Creşterea ovinelor, prezent şi perspective

În decursul existenţei sale specia Ovină (Ovis aries) a dobândit calităţi foarte diverse şi
complementare, care o califică drept una dintre speciile de animale domestice cu importanţă
majoră.
Oile posedă, în egală măsură, excelente calităţi de adaptare şi maternale (foarte bune mame,
prolificitate medie, lapte cu valoare biologică ridicată), dau producţii de calitate superioară (carne,
lână, pieii), fiind în acelaşi timp docile, uşor de manevrat şi nu poluează păşunile.
Acest potenţial face ca ovinele să fie apreciate în toate zonele temperate şi explică
remarcabila lor extindere.
Pentru ţara noastră oaia a fost cel mai bun prieten al locuitorilor ei, din toate timpurile, fiind
considerată şi astăzi o avere naţională deosebit de importantă.
Dintre toate sectoarele agriculturii româneşti, sectorul de creştere a ovinelor are şanse foarte
mari de integrare, cu succes, în agricultura Uniunii Europene, care, înregistrează un deficit imens
la produsele provenite de la ovine, estimat numai la carne la circa 275 mii tone anual.
Odată cu aderarea României la piaţa U.E., nu vor fi cote limitative de producţie pentru carne şi
lapte de la oi şi capre şi o mare parte din suprafaţa arabilă actuală, estimată la peste 3 milioane
ha, vor fi înţelenite şi destinate, în principal, pentru ovine şi caprine.
În faţa acestor oportunităţi, crescătorii de ovine şi caprine trebuie să adopte un management
mai performant, bazat pe cercetare ştiinţifică şi o mai bună pregătire tehnică care să conducă la
creşterea cantităţii şi a calităţii produselor de la ovine şi implicit a eficienţei economice.
 Pentru a răspunde pe baze raţionale la întrebarea „Există perspective favorabile în
domeniul creşterii ovinelor ?” trebuie să analizăm cu competenţă şi răspundere următoarele:

1. Situaţia mondială şi în special europeană în privinţa efectivelor de ovine , producţiilor şi

cerinţele pieţei pentru a evalua concurenţa potenţială şi oportunităţile pentru crescătorii de
ovine români;

2. Potenţialul actual şi de perspectivă al crescătorilor de ovine români sub aspectul forţei de

muncă, a efectivelor, structurii de rasă, nivelul producţiilor, calitatea lor şi consumul de produse
de la ovine pe piaţa internă;

3. Politicile guvernului României şi politicile UE de susţinere a crescătorilor români de

ovine;
 Evoluţia efectivelor de ovine pe plan mondial în perioada
1979 – 2006, mii capete
(după FAOSTAT, 2006)

Perioada
Specificare
1979-1981 1989-1991 2004
Total glob 1087985 1193087 1038765 1079735
Africa 179690 202736 246284 253527
America de Nord şi Centrală 21323 18899 17637 17303
America de Sud 103825 104243 70236 68884
Asia 314996 348641 432324 456646
Oceania 303272 222914 134579 146015
din care: Australia 134871 165046 94500 106000
Europa 123288 182376 137684 137358
 Clasificarea carcaselor provenite de la miei în
perioada de alăptare

Categoria A B C
Greutate mai mică de 7 kg 7,1-10,0 kg 10,1-13 kg
Calitate 1 2 1 2 1 2
alte culori roz clar sau alte culori roz uşor alte culori
Culoarea cărnii roz clar
conţinut de uşor pal conţinut de clar conţinut de
Conţinutul de seu (2) (3) grăsime (2) (3) grăsime (2) (3) grăsime

S. Carcase superioare E. Carcase excepţional

Profilurile externe sunt convexe; dezvoltarea musculară
cu muşchi dubli de tip „culard”.
Tren posterior: muşchi dubli cu profiluri extrem de
convexe.
Linia superioară: extrem de convexă, extrem de largă
şi groasă.
Spată: extrem de convexă, mase musculare extrem de
globuloase.
Toate profilurile carcasei sunt de la convexe până la
extrem de convexe.
Tren posterior: masele musculare globuloase cu profil
foarte convex.
Linia superioară: foarte convexă, foarte largă şi groasă
până la umeri.
Spată: mase musculare foarte dezvoltate cu profil
convex şi globulos.
U. Carcase foarte bune
Profiluri convexe în ansamblu. Dezvoltarea
maselor musculare este puternică.
Tren posterior: gros cu profil convex.
Linia superioară: este largă şi groasă până la
umeri.
Spată: este groasă şi convexă.
O. Carcase satisfăcătoare
Profil de la rectiliniu la concav, dezvoltare
musculară medie.
Tren posterior: profiluri cu tendinţe uşor
concave.
Spată: cu tendinţe spre îngustare, unghiuri
osoase reliefate.
R. Carcase bune
Profiluri rectilinii în ansamblu; o bună dezvoltare
a maselor musculare.
Tren posterior: profil mai mult rectiliniu.
Linia superioară: în general este groasă, mai
îngustă la umeri.
Spată: dezvoltată, mai puţin groasă.
P. Carcase slabe
Profil concav spre foarte concav, mase
musculare slab dezvoltate.
Tren posterior: profilul este concav spre foarte
concav.
Linia superioară: îngustă şi concavă, articulaţii
evidente.
Spată: este îngustă, plată, unghiuri osoase
evidente.
 Calitatea laptelui de oaie în ţările Uniunii Europene

Se apreciază prin:

- Conţinutul în proteină;

- Conţinutul în grăsime;

- Conţinutul în substanţă uscată;

- Numărul total de germeni (NTG) sub 100 mii;

- Număr total celule somatice sub 400 mii;

 NORME DE CREŞTERE ŞI DE CONFORT UTILIZATE ÎN UE

Lăţimea
Suprafaţă Volum
ţarcurilor
- ţarcul de fătare: mai mult de 1,4 m2/oaie - oaie + miel:
- oi sterpe: 1 m2/oaie 7-10m3/oaie
- oi la sfârşitul gestaţiei: 1,2 m2/oaie - miel la îngrăşare: 3-
- ţarcuri (mielare) pentru miei: înaintea înţărcării 0,2- 5 m3/miel Cel puţin 4 m
0,3 m2/miel; înţărcaţi 0,5-0,7 m2/miel
oaie adăpostită = oaie+miel+circulaţie+creşă =
2,5 m2 / oaie

Mediul ambiant

Temperatură Diferenţă de Higrometrie Viteza aerului Calitatea

temperatură (Ur %) aerului
-miei nou născuţi: 180C; - diferenţe zilnice -optim: între 70-80%. -sub 0,4 m/s -NH35 ppm
-miei de la 0-10 zile: maxim de 50 C în -sub 70% la mai -la păşunat se -CO2300
sub 100 C mai puţin de timpul fătării mieilor. puţin 1 din 2 zile în recomandă ppm
1 din 2 zile; Determinarea timpul fătării mieilor. prezenţa gardurilor -H2S0,1
sub 50 C mai puţin de temperaturii mini – -lâna oilor trebuie să verzi
ppm
1 din 5 zile; max este obligatorie fie uscată. -fătarea mieilor în
-absenţa
-oi adulte (lână): 0-200C timpul iernii numai
prafului
- confort optim de la 13- în adăposturi
150C
Situaţia actuală a creşterii
ovinelor în România
 POLITICILE GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI POLITICILE UE DE
SUSŢINERE A CRESCĂTORILOR ROMÂNI DE OVINE

În ROMÂNIA prin hotărârea de Guvern nr. 140 din 14.02.2007 publicată în Monitorul
Oficial nr. 120 din 19.02.2007 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a publicat temeiul
legal de acordare a subvenţiilor la animale.

În acest ordin se precizează că se acordă subvenţie producătorilor agricoli, crescătorii

de ovine şi caprine, care deţin minimum 50 de capete ovine şi/sau minimum 10 capete
caprine, individualizate în sistemul naţional conform legislaţiei în vigoare, pentru oile/caprele
care în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2006 au fătat cel puţin o dată şi pentru
reproducători, animale care sunt înscrise în registrul agricol, la data de 31 decembrie 2005.

Valoarea subvenţiei este de:

- 35 RON/cap oaie/capră (echivalent a 10,5 EURO);

Subvenţia directă pentru crescătorii de oi în UE este de 21 EURO pe animal

matcă. În cazul unor subvenţii, acestea se acordă numai dacă densitatea de animale
nu depăşeşte 1,8 U.V.M./ha.

Producătorii care deţin mai puţin de echivalentul a 15 U.V.M., nu sunt obligaţi să

respecte criteriul arătat anterior, referitor la densitatea animalelor.
 Coeficienţii de echivalenţă care servesc la calculul U.V.M.
la diferite specii de animale

Denumirea Coeficienţi de transformare (UVM)

Taurine, masculi şi femele peste 24 luni, vaci 1,0
matcă, vaci de lapte
Tineret taurin femele şi masculi 6-24 de luni 0,6
Ovine 0,15
Caprine 0,15

De aici rezultă că pentru a primi subvenţii la ovine nu trebuie să depăşim încărcătura

maximă de 1,8 UVM la ha, care corespunde cu 12 oi la ha (1 oaie = 0,15 UVM).
Producătorii ultimelor 10 ţări aderate la U.E., din fondurile comunitare, în 2004 au primit
numai 25 % din subvenţiile acordate vechilor ţări membre, în 2005 = 30 %, iar în 2006 = 35 %
şi aşa până în 2013, când se ajunge la 100 %, adică la valoarea reală nominală a subvenţiilor
comunitare. Ca rezultat al negocierilor, fiecare ţară poate să completeze subvenţia din fonduri
bugetare anual cu 30 %. Totodată, este un principiu esenţial faptul că, potrivit dreptului
comunitar, subvenţii acordate de ţările membre, ca şi sprijin direct, fără aportul U.E. nu este
permis.
 Plafonul la efectivele de ovine pentru care se vor acorda
subvenţii în ţările UE şi candidate UE

Stat membru Loc. Drepturi (x 1000)

Grecia 3 11023

Spania 1 19580

România 4 5880,620

Regatul Unit 2 19492

Total 89607,008
 Principalii indici ai capacităţii de îngrăşare la tineretul
ovin aparţinând raselor autohtone
(după CIOLCA şi colab., 1972)

Merinos de Merinos
Specificare U.M. Spancă Ţigaie Ţurcană
Palas transilvănean
Spor mediu zilnic g 215 195 198 175 157
Consum U.N./kg spor - 5,89 6,12 5,94 6,05 6,42
Randament comercial % 53,49 51,00 53,50 48,65 42,15

Influenţa preparatului Prosimbiont D asupra indicilor

de creştere a mieilor sugari (după VOIA S., 2003)

Lot 1 Lot 2
Specificare Prosimbiont D amestecat în furaj Control
n x s Cv% n x s Cv%
Greutatea iniţială [kg] 11 11,01 1,05 9,55 11 10,94 1,01 9,19
Greutatea finală [kg] 11 21,95 2,03 9,26 11 20,31 1,73 8,51
Spor total [kg] 11 10,94 1,25 11,47 11 9,37 1,09 11,62
Spor mediu zilnic [g] 11 312,47 35,84 11,46 11 267,66 31,10 11,62
Producţia de lapte la oile
11 780,00 256,3 32,86 11 812,73 196,9 24,23
mame [g/zi]
 Sporul mediu zilnic la tineretul ovin supus îngrăşării pe păşune
(după Dărăban 2004)
Masa Masa Lei / Kg spor
Spor mediu
Rasa Lotul corporală corporală Spor total - kg masă
zilnic - g
iniţială - kg finală - kg corporală

Merinos de M 21,40 38,09 16,69 111,06 26928,7

Cluj E 21,43 43,56 22,13 147,5 30535,7
M 21,19 35,64 14,45 96,33 31103,11
Ţigaie
E 21,44 40,32 18,88 125,68 35792,11
Romney M 21,01 36,49 15,45 103,2 29089,97
Marsh E 21,08 41,15 20,07 133,8 33669,91
Sporul de creştere la tineretul ovin supus îngrăşării intensive pe
întreaga perioadă şi consumurile aferente (după Coroian 2006)

Consum specific
Greutatea Greutatea Spor mediu
Rasa Varianta
iniţială (kg) finală (kg) zilnic (g) UN/kg g PBD/kg

Merinos de Seria I 15,46 40,78 253,20 5,6 822,27

Cluj Seria II 15,52 40,62 251,00 5,68 834,06
Seria I 15,14 39,20 240,60 5,85 858,48
Ţigaie
Seria II 15,21 39,01 238,00 5,97 874,65
Seria I 15,54 38,82 232,80 6,14 901,65
Ţurcană albă
 Deviaţia procentuală a principalilor indici de producţie ai hibrizi
faţă de rasa curată (după I.C.D.C.O.C. Palas)

Spor mediu Consum Randament

Rasa maternă Rasa paternă zilnic specific
( %) ( %) ( %)
Merinos de Texel + 21,33 - 8,82 + 4,04
Palas Ile de France + 14,22 - 14,60 + 3,50
Ile de France -2,11 +6,78 +4,31
Barrichone +1,05 +3,39 +4,55
Merinos de
Transilvania Merinos de Palas +3,68 -3,39 +2,54
Merinofleisch +5,26 -3,39 +7,64
Suffolk +6,84 -5,09 +5,49
Border Leicester +4,54 +5,35 -1,68
Merinofleisch +5,55 +3,57 -8,97
Lincoln +9,09 +5,35 +6,54
Merinos de Palas +16,16 +1,78 0,00
Spancă
Southdown +21,21 +3,57 -5,61
Berichonne +23,73 0,00 -8,79
Ile de France +27,77 -1,79 +4,67
Suffolk +34,34 -3,58 +6,54
 Texel + 12,5 -8,97 + 3,47
Berichone +4,97 -9,68 +4,73
Ţigaie
Ile de France +7,18 -11,29 +3,60
Suffolk +9,39 -12,91 +4,92
Texel + 9,83 - 15,90 +8,76
Southdown +4,70 -9,53 +0,59
Ţurcană Ile de France +7,05 -7,94 +0,59
Border Leicester +12,35 -1,59 +0,79
Suffolk +12,35 -12,70 +3,58
SCHEMA DE AMELIORARE GENETICĂ A PRODUCŢIEI DE CARNE
VALORIFICAREA PRODUCŢIEI
 Vă mulţumesc pentru răbdare şi atenţie

Vă dorim sănătate şi succese în viaţă

Prof. dr. ing. PĂDEANU IOAN