Dreptul la

concentrarea atenției
Gabriela Vasilache (Negru)
Anul I – Master de spiritualitate creștină și viață sănătoasă
Argument
 Conștientizarea dificultății crescute a omului cotidian de concentrare a
atenției fără a se distrage prin tehnologie, care creează o presiune crescută
asupra creierului prin volumul din ce în ce mai mare de informații și
solicitarea permanentă a unui răspuns instantaneu care impactează puternic
inclusiv rolul de părinte, care implică responsabilitate, atât personală, cât și
pentru creșterea și educarea propriilor copii
 Găsirea celor mai bune soluții pentru recuperarea atenției, confruntând
factorii care cauzează acest fenomen:
 La nivel personal, prin adoptarea strategiilor practice de modificare a
comportamentului și crearea unui stil de viață sănătos
 La nivel de societate, prin asumarea responsabilității colective de a implementa
schimbări politice, economice și sociale, menite să ducă la o stare de echilibru în
care să reușim să valorizăm resursele limitate, ale noastre și ale planetei, fără a le
ataca, renunțând la ideea creșterii neîncetate și a vitezei accelerate, neadaptate
umanității noastre și la stingerea epidemiilor sociale întreținute de un mediu
cultural cu efecte patogene
Cuprins
 Nivelele atenției individuale și colective
 Cauzele și modul lor de acțiune la nivel personal și de societate
 Creșterea vitezei, comutarea frecventă a atenției și necesitatea filtrării informațiilor irelevante
 Paralizia stărilor de flux, fragmentarea
 Creșterea epuizării fizice și mentale
 Prăbușirea lecturii susținute
 Îngrădirea minții hoinare
 Dezvoltarea tehnologiei
 Creșterea optimismului feroce
 Creșterea stresului cu declanșarea vigilenței exagerate
 Deteriorarea regimului alimentar
 Creșterea poluării
 Creșterea incidenței ADHD și atitudinea față de aceasta
 Izolarea fizică și psihică a copiilor
 Soluțiile optime de confruntare a factorilor disturbatori care să ducă la recuperarea
atenției
Nivelele atenției

 Individuale
 Atenția pe termen scurt (focalizată, restrânsă), destinată efectuării unei acțiuni pe
termen scurt
 Atenția pe termen lung (de ansamblu, care reamintește direcția în care mergem)
 Claritatea atenției, care asigură înțelegerea profundă a sensului existenței noastre
individuale și urmărirea coerentă a acestuia (cine sunt, ce vreau să fac, unde vreau
să ajung)
 Colective
 Atenția socială (colectivă) adresată modului în care ne vedem unii pe alții încât să
putem conlucra către țeluri comune
1. Creșterea vitezei, comutarea frecventă a atenției și
necesitatea filtrării informațiilor irelevante
 În ultimii 130 de ani, cu trecerea fiecărui deceniu, subiectele de interes apar și dispar
tot mai rapid din atenția publicului, singura cauză incriminată fiind inundarea
sistemului cu cât mai multe date, ceea ce duce la reducerea timpului de focalizare a
atenției oamenilor pe o informație particulară (scade capacitatea colectivă de atenție)
 Volumul crescând de informații creează impresia creșterii vitezei, care ajunge să
obosească și să epuizeze resursele de atenție, sacrificând profunzimea gândirii, iar
necesitatea filtrării informațiilor irelevante consumă timpul și atenția
 Multitaskingul afectează grav creativitatea prin limitarea procesării informației
absorbite dintr-o singură experiență, care poate duce la crearea de noi conexiuni

2. Paralizia stărilor de flux, fragmentarea

 Starea de flux este o formă profundă de concentrare, în care rămânem mult timp pe un
obiectiv, sarcină, la limita abilităților noastre, simțind motivație puternică, care ne
absoarbe cu totul, aducând o stare de calm, măreție și profunzime, făcându-ne mai
fericiți și mai sănătoși
 Starea de fragmentare în multe activități și idei (opusul stării de flux) creează
sentimentul că suntem mai mici, mai superficiali și mai furioși
3. Creșterea epuizării fizice și mentale
 Privarea de somn, echivalentă pentru organism cu stare de urgență, activează sistemul
nervos simpatic, organismul orientându-se către răspunsuri rapide la solicitări, în
defavoarea unei gândiri clare, a unei atenții care să se poată focaliza pe detalii;
expunerea mare la lumină artificială duce la epidemia somnului deficitar
 Odihna ajută la curățarea creierului de toxine, deșeuri metabolice, favorizând formarea
de conexiuni neuronale și tipare de reacție acordate evenimentelor trăite, alimentând
creativitatea, memoria de lungă durată
 Visarea ajută la adaptarea emoțională la evenimentele reale, ducând la o bună
gestionare a stresului și la o concentrare mai facilă

4. Prăbușirea lecturii susținute

 Este și un simptom dar și o cauză a atenției atrofiate.
 Lectura este cea mai simplă și mai des întâlnită stare de flux, care produce progresarea
profundă a gândirii umane din 400 de ani
 Lectura cărților se face prin parcurgerea liniară a textului, cu afundarea plăcută în altă
lume, total diferită de saltul maniacal de la o idee la alta la care se rezumă cititul pe
ecrane (efect de inferioritate al ecranului)
 Mesajul citirii cărților este despre complexitatea vieții, care necesită timp de a fi
înțeleasă, fiind în același timp o gimnastică a empatiei, căci încercăm să înțelegem
experiențele altor oameni, spre deosebire de rețelele de socializare, care ne fac să
vedem lumea prin fragmente, nereușind să activeze de aceeași manieră empatia
5. Îngrădirea minții hoinare
 Default mode – bazat pe funcționarea rețelei implicite a creierului, care conectează părți
diferite, menținând cortexul activ în momentele libere de sarcini, așa, apar gânduri
colaterale care pun cap la cap părți diferite, compunând ansamblul, sau compară cu imagini
din amintiri diverse evenimente, având rol în înțelegerea sensurilor cărților citite,
evenimentelor trăite, inclusiv a vieții.
 Ajută la organizarea obiectivelor personale, a creativității cu generarea de soluții la
problemele nerezolvate, a deciziilor gândite pe termen lung; pregătește mintea pentru ce
va urma, căci mintea hoinară e călătoare în timp, oferă perspective noi, asociind idei.
 Când nu se manifestă, înțelegem greu lumea, simțind confuzie și fiind vulnerabili la
distrageri

6. Dezvoltarea tehnologiei
 Computerele pot fi foarte persuasive, insistente, în același timp anonime, putând ajunge
oriunde și manipula atenția, schimbând comportamente prin întărirea celor dorite
(filosofia lui Skinner)
 Profilul utilizatorului din informațiile de pe rețelele de socializare ajută la convingerea
acestuia de a aloca mult timp și resurse mediilor tehnologice (modelul de business tip
capitalism de supraveghere - încearcă să ne domine)
 Predispoziția spre negativitate a omului determină algoritmii să promoveze mesajele de
tip indignare revoltată, făcând ura și furia să devină obiceiuri în societate în detrimentul
compasiunii și al unirii noastre pentru găsirea de soluții la problemele apărute, ajungând
să fim retrogradați de calculatoare ca și rațiune, inteligență și atenție
7. Creșterea optimismului feroce
 Oferă soluții nefuncționale, căci sunt limitate la nivel individual, care ar trebui să
răspundă unor cauze sociale profunde, ducând la autoînvinovățirea omului și la
distragerea atenției de la problemele sociale cauzate de mediul nostru de viață
 Criza atenției ca și cea a obezității au drept cauză mediul social, impunând rezolvare
prin politici guvernamentale de diminuare a stresului, crearea unui mediu sănătos de
viață, finanțarea de către utilizatori a mediilor tehnologice care să lucreze în favoarea
acestora, deturnându-le de la modul actual de acțiune în care, prin stimularea poftelor,
vor să devină declanșatori interni, creând comportamentul conectării îndelungate

8. Creșterea stresului și declanșarea vigilenței exagerate

 Se datorează modificării circumstanțelor de viață, utilizării telefoanelor inteligente și
perturbărilor de somn
 Constant se resimt frică, stres, pericole iminente, care creează o stare de vigilență,
alertă, care înlocuiește concentrarea atenției pe ce facem în momentul prezent (astfel,
traumele suferite de copii duc la probleme de atenție, de comportament, ADHD)
 Stresul redus spre moderat permite performarea în activități cu concentrare pe durată
scurtă a atenției, modificând însă structural creierul în direcția adaptării la
amenințare, cu incapacitate de a adormi
 Munca excesivă, cu program prelungit, afectează atenția, productivitatea și eficiența,
ducând la burnout
9. Regimul alimentar deteriorat
 Alimentele care determină creșteri și scăderi bruște ale energiei, urmate de gustări
dulci și mulți carbohidrați care duc la o scurtă explozie a atenției, consumul de cafea,
care epuizează resursele organismului, multitudinea de alimente prefabricate,
procesate, cu adaos de stabilizatori și conservanți, având valori nutritive reduse, dar
vizând centrii primari ai plăcerii prin zaharuri și grăsimi artificiale, băuturile cu
coloranți care determină hiperactivitatea copiilor, toate privează organismul de
nutrienți, poluându-l cu substanțe străine acestuia, determinând o funcționare
deficitară inclusiv a creierului, afectând concentrarea atenției

10. Creșterea poluării

 O ceață chimică groasă compusă din diverși poluanți și emisiile motoarelor auto
manifestă un atac chimic repetat asupra organismului la care acesta răspunde printr-un
sindrom inflamator inclusiv la nivelul creierului, producându-se deteriorări ale acestuia
(până la demență), în funcție de doză și vulnerabilitatea genetică, care se manifestă ca
și agresivitate, diminuarea controlului, deficit de atenție
 Poluanții pot fi pesticide, plastifianți, ignifuge, cosmetice, 2/3 dintre aceștia afectând
dezvoltarea creierului sau sistemul de semnalizare al hormonilor tiroidieni
11. Creșterea incidenței ADHD și atitudinea față de această
problemă de sănătate
 Frustrarea tendințelor biologice de a alerga, de a fi liberi, împreună cu alții, prin crearea unui
mediu incompatibil naturii lor, determină apariția de comportamente inadecvate, ticuri, care să
atenueze presiunea psihică și disconfortul
 Lipsa nutrienților adecvați dezvoltării creierului, creșterea poluării, pregătirea pentru testări
stresante, fără însă a hrăni curiozitatea, duc la probleme de atenție
 Părinții copleșiți de viață nu oferă copiilor un mediu calm și susținător în care aceștia să învețe să se
liniștească și să se recentreze, predispunându-i astfel la furie, agitație și reducerea concentrării
 Medicația psihostimulantă din ADHD ameliorează comportamentul dar nu îmbunătățește învățarea,
având efecte adverse asupra creșterii în înălțime și asupra sănătății cordului, ducând rapid la
apariția toleranței la medicament și diminuarea somnului
12. Izolarea fizică și psihică a copiilor
 Dezvoltarea sănătoasă a copiilor implică joacă liberă, fără supraveghere, alergare multă
și explorare nestingherită, iar pentru maturizare au nevoie de mici doze de libertate
 Exercițiile fizice și alergatul cresc concentrarea iar cele aerobice favorizează
conexiunile cerebrale și secretarea de substanțe chimice la nivelul creierului, care
autoreglează funcția executivă, ajută la creșterea creierului, care devine mai eficient
 Joaca dezvoltă o mulțime de abilități de la creativitate la cum să implementezi și să
faci să continue o activitate, la cum să-i convingi pe ceilalți, înțelegându-i, la cum să
negociezi rândul fiecăruia, cum să înveți despre nevoile și dorințele altora si cum să le
împlinești, dar și cum să gestionezi frustrarea și dezamăgirea, stimulând creativitatea,
imaginația, legăturile sociale, vitalitatea, punând bazele unei personalități solide
Soluții pentru recuperarea atenției
la nivel individual
 Folosirea preangajamentului de a ne opri din deasa alternare a activităților, blocând viitoarele
tentații prin recurgerea la soluții care să ne determine să cedăm mai greu în fața acestora
(blocarea fizică a telefonului și oprirea accesului la internet prin aplicația freedom pe o perioadă
aleasă de timp)
 Raportarea diferită la senzația de distragere, înlocuind-o cu alegerea activă a unei activități care
să ne ducă într-o stare de flux, concentrându-ne profund atenția
 Deconectarea completă de la rețelele de socializare pe perioade alese de timp și preanunțate
 Includerea în viața zilnică a momentelor libere în care gândurile să poata hoinări pentru a
beneficia de conexiuni neașteptate
 Odihnă timp de 8 ore pe noapte și evitarea ecranelor cu 2 ore înainte de culcare, împreună cu
lăsarea deoparte a stresului de peste zi
 Petrecerea liberă a timpului alături de prieteni, familie
 Mâncare sănătoasă
 Evitarea sau eliminarea orelor de lucru peste program
Soluții pentru recuperarea atenției
la nivel de societate
 O mișcare socială de revendicare a dreptului la o atenție profundă, prin:
 Interzicerea capitalismului de supraveghere care deturnează deliberat, captând atenția
noastră
 Introducerea săptămânii de lucru de 4 zile care ar crește productivitatea prin
limpezimea minții, implicare și motivare crescută, lucru de calitate în echipă, alocând
restul de timp cultivării relațiilor și introspecției și/sau reducerea programului de lucru
la 6 ore/zi care duce la reducerea stresului, a accidentelor de muncă, a zilelor de
concediu medical, cu creșterea productivității și profitului prin luarea unor decizii mai
bune; menținerea dreptului la deconectare după terminarea programului de lucru
pentru evitarea burnout-ului
 Reconstruirea copilăriei în jurul ideii de joacă liberă care să dezvolte o capacitate
sănătoasă de concentrare
 Dezvoltarea unei economii în echilibru prin abandonarea principiului creșterii
economice, încetinind ritmul, până la a-l acorda cu cel al naturii umane, ținând cont în
același timp de limitele naturii înconjurătoare pentru a ieși din crizele interconectate
care afectează actual umanitatea, criza atenției și criza încălzirii globale
În loc de concluzie
 „Atenția e lumina care ne face să vedem clar lumea ca fiind vitală pentru
noi”
Johann Hari, Hoții de atenție - de ce nu te poți concentra

Bibliografie
 Johann Hari, Hoții de atenție - de ce nu te poți concentra, ed. Trei,
București, 2022
 Adam Gazzaley, Larry D. Rosen, Mintea distrata. Creiere vechi intr-o lume
puternic tehnologizata, Editura Trei, București, 2019