Dumnezeu la Bruxelles

Religia in spaţiul public european

Radu Carp
 Cuprins
• Sfera publica si spatiul european
• Logica arenei si a forumului: rolul actorilor religiosi in configurarea spatiului
public european
• Religie, modernitate , ultramodernitate
• Integrarea europeana si fenomenul “Iesirii din religie”
• Este secularizarea o tendinta a societatilor moderne europene?
• Peisajul confesional european
• In cautarea unui model european al religiilor
• Valorile comune si identitatea europeana
• Dialog inter-confesional si mostenire religioasa intr-o Europa unita
• Prezenta si statutul bisericilor in Europa
• Forme de dialog intre institutiile Uniunii Europene si organizatiile religioase
• Activitatea de loby a bisericilor la nivel european
• Concluzii
 Sfera publica si spatiul european
• Sfera publica este un domeniu al vietii noastre sociale in care se formeaza
opinia publica. Accesul la ea este deschis tuturor cetatenilor. O parte a
sferei publice se constituie in orice conversatie in care persoane private
formeaza un public. Cetatenii actioneaza in calitate de public atunci cand
trateaza subiecte de interes general fara a fi supusi constrangerilor.
• In ceea ce priveste spatiul public european nu exista nici o teorie care sa
nege posibilitatea existentei sale si nu se poate vorbi despre acesta decat
daca ne raportam la un viitor incert, deoarece opinia publica se agrega
deocamdata doar la nivel national.
Se constata o deplasare a centrelor de luare a deciziilor de la nivel
national la nivel european, ceea ce a impus modificarea comportamentului
actorilor sferei publice: “formarea opiniei publice nu se opreste la
frontierele nationale”. Din ce in ce mai mult dezbaterile publice poarta
amprenta europenizarii , insa aceasta constatare nu duce la concluzia
existentei in prezent a unui spatiu public european.
 Logica arenei si a forumului: rolul actorilor
religiosi in configurarea spatiului public
european
Pentru a analiza consistenta spatiului public european, se clasifica
actorii care actioneaza in cadrul acestuia in:
– cei care utilizeaza o logica forum;
– cei care folosesc logica arenei.
Logica forum: discutiile au un caracter mai mult confidential. In urma
dezvoltarii unui dialog informal se creeaza Celula de Prospectiva.
Logica arenei a facut loc logicii forumului, a subzistat in continuare in paralel
cu aceasta, dovada cea mai buna in acest sens fiind mijloacele utilizate de
organizatiile religioase pentru a-si impune punctele de vedere cu privire la
normele religioase.
Religia in Europa poate fi analizata pe nivelul a trei paliere:
1. Religia nu poate fi separata de nici una din sferele publice nationale;
2. Religia contribuie la crearea unui spatiu public european;
3. Religia ramane o optiune privata.
 Religie, modernitate, ultramodernitate
Reconfigurarea contemporara a religiei si a politicii nu
particulizeaza doar spatiul european, ci descrie un proces mai amplu.
Reconfigurarea are loc in doua contexte diferite:
1. Cel dintai: de avans in directia unei coordonari mai ample a politicilor
nationale in cadrul Uniunii Europene;
2. Cel de al doilea: se suprapune celui dintai si se refera la mutatiile profunde
in cadrul modernitatii.
Cele doua contexte produc, inevitabil, omogenizarea credintelor
religioase sau cel putin a comportamentelor celor care vorbesc in numele
religiei de care apartin.
Traditiile religioase se afla in imposibilitatea de a mai fi pe deplin
relevante pentru cetateni, insa acelasi fenomen are loc si in ceea ce priveste
ideologiile politice in numele carora se poate pretinde atasamentul
acelorasi cetateni.
 Integrarea europeana si fenomenul
iesirii din religie
Modernitatea poate fi echivalata cu “iesirea din religie”.
Acest fenomen nu determina disparitia credintelor religioase, ci doar
abandonarea unui model de organizare a statului in care religia este
structurata.
Pot fi identificate sase tipuri de separatie: cea a profesiunilor
sau diviziunea muncii, a puterilor, a Bisericii de stat, a societatii
civile de stat, cea dintre reprezentat si reprezentant, a faptelor si a
valorilor, a stiintei si a vietii.
“Istoria europeana se invarte in jurul relatiei complicate,
adeseori conflictuala, dintre instanta politica si instanta religioasa”,
iar aceasta relatie nu a fost rezolvata decat odata cu separarea dintre
stat si Biserica.
 Este secularizarea o tendinta a
societatilor moderne europene?
Emile Durkheim si Max Weber considerau ca religia nu este doar un sistem
de idei si credinte, ci un sistem de actiune care implica ceremonialuri simbolice.
Aceasta teorie a fost considerata mult timp ca adevarata axioma.
Teoria institutionala a secularizarii porneste de la definitia separarii statului
de Biserica. Ea se rezuma la a analiza confiscarea bunurilor detinute de Biserici.
Pentru Talal Asad secularizarea ca diminuare si adecvare a practicilor
religioase are doua componente diferite: o analiza a sistemului de semnificatii
intruchipate in simbolurile religioase, religia fiind echivalata cu acest sistem; relatia
dintre acest sistem si procesele social-structurale. Simbolurile religioase nu pot fi
intelese decat prin raportare la disciplinele sociale care le interpreteaza.
Pentru Thomas Luckmann secularizarea este consecinta unor schimbari
sociale profunde si nu doar consecinta declinului unor forme de manifestare a
sentimentului religios.
Religia nu a disparut, iar secularizarea poate fi privita ca o tendinta nu ca o
“lege de fier”. Secularizarea este o tendinta a societatilor moderne.
 Peisajul confesional european
In prezent pe teritoriul Uniunii Europene exista sase
mari religii si confesiuni:
1. Catolica
2. Protestanta
3. Ortodoxa
4. Anglicana
5. Musulmana
6. Iudaica
Cei care afirma ca o singura religie detine adevarul,
reprezinta o minoritate in cadrul statelor membre ale Uniunii
Europene.
 In cautarea unui model european al
religiilor
Modelul european nu poate fi inteles decat ca o suma de
caracteristici comune ale relatiei stat-Biserica, compus din
urmatoarele elemente:
a. Statul este neutru fata de varietatea de subiecte individuale de ordin
religios;
b. Un sub-sector religios iese in evidenta in cadrul sectorului public.
Acesta are intelesul de arie protejata si in interiorul sau subiecte
colective de ordin religios sunt libere sa actioneze in conditiile
existentei unor avantaje substantiale, prin comparatie cu acele
subiecte care nu au o natura religioasa;
c. Statul are dreptul sa intervina in acest domeniu religios doar pentru
a vedea daca jucatorii respecta regulile jocului si nu ies in afara
limitelor terenului de joc.
 Valorile comune si identitatea
europeana
Este imposibila definirea unei identitati europene la
acest moment deoarece respectul alteritatii este chiar esenta
proiectului european. Totusi in “Tratatul de la Lisabona” sunt
enuntate urmatoarele valori: respectarea demnitatii umane, a
libertatii, a democratiei, a egalitatii, a statului de drept, precum
si respectarea drepturilor omului. “Aceste valori sunt comune
statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism,
toleranta, justitie si nediscriminare.”
Dialog inter-confesional si mostenire
religioasa intr-o Europa unita
Integrarea politica in Uniunea Europeana a unor
state majoritar ortodoxe (Romania, Bulgaria) poate
aduce noi solutii pentru depasirea unui impas in
dialogul inter-confesional, insa acest proces este de
lunga durata. Papa Ioan Paul al-II-lea considera ca
Europa are “doi plamani”, catolic si ortodox, occidental
si oriental.
Religia a fost si este un factor favorabil
integrarii europene. Eforturile politice intreprinse
pentru intarirea unitatii europene, au determinat o
apropiere a religiilor, dar a reactivat si unele tensiuni
inter-confesionale.
 Prezenta si statutul bisericilor in
Europa
In momentul de fata, Bisericile nu
beneficiaza de un statut consultativ pe langa
Uniunea Europeana. Tratatul de instituire a
unei Constitutii pentru Europa a introdus o
prevedere speciala, referitoare la dialogul intre
U.E si religii care trebuie sa fie “deschis,
transpareant si constant.”
Forme de dialog intre institutiile Uniunii Europene
si organizatiile religioase
Incepand cu anii ‘80 presedintii Comisiei Europene au
favorizat dialogul cu principalele religii si confesiuni existente la
nivel european. Prima intalnire a avut ca misiune identificarea
organizatiilor religioase active in spatiul comunitar.
Celula de Prospectiva s-a transformat in Grupul
Consilierilor Politici (GOPA) alcatuit din: reprezentante
diplomatice: Sfantul Scaun; reprezentante fara statut diplomatic
care reprezinta o anume religie; asociatii ecumenice; asociatia “Un
suflet pentru Europa”.
Toate organizatiile religioase care sunt reprezentate pe langa
institutiile Uniunii Europene au atributii comune:
• participarea la procesul de definire si punere in aplicare a politicilor
UE;
• informarea comunitatilor religioase si a cetatenilor asupra a ceea ce
se intampla in cadrul UE;
• promovarea dialogului intre credinta si politica.
 Activitatea de lobby a Bisericilor la
nivel european
• Prima institutie care a incercat sa reuneasca Bisericile a fost
Conferinta Bisericilor Europene, care reprezinta Bisericile crestine
din Europa cu excepia celei romano-cataolice. Participarea la
Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, 1975, poate fi
considerata drept prima forma de reusita de lobby a Bisericilor de pe
langa institutiile europene.
• Aparitia COMECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea
Europeana) este rezultatul necesitatii crearii unui instrument de
legatura intre Conferintele Episcopale Romano-Catolice si
Comunitatea Europeana. Organizatia este formata din 24 de
episcopi.
• Obiectivele COMECE sunt: monitorizarea si analiza procesului
politic al Uniunii Eurpene; informarea si cresterea gradului de
constientizare a Bisericii in legatura cu politicile si legislatia UE;
promovarea reflexiei, bazata pe invatatura sociala a Bisericii, asupra
provocarilor ce stau in fata UE.
 Concluzii
• Bisericile si Organizatiile Religioase ce isi au sediul
sau reprezentanta la Bruxelles desfasoara o actiune
colectiva la nivel european, avand interese clar stabilite
si mijloace de actiune care si-au probat eficienta.
• Pe masura ce integrarea europeana nu mai are o
componenta exclusiv economica, s-a simtit necesitatea
ca si alte interese, cum ar fi cele religioase sa fie
prezente in cadrul unui proces prin care se incearca
construirea unui spatiu mai larg de consultare care sa
dea o mai mare legitimitate hotararilor luate de UE.