ASIGURĂRILE ȘI

REASIGURĂRILE
DIN ROMÂNIA
INTERMEDIARI ÎN
ASIGURĂRI
 CUPRINS
I. DEFINIȚII

II. TIPURI DE ASIGURĂRI

III. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE ASIGURARE

IV. INTERMEDIARI ÎN ASIGURĂRI

 I. DEFINIȚII
CONCEPTUL DE ASIGURARE

Asigurarea este un mecanism clasic de transfer al riscului de la asigurați la companii

specializate, denumite asigurători. Este o metodă de management a riscului.
Activitatea de asigurare este definită și analizată sub mai multe aspecte:
Din punct de vedere:

Juridic asigurarea este formalizată printr-un contract;

asigurarea presupune constituirea unui fond de

asigurare direcționarea lui către acei subiecți care au
Economi suferit pagube materiale în urma producerii
c evenimentelor asigurate;

activitatea de asigurare este o ramură prestatoare de servicii

Financiar în care sunt implicați mai mulți subiecți: asigurații,
asigurătorii, intermediarii în asigurări.
 I. DEFINIȚII
CONCEPTUL DE COASIGURARE

Asiguratul încheie contractul de asigurare cu mai multe

societăți de asigurare, în același timp, conform unor cote
convenite.
• unul dintre asigurători își asumă rolul de lider în scopul
administrării riscului (poate fi emisă o poliță colectivă unică
în care se prezintă modul de împărțire a riscului)
• riscurile vizate sunt greu de asumat de către o singură
societate de asigurări
• frecvent, coasigurarea se contractează prin intermediul
brokerilor
 I. DEFINIȚII
REASIGURAREA

Reasigurarea reprezintă activitatea de asigurare a asigurătorilor pentru a face față unor

obligații de plată viitoare, asigurătorul cedează o parte din riscurile subscrise, către o altă
societate specializată numită reasigurător, respectiv o parte din prima încasată de la asigurați.
Contractul dintre reasigurat și reasigurător se numește contract de reasigurare. Contractele
de reasigurare se împart în două mari categorii:
• contracte facultative –societatea de asigurări propune reasigurătorului, iar acesta acceptă
sau refuză preluarea riscului respectiv.
• contracte obligatorii –reasiguratul este obligat să cedeze toate riscurile de un anumit tip,
indiferent de mărimea și natura lor.
În funcție de modul de repartizare a răspunderii între reasigurat și reasigurător, contractele de
reasigurare pot fi:
• contracte proporționale – răspunderea asumată de reasigurat și reasigurător este stabilită
sub forma unei cote procentuale din suma asigurată.
• contracte neproporționale – răspunderea reasiguratului este stabilită pentru un anumit
nivel al daunei aferente fiecărui contract de asigurare, iar reasigurătorul răspunde numai
pentru daune a căror valoare este mai mare decât cele aflate în răspunderea reasiguratului.
 I. DEFINIȚII
ASIGURAT ȘI ASIGURĂTOR

Asiguratul este persoana fizică

Asigurătorul este persoana
sau juridică ce se asigură împotriva unor
juridică, societate de asigurări, care în
evenimente ce pot apărea în viața sa,
schimbul primei de asigurare de la asigurat
care își asigură bunurile împotriva unor
îsi asumă răspunderea de a acoperi pagubele
calamități naturale sau care se asigură
produse bunurilor sau serviciilor asigurate în
pentru prejudiciul pe care îl poate
conditiile Legii nr. 237/2015.
produce unor terțe persoane;
 I.DEFINIȚII
BENEFICIARUL ASIGURĂRII

Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul să încaseze despăgubirea

sau suma asigurată, fără ca aceasta să fie parte la contractul de asigurare;
CRITERII DE CLASIFICARE ȘI CATEGORII DE ASIGURĂRI
În funcție de obiectul asigurării, sunt definite:
•Asigurări de bunuri – au ca obiect asigurarea bunurilor
materiale aparținând asiguratului.
•Asigurări de persoane – oferă protecţie împotriva
riscurilor care afectează viața și sănătatea persoanelor. Sunt
de două tipuri: asigurări de viață şi asigurări de persoane
altele decât cele de viaţă (asigurări de accidente/sănătate).
•Asigurări de răspundere civilă faţă de terţi – au ca obiect
răspunderea civilă legală și/sau profesională.
Din punct de vedere juridic, există:
•Asigurări obligatorii – termenii contractului de asigurare
sunt stabiliți în baza legii.
•Asigurări facultative – termenii contractului de asigurare
sunt stabiliți în baza acordului de voință al asigurătorului și
asiguratului/contractantului.
Conform Legii 237/2015, asigurările se împart în
următoarele clase de asigurare:
•Asigurări generale
•Asigurări de viaţă
II. TIPURI DE ASIGURĂRI

Asigurare auto, RCA

Asigurare de viață
Asigurare de călătorie
Asigurare de locuință
Asigurare de malpraxis
Asigurare agricolă
Asigurare medicală
 IMPORTANȚA
ASIGURĂRILOR

În țările dezvoltate asigurările au devenit o importanță ramură a economiei naționale,

deoarece prin valoarea adăugată în societățile de asigurare, de intermediere ș i alte prestări de
servicii înrudite se participă la sporirea produsului intern brut (PIB)
• oferă locuri de muncă unui număr mare de persoane
• participă la oferta de capital de împrumut pe piață financiară
• contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate sau la constituirea
de mijloace de existență
DEFINIŢIA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE
ASIGURARE

Contractul de asigurare este actul juridic prin

care asiguratul se obligă să plătescă o primă
asiguratorului care preia asupra sa riscul asigurat,
obligându-se, la producerea acestuia, să plătească
asiguratului sau unei terţe persoane o despăgubire sau
suma asigurată.
El este un contract personal, consensual, unic,
oneros, aleatoriu și de adeziune.
 ELEMENTE ALE CONTRACTULUI ASIGURĂRILOR

1. Obiectul asigurărilor îl constituie: bunurile, persoanele şi răspunderea civilă.

2. Suma asigurată – este partea din valoarea de asigurare pentru care asigurătorul îşi asumă
răspunderea în cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a încheiat
asigurarea
3. Norma de asigurare reprezintă suma asigurată, stabilită prin lege, pe unitatea de obiect
asigurat, ea fiind întâlnită numai în cazul asigurărilor de bunuri obligatorii
 ELEMENTE ALE CONTRACTULUI ASIGURĂRILOR

1. Contractantul asigurării este element specific asigurărilor facultative și reprezintă persoana

fizică sau juridică care poate încheia o asigurare, fără însă ca aceasta să obțină calitatea de
asigurat;
2. Riscul constituie elementul esenţial şi caracteristic al contractului de asigurare. Dacă riscul
lipseşte, contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substanţă, întrucât
riscul reprezintă însuşi cauza asigurării
 MECANISMUL DE FUNCȚIONARE
AL ASIGURĂRILOR
Asigurarea se bazează pe o serie de principii:
• Interesul asigurabil – între asigurat şi obiectul asigurat trebuie să existe o
relaţie recunoscută legal;
• Buna credinţă – asiguratul este obligat să-i dezvăluie asigurătorului toate
informaţiile referitoare la circumstanțele cunoscute ale riscului și
informațiile care au legătură cu obiectul contractului de asigurare;
• Principiul indemnizării – după producerea evenimentului asigurat și,
respectiv, după încasarea despăgubirii, asiguratul trebuie să se afle în aceeași
situaţie financiară în care se afla înainte de producerea evenimentului;
• Principiul subrogării – după plata indemnizaţiei către asigurat, asigurătorul
poate recupera contravaloarea daunei de la cel vinovat de producerea
evenimentului;
• Principiul contribuţiei – în cazul încheierii mai multor contracte de
asigurare având același obiect, unul dintre asigurători poate solicita celorlalți
să contribuie la plata indemnizaţiei;
• Cauza proximă – asigurătorul are răspunderea despăgubirii acelor daune
care reprezintă o consecință directă a producerii evenimentelor asigurate.
 IV. INTERMEDIARI ÎN ASIGURĂRI
AGENT DE ASIGURARE ȘI BROKER DE ASIGURARE

Agentul de asigurare este

persoana fizică sau juridică
abilitată, în baza autorizării
unui asigurător, să negocieze
sau să încheie în numele şi în
contul asigurătorului contracte
de asigurare cu terţii, conform
condiţiilor stipulate în
contractul de mandat încheiat,
fără să aibă calitatea de
asigurător sau broker de
asigurare
Un broker de asigurări este
o persoană juridică autorizată conform
legii nr. 32/2000 care poate
negocia în beneficiul clienților săi (fie ei
persoane
fizice sau juridice) încheierea polițelor
sau contractelor de asigurare și/sau de
reasigurare.
 Bibliografie

1. https://www.scritub.com/economie/comert/CLASIFICAREA-ASIGURARILOR111192433.
php
2. https://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/CONCEPTUL-DE-ASIGURARE25349.php
3. https://c-asig.ro/index.php/asigurari/
4. https://asfromania.ro/uploads/articole/attachments/60783ed4105a9486533449.pdf?TSPD_1
01_R0=08cc9ed8fdab200010923f4b788417521e26df316f283915c45db6acd7331b2473aca6
7c91f247ff0825d302f3143000314577b554e89f9cdf85f4ce56c66f8f615bb4f3c43cbeea4b18
c667d7e59a5126aac653490ed33183ed4c88d76a4f1c
1. Cum se numește contractul dintre
reasigurător și reasigulat?
a) Contract de sigurare
b) Contract de reasigurare
c) Primă de reasigurare

2. Un broker de asigurări trebuie să fie

persoană juridică autorizată conform
legii nr. 32/2000 ?
a) DA
b) NU

3. Contractul de asigurare este un act

juridic?
a)Da
b)Nu
4. Există o astfel de asigurare :
*Asigurare de malpraxis*?
a) DA
b) NU