INGRIJIREA PACIENTILOR CU

AFECTIUNI NEUROLOGICE
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS
 SISTEMUL NERVOS
• Sistemul nervos este format din totalitatea organelor
alcatuite predominant din tesut nervos specializat in
receptionarea ,transmiterea si prelucrarea informatiilor
culese din mediul intern sau extern.

• Rolul sistemului nervos:

-face legatura intre organism si mediu inconjurator
-coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor
 Sistemul nervos
• Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe,
care au la baza arcurile reflexe:

-receptor
-cale aferenta
-centru nervos
-cale eferenta
-efector
 Sistemul nervos
• In raport de aceaste functii,sistemul nervos este impartit
in:

-sistem nervos somatic sau al vietii de relatie

-sistem nervos vegetativ sau autonom

 Sistemul nervos somatic
• Este format din:

-sistemul nervos central-encefalul si maduva spinarii

-sistemul nervos periferic-nervii cranieni si nervii spinali

 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
• Encefalul-impartit in trei mari zone:
-creierul mare
-trunchiul cerebral
-cerebelul
Creierul mare este impartit in :
-2 lobi frontali
-2 lobi parietali
-2 lobi temporali
-2 lobi occipitali
 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
• Lobul frontal-sediul neuronului motor central,deci sediul
miscarilor voluntare;leziunile lobului frontal se insotesc
de tulburari motorii,tulburari in exprimarea verbala si
scrisa=afazie motorie,tulburari de comportament.
• Lobul parietal-sediul cortical al analizatorului sensibilitatii
generale
• Lobul temporal-sediul cortical al al analizatorului auditiv
• Lobul occipital-sediul capatului analizatorului vizual
 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
• Maduva spinarii –este adapostita in canalul vertebral
• Contine structural o materie cenusie in forma de H
 Sistemul nervos central
• Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii

• Coarnele posterioare ale substantei cenusii sunt

senzitive

• Coarnele laterale ale substantei cenusii sunt vegatative

 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
• Substanta alba este formata din din cai motorii
descendente si cai senzitive ascendente
• S.N.C.este acoperit de trei membrane cu rol trofic si de
protectie numite meninge
• Cele trei foite meningiene sunt formate din:
-dura mater-membrana fibroasa in contact cu osul
-arahnoida –captuseste fata interna a durei mater
-pia mater -acopera tesutul nervos
 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
• Intre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural

• Intre arahnoida si pia mater se gaseste spatiul subarah-

noidian –contine lichidul cefalorahidian
 SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
• Contine prelungirile neuronilor,care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglioni.
• Prelungirile neuronului sunt :
-axonul -prin care influxul nervos pleaca de la celula
-dendritele -prin care influxul nervos vine la celula
 SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
• Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care
sunt fie motorii, fie senzitivi,fie micsti
• Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de
12 perechi si nervii rahidieni.
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
• Isi poate coordona activitatea si independent de vointa,
de accea se mai numeste si sistem nervos autonom.
• S.N.V.coordoneaza activitatea organelor interne
• Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui
organ actiuni antagoniste:unul stimuleaza ,iar celalalt
inhiba.
• Prin aceste actiuni antagoniste se favorizeaza mentine-
rea homeostaziei
 Cum se explica termenii
-tracturi/fascicule

-ganglioni

-nucleu

-impuls sau influx nervos

 EDUCATIA PACIENTULUI CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE
-in perioada embrionara ,sifilisul,alcoolismul parintilor,ru- beola mamei
pot leza creierul fragil al copilului
-sifilisul trebuie tratat la timp si inainte de conceperea copilului
-sa nu se abuzeze de alcool,mai ales in timpul conceptiei copilului
-mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa res-pecte regimul
dietetic
-nasterea sa se faca in unitati spitalicesti
-controlul periodic al acuitatii vizuale ,al T.A.
-tratamentul H.T.A.
-evitarea stresului emotional si a oboselii fizice
-alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus
-evitare expunerii la caldura excesiva
 EVALUAREA MORFO-
FUNCTIONALA A SISTEMULUI
NERVOS
Aprecierea neurologica se face ,de obicei ,in functie de starea
persoanei si de graba cu care trebuie colactate datele.
Cuprinde:
-radiografia simpla:a craniului ,a coloanei vertebrale
-pneumoencefalografia:consta in studiul morfologic al spatiilor
subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali,care permita o
localizare a leziunilor la creier
-ventriculografia
-mielografia
-tomografia computerizata
-rezonanta magnetica nucleara
 EVALUAREA MORFO-
FUNCTIONALA
-angiografia
-tomografia cu emisie de pozitroni
-encefalo-scintigrafia,gama-angio-encefalografia
- examinari electrice: EEG, EMG
- punctia lombara
- examenul FO
- ECHO- encefalografia
- examen de laborator: examenul sangelui(ionograma, RBW,
analiza gazelor, nivel de medicamente); examenul urinei
 PUNCTIA RAHIDIANA
DEFINITIE
Punctia rahidiana reprezinta patrunderea cu un ac in spa-
tiul subarahnoidian,printre vertebre
SCOP
Explorator:
-masurarea presiunii lichidului cefalorahidian
-recoltarea lichidului in vederea examenului macrosco-
pic si de laborator
-injectarea de substante radioopace pentru examenul
radiologic al maduvei (aer sau substante pe baza de iod)
 PUNCTIA RAHIDIANA

TERAPEUTIC
-prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului
de hipertensiune intracraniana
-introducerea medicamentelor citostatice,antibioticelor
sau serurilor imune in spatiul subarahnoidian

ANESTEZIC
-introducerea substantelor anestezice-rahianestezia
 PUNCTIA RAHIDIANA
INDICATII

-boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningita,

encefalita)
-scleroza multipla
-hemoragie subarahnoidiana
-tumori cerebrale
-interventii chirurgicale-cu scop anestezic
 PUNCTIA RAHIDIANA
LOCUL PUNCTIEI

-punctia lombara-D12-L1 sau L4-L5

-punctia dorsala-D6-D7

-punctia suboccipitala-intre protuberanta occipitala externa

si apofiza axisului, pe linia mediana
PUNCTIA RAHIDIANA
PUNCTIA RAHIDIANA
 PUNCTIA RAHIDIANA
PREGATIREA PUNCTIEI
MATERIALE:
-de protectie a mesei sau a patului
-pentru dezinfectia pielii tip III
-instrumente si materiale sterile,ace lungi cu diametrul 1-
1,5 mm cu mandrin,ace si seringa pentru anestezie,
campuri chirurgicale,comprese si tampoane,manusi de
cauciuc,pense hemostatice ,anatomice
-alte materiale:eprubete,lampa de spirt,tavita renala,mano-
metru Claude
 PUNCTIA RAHIDIANA
-medicamente-anestezice locale;pentru rahianestezie, anti-
biotice,citostatice,seruri imune,preparate cortizonice
MATERIALELE SE ALEG IN FUNCTIE DE SCOPUL
PUNCTIEI
PREGATIREA PACIENTULUI
-pregatirea psihica:se informeaza pacientul cu privire la
necesitatea efectuarii punctiei,I se va explica pozitia in
care va sta
 PUNCTIA RAHIDIANA
-pregatirea fizica:-pacientul este a jeun
-pozitia data este in functie de locul punc-

tiei si starea lui

-decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului,coap-
sele flectate pe abdomen,barbia atinge
pieptul(pozitie ,,spate de pisica”sau asemanatoare cu
cea a embrionu-lui)
-pozitia sezand pe masa de operatie sau de tratament cu
mainile pe coapse,capul in hiperreflexie
PACIENTUL ESTE MENTINUT IN ACEASTE POZITII DE
ASISTENTA MEDICALA
 PUNCTIA RAHIDIANA
EXECUTIA PUNCTIEI
-se face de catre medic,ajutat de una sau doua asistente medicale
-se desfasoara in salon,in sala de tratamente sau in sala de
operatie(punctie rahidiana)
MEDICUL
-stabileste locul punctiei
-face anestezia locala
-aseaza campul steril sub locul punctiei
-executa punctia
-scoate mandrinul
-masoara tensiunea LCR
-retrage acul de punctie
 PUNCTIA RAHIDIANA
ASISTENTA I
-pregateste locul punctiei,dezinfectie tip III
-serveste seringa cu anestezic(daca este cazul)
-serveste manusile chirurgicale
-serveste campul steril
-dezinfecteaza locul punctiei
-serveste acul de punctie cu mandrin
-mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului
-serveste manometrul Claude
-serveste seringa cu solutiile medicamentoase pregatite
 PUNCTIA RAHIDIANA
ASISTENTA I
-dezinfecteaza locul punctiei
-comprima cu o compresa sterila locul punctiei
-aplica pansamentul uscat fixat cu romplast
-aseaza pacientul in pat in pozitie decubit dorsal, fara per-
na
ASISTENTA II
-dezbraca pacientul
-protejeaza patul sau masa de punctie cu musama, aleza
-aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare,in functie de
starea lui si locul punctiei
 PUNCTIA RAHIDIANA
ASISTENTA ll
-mentine pacientul in pozitia recomandata, sustinandu-I
ceafa cu o mana,iar cu cealalta impingand usor regiunea
epigastrica
 PUNCTIA RAHIDIANA
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

-pacientul sta in decubit dorsal,fara perna,24 de ore

-dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat
-se supravegheaza semnele vitale:puls,tensiune arteriala,
respiratie
-se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari
cum ar fi:varsaturi,greturi,cefalee
 PUNCTIA RAHIDIANA
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMINARE

-examinarea macroscopica se face imediat,apreciindu-se

culoarea,aspectului,presiunea lichidului (normal lichidul
este limpede,clar ca apa de stanca,se curge picatura cu
picatura); in stari patologice, lichidul cefalorahidian poate
fi hemoragic,purulent,xantocrom,iar viteza sa de scurge-
re poate creste
-pentru examenul citologic ,biochimic,bacteriologic,lichidul
este trimis la laborator
 PUNCTIA RAHIDIANA
NOTAREA PUNCTIEI IN FOAIA DE OBSERVATIE
-se noteaza aspectul lichidului si presiunea ,precum si data,
ora,numele persoanei care a executat punctia
ACCIDENTE
-sindromul postpunctionalameteli,cefalee,varsaturi,rahi-
algiidatorat hipotensiunii lichidiene provocate de
punctie
-hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei, fara importan-
ta
-dureri violente in membrele inferioare, determinate de atin-
gerea ramificatiilor cozii de cal sau ale maduvei spinarii,
cu varful acului
 PUNCTIA RAHIDIANA
ACCIDENTE
-socul reflex poate duce la sincope mortale ;accidentul este
foarte rar se vor pregati mijloacele obisnuite de reani-
mare
DE STIUT
-mandrinul,dupa scoaterea din interiorul acului se mentine
steril pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurge-
rea lichidului cefalorahidian in timpul recoltariicand
lichidul este purulent,vascos sau cu sfacele de fibrina
-in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid ,dupa
punctie,pacientul se va aseza in pozitia Trendelenburg
PUNCTIA RAHIDIANA
 PUNCTIA RAHIDIANA
DE STIUT
-punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor am-
bulatori deoarece nu necesita postpunctional pozitia
decubit dorsal 24 de ore
-daca dupa cateva picaturi de sange la inceputul punctiei
apare lichid clar,se schimba eprubeta ;la laborator se
trimite lichidul limpede
DE EVITAT
-evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian
-modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei care
poate duce la ruperea acului si traumatizarea substantei
nervoase
 PUNCTIA RAHIDIANA
DE EVITAT
-suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimi-
tere la laborator

Dezinfectie tip III:-consta in spalarea regiunii,raderea

pilozitatii,degresare,badijonarea cu alcool iodat de doua
ori(pentru celelalte punctii)
 RECOLTAREA LCR
DEFINITIE
LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la
nivelul ventriculului IV,cu rol in protectia SNC, cu rol
nutritiv si excretor ,care circula in spatiul subarahnoidian.
SCOP
Diagnostic-este o metoda de rutina, care furnizeaza date
esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor
meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale,
al starilor comatoase
EXECUTIE
Recoltarea se executa pe nemancate ,prin punctie lomba-
ra ,suboccipitala sau ventriculara
 RECOLTAREA LCR
-la pacientii cu stare generala alterata se executa in decu-
bit lateral pentru a evita lipotimia

-tehnica de punctionare si prelevare va fi strict aseptica

-se observa presiunea de scurgere sau se masoara tensi-
unea cu manomertul Claude

-se extrag 10-20ml LCR (dupa scurgerea catorva picaturi)

-lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile
(pentru diferite examinari)-aproximativ 4ml in fiecare e-
prubeta
 RECOLTAREA LCR
Se fac examinari :
-citologice-masurarea elementelor celulare/mm3:limfocite,
polinucleare,eozinifile,atipii celulare
RECOLTAREA LCR
 RECOLTAREA LCR
-bacteriologice-BK si alti germeni
 RECOLTAREA LCR
-serologia-sifilisul SNC
 RECOLTAREA LCR
-biochimie
LCR=solutie apoasa,bogat salina,limpede ca apa de
stanca
 Volum100-150 ml;D=1005-1009;Ph=7,4-7,5
 Tensiunea10-20 cm apa in decubit lateral
20-25 cm apa in pozitie sezanda
0 suboccipital
0- 5 cm apa la sugar
5-15 cm apa la copii
 RECOLTAREA LCR-VALORI NORMALE
ALE CONSTITUIENTILOR CHIMICI
Ca ++
Albuminorahia=20-60mg%
=4,5-5,5mg%

Mg++
Glicorahia =3-3,5
=50-60mg%
mg%

Na+
Clororahia =300-350mg%
=700-760mg%

K+ total
Azot =15-30mg%
=12-17mg%

Cl-
Creatinina =420-450mg%
=0,5-1mg%

Acid
P mineral
lactic =10-25mg%
=1,2-2mg%
 REACTIA PANDY
• Reactia Pandy este o metoda de laborator folo-
sita pentru a aprecia din punct de vedere calita-
tiv prezenta proteinelor in lichidul cefalorahidian.

• Reactia Pandy se efectueaza astfel: peste

reactivul Pandy (acid fenic), pus intr-o sticla de
ceasornic se picura lichid cefalorahidian. In mod
normal nu apare nicio modificare macroscopica,
iar reactia este considerata negativa.
 REACTIA PANDY
• Reactia devine pozitiva atunci cand se ob-
serva un precipitat albicios, care arata
cresterea concentratiei de proteine din
lichidul cefalorahidian.

In functie de intensitate, reactia Pandy

poate fi discret pozitiva, moderat pozitiva
sau intens pozitiva.
 REACTIA PANDY

• Reactia Pandy intens pozitiva se intalneste in

meningitele bacteriene si tuberculoase, in
timp ce meningitele virale prezinta o reactie
Pandy discret pozitiva.

Tumorile cerebrale primitive extinse la suprafata

ventriculara sau ruptura unui chist epidermoid
pot produce inflamatia lichidului cefalorahidian,
cu o reactie Pandy intens pozitiva.
 PNEUMOENCEFALOGRAFIA
• Reprezinta introducerea unui volum de aer prin punctie
suboccipitala sau lombara in vederea studierii morfologi-
ce a spatiilor subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali.
 PNEUMOENCEFALOGRAFIA
• Pregatirea pacientului:
-nu mananca in dimineata zilei de examinare(introducerea
aerului poate provoca varsatura)
-se administreaza un sedativ(stabilit de medic)
-pacientul este transportat in sala de operatie (pentru trapa-
natie si ventriculografie) sau in sala de tratamente(pentru
punctia suboccipitala sau lombara)
-pentru a se putea introduce aerul, se scoate fractionat
cantitatea de lichid cefalorahidian ce corespunde celei
de aer(10 ml pentru a se repera ventriculii cerebrali,
20-40 ml pentru umplerea completa a acestora)
-asistenta medicala actioneaza ca in punctia rahidiana
PNEUMOENCEFALOGRAFIA
PNEUMOENCEFALOGRAFIA
PNEUMOENCEFALOGRAFIA
 PNEUMOENCEFALOGRAFIA
-pacientul este transportat pe carucior la serviciul de radio-
logie pentru efectuarea radiografiilor

-dupa efectuarea tehnicii ,pacientul va fi transportat pe ca-

rucior in salon ,instalat in pat, va pastra pozitia de decu-
bit dorsal 2-3 zile;se administreaza solutie hipertona de
glucoza (daca acuza cefalee)
VENTRICULOGRAFIA
 VENTRICULOGRAFIA
Aerul este introdus direct in ventriculii laterali ,prin orificiile
practicate in cutia cranianatrepanatie

Procedura se executa in sala de operatie.

Partea de sus sau din spate a capului este partial rasa.

Este folosita de obicei anestezia generala

 MIELOGRAFIA
• Se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spa-
tiul subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala;
pacientul este pozitionat in decubit lateral ,cu genunchii
si capul flectate
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
• Pregatirea pacientului:
-nu necesita nici o masura speciala de pregatire
-durata=aproximativ 20-30 de minute-fara substanta
de contrast;60 min,daca se efectueaza cu substanta de
contrast
-procedura nu este dureroasa
-se face testul sensibilitatii la iod ,daca se foloseste
substanta de contrast
• Aceasta tehnica rezlizeaza imagini detailate este mai
eficienta si pentru detectia neoplaziei creierului
Dupa procedura nu apar reactii adverse
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
• Tomografia computerizată (CT) -
investigație non-invazivă care folosește
razele X pentru a obține imagini detaliate
ale organelor interne. Datorita preciziei si
duratei scurte a investigatiei, aceasta este
metoda de prima intentie pentru hemoragii
intracraniene si accidente cerebrovascula-
re.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

• Razele X sunt radiatii electromagnetice care

permit vizualizarea organelor in scopul diagnos-
ticarii unor afectiuni. Beneficiile medicale ale
acestor raze sunt incontestabile. Totusi, investi-
gatiile care folosesc aceasta tehnologie repre-
zinta principala sursa de iradiere a populatiei. In
cantitati mari, razele X au efecte extrem de
grave pentru organismul uman.
 REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA
Aceasta procedura foloseste un magnet foarte puternic cu
unde de radiofrecventa si un computer pentru a produce
imagini asemanatoare razelor X.
Aceasta procedura este extrem de folositoare in vizualiza-
rea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor,de
exemplu trunchiul cerebral.
Pregatirea pacientului:
-nu este necesara o pregatire fizica
-se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vatamate de
magnetceasuri,proteze metalice,pacemaker
-se explica pacientului:durata de aproximativ 60 minute
REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA
 ANGIOGRAFIA CEREBRALA
Reprezinta introducerea unei substante radioopace in arbo-
rele vascular cerebral;ea permite aprecierea peretilor si
lumenului vascular ,vizualizarea unor modificari directe
(anevrism,tumoare vascularizata) sau indirecte (depla-
sari sau deformari ale vaselor prin procese patologice
vecine)
 ANGIOGRAFIA CEREBRALA
• Uzual vasele folosite pentru introducerea cateterului
sunt:
-carotida
-vasele vertebrale
-femurala
 ANGIOGRAFIA CEREBRALA
Substanta de contrast se introduce atunci cand se fac
filmele

Pregatirea pacientului:
-sedare
-evaluarea functiilor vitale
-testarea la iod
-explicarea procedurii:durata 2-3 ore
-anestezie locala la locul punctiei
 ANGIOGRAFIA CEREBRALA
RETINETI:

-dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul

punctiei cel putin 5 minute
-se verifica frecvent locul punctiei pentru prezenta unui
posibil hematom
-in cazul folosirii carotidei se verifica eventuala aparitie a
dificultatii respiratiei sau deglutitiei
-substanta folosita poate creste presiunea intracraniana
ANGIOGRAFIA CEREBRALA
ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

APRECIERE

EVALUARE PACIENT DIAGNOSTIC

NuRSING

IMPLEMENTARE PLANIFICARE
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
Asistentele medicale sunt implicate in aprecierile initiale si conti-
nue ale starii patologice a pacientului.
CULEGEREA DATELOR:
1.Interviul
-cand a intervenit boala
-instalarea simptomelor(durere de cap,vertij,modificari de vedere,
slabiciune)
-date psihosociale
-aprecierea modului de comportare(iritabilitate,pierderea memo-
riei,agnozie)
-starea de sanatate
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.TULBURARI ALE MOTILITATII
a).diminuarea fortei musculare
-pareza-diminuarea fortei musculare
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
-paralizie-absenta totala a fortei musculare
-hemiplegie
-paraplegie
-diplegie-paralizia partilor similare(simetrice)ale celor doua juma-
tati ale corpului
-monoplegie-paralizia unui singur membru
-tetraplegie-paralizia celor patru membre

Paraliziile se datoresc fie leziunii caii piramidale , fie neuronului

motor periferic
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
b).modificari de tonus muscular
-hipertonie-contractura musculara-exagerarea tonusului
-hipotonie-diminuarea tonusului

Tulburarile de tonus pot exista si asociate cu paralizia;

-hipertonie+paralizie=paralizia spastica
-hipotonie+paralizie= paralizia flasca
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
2.Tulburari ale ortostatiunii si mersului
-ne furnizeaza date asupra fortei musculare,a tonusului muscular
al membrelor inferioare si ale echilibrului
-mers talonat(in Tabes)-mersul este necoordonat,pacientul arun-
cand picioarele si lovind pamantul cu calcaiele
-mers cosand-(in hemiplegie,in studiul de recuperare)gamba este
rigida,membrul inferior este intins
-mers stepat-gamba fiind ridicata in sus,pentru a nu lovi pamantul
cu varful piciorului(leziuni de neuron motor periferic-polinevritic)
-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor(ataxie statica-tulburari
de echilibru satnd in picioare,risc de cadere;ataxie locomotorie
kinetica-tulburari de echilibru in mers
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
3.Miscari anormale
-tremuraturi-boala Parkinson,alcoolism,Basedow,scleroza in
placi);pot fi generalizate sau localizate(la maini,cap)
-spasme si crampe-contracturi(tetanie,tumori cerebrale,tetanos)
-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare(epi-
lepsie,hipertensiune craniana)
-ticuri-miscari clonice involuntare,rapide,care se repeta in mod
sterotip:ale ochilor,gurii,bratului,piciorului
-mioclonii-contractii involuntare,bruste ale unui muschi sau grup
de muschi
-miscari coreice-miscari involuntare,dezordonate bruste si rapide
-miscari atatozice-miscari involuntare,lente
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
4.Tulburari de sensibilitate
a).subiective
-paresteziile-senzatii de intepatura,de furnicatura,amorteli
-durerea de cap-isi are sursa in mai multe procese patologice
b).obiective-se cauta prin diferite metode:sensibilitate superficiala
(tactila,termica,dureroasa) si sensibilitatea profunda(artrokineti-
ca si vibratorie)
-tulburari ale sensibilitatii obiective:anestezie,hipoestezie,hiperes-
tezie
5.Tulburari ale reflexelor-o miscare reflexa este o contractie
involuntara provocata printr-un stimul
-areflexia-abolirea reflexelor
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
-hiperreflexia-exagerarea reflexelor
-hiporeflexia-diminuarea reflexelor
Se cerceteaza
a).reflexele osteotendinoase
-reflexul achilian
-reflexul rotulian
-reflexul bicipital
-reflexul tricipital
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
b).reflexe cutanate
-reflexe cutanat abdominale
-reflexe cutanat plantare
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
c).reflexe vegetative
-reflexul pupilar la lumina-proiectia unui fascicul luminos pe pupi-
la provoaca mioza
d).reflexe mucoase
-reflexul cornean-atingerea corneei cu o bucatica de vata(este
absent in coma)
-reflexul palatin-atingerea mucoasei palatine
-reflexul faringian-atingerea mucoasei faringiene
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
6.Tulburari trofice
-atrofie musculara
-escare cutanate
-anchiloza articulara
7.Comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv
a).tulburari la nivel intelectual:
-capacitatea de a gandi abstract(se poate testa rugand pacientul
sa explice un proverb)
-dezorientare in timp si spatiu
-pierderea memoriei
b).tulburari la nivel afectiv:
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
-fuga de idei
-logoree,mutism
-stare depresiva sau euforica,anxietate,apatie,iritabilitate,agresivi-
tate,idei de suicid,idei de persecutie
-labilitate emotionala
-dispozitia persoanei este nepotrivita subiectului discutiei
8.Tulburari de limbaj
-dizartrie-dificultate in articularea cuvintelor
-anartrie –imposibilitatea de a articula cuvintele
-afonie-pierderea vocii
-afazie-pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau in
scris sau de a intelege limbajul vorbit sau scris
 APRECIEREA STARII
NEUROLOGICE
9.Tulburari de praxie
-apraxie-incapacitatea de a executa corect gesturile
10.Tulburari de constienta
-somnolent
-obnubilat
-confuz
-stupor(deprimare,amutire,imobilitate,)
-coma(superficiala,medie,profunda)
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU
SINDROM H.I.C.
1.Culegerea de date-semne de dependenta
2.Problemele pacientului
3.Obiective
4.Interventii-proprii si delegate
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU
EPILEPSIE
Este o manifestare convulsiva paroxistica , cu debut si sfarsit
brusc ,caracterizat (in cazul crizelor majore) de pierderea con-
stientei, insotita de convulsii tonico-clonice.
Cauze:
1.In epilepsia esentiala:
-tulburari genetice
2.In epilepsia secundara:
-tumori cerebrale
-A.V.C.
-infectii (meningite,abcesul cerebral,tromboflebita cerebrala)
-traumatisme cranio-cerebrale
-boli metabolice
 …CU EPILEPSIE
2.In epilepsia secundara sau simptomatica(continuare):
-intoxicatii
-insuficienta renala,hiponatremie,hipocalcemie,hipoglicemie
-anoxie cerebrala
Tipuri de epilepsie cu pierderea starii de constienta :
-criza majora generalizata grand mall
-criza minorapetit mall
-stare de rau epilepticstatus epileptic major
Manifestari de dependenta:
1.Criza majora (grand mall)
Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea constientei.
 …CU EPILEPSIE
Criza cuprinde urmatoarele faze:
a).Faza prodromala:
Poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inintea crizei, cu
urmatoarele manifestari:
-migrena
-nevralgii
-parestezii
-stare de rau nedefinit
-tulburari de camportament(depresie,furie,irascitabilitate,agresivi-
tate sau din contra euforie)
b).Criza propriu-zisa:
# aura epileptica:semne care preced criza cu cateva zeci de
secunde
 …CU EPILEPSIE
Aura epileptica se poate manifesta:
-mioclonii la nivelul unui segment
-clipitul pleoapelor
-furnicaturi
-arsuri
-halucinatii vizuale, olfactive, auditive(zgomote)
-anxietate
Aura epileptica ii permite pacientului sa ia pozitii de protectie(sa
se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea)
Aura epileptica nu apare intotdeauna.Debutul epilepsiei este ,in
general brutal si se manifesta prin :
-paloare brusca
-pierderea constientei
-prabusirea pacientului
 …CU EPILEPSIE
# pierderea constientei- urmata ,imediat de:
-convulsie tonica-contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor;
picioarele intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se
dau peste cap ;pupilele se dilata si devin fixe
-oprirea respiratiei
-cianoza
Aceasta faza dureaza 15-20 sec.dupa care apar:
-convulsii clonice-dureaza 1-2 min.
-miscari violente anarhice ale membrelor ,capului, muscarea limbii
spuma abundenta la nivelul gurii(uneori sanghinolenta), incon-
tinenta de urina si fecale.
Dupa faza clonica pacientul este ametit, confuz, dureri de cap, du-
reri musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata
de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe abolite
midriaza .
 …CU EPILEPSIE
Dupa revenireamnezia crizei este totala
2.Criza minora petit mall
-apare de obicei la copii
-pierderea starii de constienta cateva secunde (10-20),fara cade-
rea pacientului
-pacientul isi intrerupe activitatea, persista doar activitatile auto-
mate (mersul, deglutitia, mestecatul)
3.Starea de rau epileptic
-manifestarile sunt ca in criza majora ,dar in acest caz crizele to-
nico-clonice se repeta si pacientul ramane in stare de incon-
stienta
 …CU EPILEPSIE
Probleme:
1.In criza de epilepsie:
-oprirea respiratiei- datorita convulsiilor tonico-clonice
-risc de sufocare- din cauza convulsiilor si caderii limbii
-risc de traumatizare- leziuni, muscarea limbii
-alterarea perceptiei senzoriale
-incontinenta de urina si fecale- datorita relaxarii sfincterelor
-deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor
2.Intre crize:
-dificultatea de a-si insuma roluri sociale- din cauza frecventei
crizelor
-dificultatea de a se realiza- din cauza riscului potential pentru
anumite profesii
 …CU EPILEPSIE
2.Intre crize(continuare):
-depresie
-perturbarea stimei de sine
-in unele forme, deteriorare psihica progresiva
Obiective imediate:
-sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii
-sa nu-si muste limba
-sa fie protejat de traumatisme, leziuni
Nu se forteaza deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei;nu se
imobilizeaza fortat deoarece se pot produce fracturi
 …CU EPILEPSIE
Obiective pe termen lung:
-sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate
-sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala
-sa-si amelioreze depresia
-sa stie sa-si urmeze medicatia
-sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale
Interventii in timpul crizei:
-nu se lasa persoana singura
-se aseaza in pozitie orizontala(pe pat, pe podea)
-se introduce intre dinti (arcadele dentare) ,pe partea laterala,un
obiect moalede cauciuc sau material textil
-se desface cravata,gulerul, centura
 …CU EPILEPSIE
-se indeparteaza obiectele din jur care il pot leza
-se intoarce capul intr-o parte
-se monitorizeaza functiile vitale
Interventii dupa criza:
-se verifica permeabilitatea cailor respiratorii (atentie la cei ce au
proteze)
-se aspira secretiile
-se verifica daca are leziuni sau limba muscata
-in caz de hipotermie-sticle cu apa calda
-in caz de hipertermie-impachetari reci
-se asigura igiena corporala
-se ajuta pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator
 …CU EPILEPSIE
Interventii cu rol delegat:
-administrarea tratamentului anticonvulsivant
-administrarea tratamentului simptomatic
-recoltarea anlizelor
-insotirea pacientului la investigatii
Ce investigatii credeti ca se fac la un pacient cu epilepsie?
Educatia pacientului:
-sa traiasca cat mai normal posibil
-sa evite activitatile periculoase:condusul masinii, activitate la
inaltime ,inotul
-sa evite alcoolul
-sa ia medicamentele cu regularitate
-sa se odihneasca adecvat(somn 8 ore/zi)
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU
BOALA PARKINSON
Este o afectiune neurologica care atinge centrii cerebrali respon-
sabili de controlul si coordonarea miscarilor.Se caracterizeaza
prin ;
-bradikinezie(miscari lente)
-bradipsihie
-bradilalie
-tremor de repaus
-hipertonie musculara
-fata cu aspect de masca(incremenita)
-mers incet si cu pasi mici
Cauzele bolii nu sunt cunoscute.
 …CU PARKINSON
Manifestari de dependenta:
1.Tremorul:
-este un semn clar al bolii; incepe cu un tremur incet si progre-
seaza asa de incet ,incat persoana nu-si aduce aminte cand
a inceput
-este un tremor de repaus care dispare in timpul miscarilor
voluntare
-tremorul degetelor seamana cu ,,miscarea de numarare a bani-
lor”;la nivelul picioarelor tremorul imita,,miscarea de pedalare”
2.Hipertonia musculara:
-intepenirea muschilor
-miscarile devin mai incete,mai putin indemanatice
-rigiditatea fetei
-vorbirea devine monotona si apare dizartria
 …CU PARKINSON
-rigiditatea musculara cuprinde treptat musculatura limbii, a masti-
catiei, apare dificultatea de a inghiti cu hiperptialism (saliva in
exces)
3.Postura si mersul:
-in ortostatism ,pacientul are trunchiul si capul aplecat inainte
-mersul este caracteristic ,pacientul tinde sa mearga pe degetele
picioarelor ,cu pasi mici,tarsaiti, trunchiul este aplecat in fata,
membrele superioare cad rigid lateral si nu se balnaseaza in
timpul mersului.
Toate aceste manifestari de dependenta se accentueaza in pre-
zenta oboselii, tensiunii nervoase, excitarii.Pe masura ce boala
progreseaza manifestarile se accentueaza ,si in cele din urma
pacientul nu mai poate merge.
 …CU PARKINSON

Problemele pacientului :
-diminuarea mobilitatii fizice
-necoordonarea miscarilor
-postura indecvata
-deficit de autoingrijire
Din ce cauza pacientul nu se poate autoingriji?
-perturbarea imaginii de sine
-alterarea comunicarii verbale
-risc de accident(cadere)
-risc de depresie
 …CU PARKINSON
Obiective:
-sa se straduiasca sa-si amelioreze mobilitatea fizica
-sa-si controleze partial coordonarea miscarilor
-sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate
-autonomia in autoingrijire
-sa exprime sentimente pozitive
-sa-si pastreze capacitatea de vorbire
-sa nu se raneasca
-sa nu prezinte depresie
-sa-si exprime interesul pentru activitati zilnice
TEMA:
CARE SUNT INTERVENTIILE DELEGATE SI AUTONOME LA UN
PACIENT CU BOALA PARKINSON?