre modalităţile de apreciere ale cantităţii de
Definiţie: Reprezintă circumferinţa abdomenului şi grăsime abdominală (grăsime viscerală), care este
se notează cu PABD legată de apariţia bolilor coronariene şi a
Instrument de măsură: Panglică centimetrică diabetului zaharat.
Unitatea de măsură centimetrul (cm) şi milimetrul
GRAD DE RISC BĂRBAŢI FEMEI
(mm)
Tehnica de măsurare: Panglica centimetrică se
FOARTE MARE >120 >110
fixeaza la nivelul ombilicului, iar posterior pe punctul
corespunzator care se continua lateral cu o linie ce trece MARE 100-120 90-109
pe marginea crestelor iliace. SCĂZUT 80-99 70-89
Cand se face măsurătoarea asistentul trebuie să se FOARTE SCĂZUT <80 <70
asigure că panglica nu este prea strânsă sau prea lejeră,
că este întinsă pe piele şi orizontală. De obicei valoarea
perimetrului abdominal trebuie sa fie mai mică cu 10-15
cm decat cea a perimetrului toracic.
FLEXOMETRII LOMBARĂ
Definiţie: Mobilitatea lombară reprezintă capacitatea individului de a
efectua mişcări în plan frontal antero - posterior cu un anumit grad de
amplitudine la nivelul coloanei lombare.
Instrument de măsură: fleximetru
Unitatea de măsură centimetrul (cm) şi milimetrul (mm)
Tehnica de măsurare: Subiectul stă în ortostatism pe o banca de
gimnastică, cu genunchii în extensie şi apropiaţi. Se execută flexia trunchiului
pe bazin cu braţele întinse spre vârful degetelor. Fleximetrul este poziţionat
astfel încât valoarea 0 a acestuia să corespundă cu vârful degetelor subiectului
în poziţia aplecat înainte. La semnal, subiectul împinge capătul fleximetrului cu
degetele, executând o aplecare înainte. Se înregistrează valoarea obţinută.
 INDICELE OTT permite aprecierea flexiei coloanei dorsale.
pacientul în ortostatism ,se măsoară de la apofiza spinoasă T1 în jos o
distanţă de 30 cm. Se execută flexia maximă a trunchiului. Valorile
normale se încadrează între 33 - 33,5 cm.
PROBA DEGETE – SOL se apreciază prin măsurarea
distanţei între sol şi vârful mediusului, după executarea flexiei
coloanei. Se apreciază global atât flexia coloanei dorsolombare cât şi
flexia şoldului.
INDICELE SCHÖBER – se marchează apofiza S1, se măsoară
proximal 10cm şi se marchează. Se face proba degete – sol şi se
măsoară creşterea în centimetri dintre cele două marcaje, alungire
care este de aproximativ 5 cm; Se notează proba Schöber = 10/15cm.
(= +5cm).
INDICELE SCHÖBER INVERSAT – apreciază selectiv
extensia coloanei lombare; marcajele se efectuează ca la proba
Schöber pentru flexie, dar se apreciază scăderea în cm în timpul
extensiei care e considerată normală de aproximativ 2cm; Se notează
proba Schöber inversat = 10/8 cm (= -2cm).
DINAMOMETRII
Definiţie: metoda specială de determinare a forței de contracţie a
diferitelor grupuri de mușchi.Cu aplicabilitate în kinetoterapie,fiziologie,
medicină, antrenament sportiv.
Dinamometria se bazează pe folosirea dinamometrelor din cele mai
variate construcţii, toate având la baza proprietăţile elastice ale diferitelor
materiale.
Instrument de măsură: dinamometru înregistrează forţa flexorilor
degetelor la mâna dreapta şi stânga, forţa scapulară şi forţa lombară
- Dinamometrul palmar este constituit dintr-un arc oval, prevazut în
centrul sau cu un dispozitiv simplu bazat pe pârghii si cu un ac ce arata, pe
un cadran, valoarea fortei flexorilor palmari.
- Dinamometrul cu arc, cu variante diverse, este utilizat pentru
măsurarea forţei maxime, a preciziei reproducerii unei mişcări şi rezistenţei
diferitelor grupe musculare.
- Platformele sau mecanismele dinamografice permit studiul dinamicii
fortei în timp, la sărituri sau în startul probelor de viteză.
- Tensiometrul este un dispozitiv de înregistrare a forţei diferitelor grupe
musculare bazat pe presiunea exercitată de un cablu inextensibil asupra unui
sistem de măsurare.
ADIPOMETRII
- GROSIMI PLICI SEGMENTARE
Definiţie: Prin măsurarea plicilor cutanate se urmăreşte determinarea procentajului
de masa grasă (%MG) . În sport această metodă permite monitorizarea ţesutului adipos
şi modul în care acesta e distribuit (în sporturile cu categorie sportivii trebuie sa
slăbească uneori rapid, iar acest lucru trebuie să se realizeze în special din masa grasă,
altfel poate duce la o reducerea forţei musculare).
Instrument de măsură: caliper, Unitatea de măsură: milimetru (mm)
Tehnica de măsurare: Principii generale:
- Măsurătorile să fie făcute de acelaşi asistent şi întotdeuna pe partea dreaptă a
corpului atât pentru dreptaci cât şi pentru stângaci;
- Necesitatea relaxării complete a subiectului;
- Plica ce urmează a fi măsurată trebui să fie ţinută între degetul mare şi cel
arătător, iar în măsurarea plicii trebuie să se ia în considerare doar pielea şi ţesutul
subcutanat, cel muscular excluzându-se;
- Presiunea degetelor trebuie să fie eliberată în momentul măsurării cu caliperul
- Măsurarea cu caliperul trebuie să se efectuează perpendicular la suprafaţa pielii,
printr-o presiune constantă menţinută timp de 2 secunde pe plică;
- Măsurarea trebuie să fie făcută de cel putin 3 ori, ideal ar fi de 5 ori iar valoare
plicii corespunde mediei celor 5 măsurători aplicate;
Localizarea şi modalitatea de măsurare a pliciilor
cutanate:
• Plica bicipitală – este verticală, situată la mijlocul distanţei dintre
capul humeral (superior) şi articulaţia coptului (inferior).
• Plica tricipitală - este verticală, situată pe faţa posterioară (la
nivelul muşchiului triceps), la jumătatea distanţei dintre insercţia pe
acromion (superior) şi olecraniu (inferior).
• Plica subscapulară – este oblică situată la un centimetru de punctul
inferior al omoplatului.
• Plica suprailiacă – este oblică în jos şi medial situată la 2centimetrii
superior de creasta iliacă la intersecţia cu linia axilară anterioară.
• Plica abdominală – este verticală situată la 2 centimetrii în dreapta
ombilicului.
• Plica la nivelul coapsei – sportivul trebuie să fie aşezat cu
genunchiul flectat la 90grade;este verticală, situată pe partea
anterioară a coapsei la jumătatea distanţei dintre linia inghinală şi
partea superioară a rotulei.
• Plica la nivelul gambei – sportivul trebuie să fie aşezat cu
genunchiul flectat la 90grade;este verticală şi situată pe linia
mediană a feţei interne a gambei în porţiunea ei cea mai groasă
GONIOMETRII
DESCHIDERI ANGULARE INTERSEGMENTARE
REGULI GENERALE ALE TEHNICII BILANŢULUI ARTICULAR
1.Subiectul trebuie sa fie relaxat şi informat asupra manevrelor ce urmează a fi executate
2. Segmentul testat trebuie corect aşezat pentrun a se putea obţine poziţia 00;
3.Goniometrul va fi aplicat întotdeauna pe partea laterală a articulaţiei (excepţie măsurarea
supinaţiei);
4.Braţele goniometrului trebuie poziţionate paralel cu axele longitudinale ale segmentelor care
formează articulaţia;
5. Goniometrul nu trebuie presat pe segmente, ci aplicat uşor, pentru a nu împiedica mişcarea;
6. Amplitudinea mişcărilor articulare în direcţii opuse se măsoară separat iar apoi se notează şi suma
acestora pentru a putea evalua gradul de mişcare a unei articulaţii într-un anumit plan;
7. Gradul de mobilitate al unei articulaţii este egal cu valoare unghiului maxim măsurat al unei mişcări
(dar numai dacă s-a pornit de la poziţia 00). În cazuri patologice, scăzând din valoarea acestui unghi
unghiul de la care se porneşte mişcarea, obţinem gradul de mobilitate a acelei articulaţii;
8. Genunchiul şi cotul nu au mişcare de extensie, deoarece poziţia de extensie maximă este
considerată poziţia 00
9. Mobilitatea coloanei nu poate fi măsurată decât cu goniometre de construcţie specială.
Mobilitatea degetelor necesită goniometre mai mici şi cu unele adaptări.
 POZIŢIA DE FUNCŢIUNE (UTILITATE) – reprezintă
poziţia de maximă utilitate a articulaţiilor, care asigură
independenţă funcţională individului. Imobilizările
prelungite se efectuează în poziţia de funcţiune tocmai
pentru a o conserva în eventualitatea instalării
ankilozelor secundare.
COEFICIENT FUNCŢIONAL DE MOBILITATE (CH.
ROCHER) – utilizat pentru a exprima diferenţiat funcţia
articulară a diverselor sectoare de utilitate. Fiecare tip de
mişcare are coeficienţi funcţionali de mobilitate
elementari, care prin însumare determină un coefficient
global funcţional.
METRII PONDERALE FEMEI BĂRBAȚI
ÎNĂLȚIME( GREUTATE(k ÎNĂLȚIME( GREUTATE(k
- GREUTATEA m) g) m) g)
1,47 43,5-48,5 1,57 53,8-58,5
Definiţie: Greutate (engleză =
1,50 44,5-49,9 1,60 54,9-60,3
weight) este o mărime fizică
scalară care exprimă masa 1,53 45,8-51,3 1,63 56,2-61,7
corporală a unui individ şi se 1,55 47,2-52,6 1,65 57,6-63,0
notează cu G. 1,57 48,5-54,9 1,68 59,0-64,9
Instrument de masură: cântar 1,60 49,9-55,3 1,70 60,8-66,7
Unitatea de măsură a acesteia
1,63 51,3-57,2 1,73 62,6-68,9
este kilogramul (kg) sau gramul (g).
Greutatea corporală este un 1,65 52,6-59,0 1,75 64,4-70,8
indicator foarte precis al stării de 1,68 54,4-61,2 1,78 66,2-72,6
sănătate, al nivelului de dezvoltare 1,70 56,2-63,O 1,80 68,0-74,8
fizică a individului. 1,73 58,1-64,9 1,83 69,9-77,1
Modalitate de măsurare:
1,75 59,9-66,7 1,86 71,7-79,4
subiectul, sumar îmbrăcat se urcă
pe cântar, si se citeşte valoarea 1,78 61,7-68,5 1,88 73,5-81,6
afişată. Apoi acesta coboară de pe 1,80 63,5-70,3 1,91 75,7-83,5
cântar. 1,83 65,3-72,1 1,93 78,1-86,2
BAROMETRII
- CAPACITATE VITALĂ -
Definiţie: Capacitatea vitală (CV) reprezintă volumul de aer ce poate fi scos din
plămân printr-o expiraţie forţată efectuată după o inspiraţie maximă. Ea este egală cu
suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) şi are în medie o valoare de
aproximativ 4700ml. reprezentând în jur de 75% din capacitate pulmonară totală
(CPT);
Volumul curent (VT) reprezintă volumul de aer care pătrunde în plămâni, în cursul
unei inspiraţii şi unei expiraţii de repaus, valoarea lui medie la persoanele adulte este
de 500 ml.
Volumul inspirator de rezervă (VIR), reprezintă volumul maxim de aer ce poate fi
inspirat la sfârşitul unei inspiraţii de repaus. Valoarea lui medie la adulţi este de 3000
ml. ceea ce reprezintă 60% din capacitatea vitală.
Volumul expirator de rezerva (VER) reprezintă volumul maxim de aer care poate
fi expirat la sfârşitul unei expiraţii de repaus. Valoarea lui medie la adulţi este de
1200ml.,adică aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Volumul rezidual (VR) reprezintă volumul de aer care rămâne în plămân la
sfârşitul unei expiraţii maximale. Valoarea lui medie la adulţi este de 1300ml. ceea ce
reprezintă aproximativ 25% din capacitatea vitală.
 Capacităţiile pulmonare reprezintă valoarea sumei
a două ori mai multe volume pulmonare astfel :
• capacitatea pulmonară totală (CPT), reprezintă volumul
de aer cuprins în plămân la sfârşitul unei inspiraţii maxime,
însumând toate volumele pulmonare menţionate. Valoarea ei
variază în funcţie de talie, sex, vârsta, în medie laproximativ
6000ml.
•Capacitatea reziduală funcţională (CRF) reprezintă
volumul de aer care rămâne în plămân la sfârşitul unei expiraţii
de repaus. Valoarea ei,se poate obţine prin însumarea VER +
VR , ea reprezentând aproximativ 50% din CPT;
• Capacitatea inspiratorie (CI) reprezintă volumul de aer
ce poate fi introdus in plămân printr-o inspiraţie maximă care
începe la sfârşitul unei expiraţii de repaus. Valoarea ei este
echivalentă cu suma dintre VT si VER şi reprezintă 50% din CPT.
Instrument de măsură: spirometru
Unitatea de măsură: mililitrul (ml)
Modalitate de măsurare: Spirometrul este un aparat simplu,
în care se suflă (expiră) după un inspir forţat. Cu acestea se
evaluează cât de eficient şi cât de rapid se umplu şi se golesc
plămânii.
 CONCLUZIE

Indiferent CARE AR FI SCOPUL MĂSURĂRILOR

(DIAGNOSTIC,STATISTIC,EVOLUȚIE șI DEZVOLTARE CONFORM
VÂRSTEI,TESTARE SPORTIVĂ,testare progresivă) au la bază date
concrete despre starea organismului și structura acestuia în timp și
spațiu. Informația numerică ne formulează un plan de acțiuni care
pot fi implementate într-un program de rebilitare în cazul
problemelor deficitare sau planul de antrenare a sportivului și
valorificarea potențialului său.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!