2 Obiectul, conţinutul şi sarcinile DAEF

1. Analiza-Diagnostic (AD) - instrument

managerial de evaluare a potențialului intern al
întreprinderii și realizarea funcției de control.
2. Etapele procesului de analiză diagnostic
3. Organizarea procesului de analiză şi sistemul
de informaţie.

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

 2 Obiectul, conţinutul şi sarcinile DAEF
Analiza economică, presupune cercetarea unui
fenomen sau proces din punct de vedere economic, ceea ce
implică corelativ, evidenţierea eforturilor dimensionate prin
consumul de resurse materiale, umane şi financiare, cât şi a
efectelor, circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile.

AD presupune cunoaşterea modului în care

funcţionează întreprinderea ca sistem şi stabilirea pe această
bază a direcţiilor de acţiune asupra acestuia în sensul reglării
şi determinării schimbărilor de stare, în concordanţă cu
obiectivele parametrizate în timp şi spaţiu.

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

2 Obiectul, conţinutul şi sarcinile DAEF

Obiectul DAEF, constă în identificarea anumitor

fapte, fenomene, rezultate, care se exprimă sub
forma indicatorilor economico-financiari.

Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu,

cantitativ şi calitativ, utilizând anumite metode de
evaluare şi calcul.

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

2 Obiectul, conţinutul şi sarcinile DAEF

Analiza economică:
• Caracterul analizei (analiză economică, analiză
contabilă, analiză statistică, analiză statică,
analiză dinamică, analiză matematică etc.)
• Obiectul analizei (analiza activităţii de producţie
şi comercializare a întreprinderii, analiza
asigurării şi utilizării potenţialului uman, analiza
productivităţii marginale, analiza costurilor de
producţie, analiza rentabilităţii etc.)

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

 Analiza - Diagnostic - parte componentă
2 a funcţiei de control al managementului

AD se aplică în cazurile cînd:

- întreprinderea este în dificultate – AD urmăreşte identificarea
disfuncţionalităţilor, a cauzelor lor şi a măsurilor de remediere;
- întreprinderea este sănătoasă, cel puţin aparent – identificarea
posibilităţilor de sporire a performanţelor, identificarea
„devitalizărilor” încă ne-evidente, dar generatoare a unor disfuncţii
pe viitor.
După gradul de cuprindere deosebim:
AD globală (multifuncţională) şi parţială (funcţională)
Din punct de vedere a desfăşurării în timp se disting:
AD scurtă sau rapidă, care renunţă la unele explorări de detaliu.
Sub aspectul executantului AD se disting:
AD executată de consultanţi neutri sau autodiagnoze

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

 Necesitatea desfășurării Analizei - Diagnostic
4.3

• Iniţierea unor acţiuni de restructurare industrială/privatizare

• Asocierea, constituirea unei societăţi mixte, colaborarea cu
un partener străin
• Cunoaşterea situaţiei reale dintr-o societate comercială
aflată într-un moment de criză
• Efectuarea unei funcţii de control managerial preventiv
• Încheierea / reînnoirea contractelor manageriale
• Acordare unui împrumut bancar important sau subvenţii
bugetare
• Elaborarea strategiei de dezvoltare
• Controlul și evaluarea implementării strategiei

Diagnoza activității economico-financiare, dr.conf.univ. C.Crucerescu

4.4
Etapele procesului de analiză diagnostic

1. Delimitarea componenţei echipei de diagnosticare. Analiza diagnostic poate fi

efectuată fie de personalul companiei specializat în acest domeniu sau să apeleze
la companii de consulting, audit, diagnostic pentru o plată corespunzătoare.
2. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de înregistrare, transmitere şi prelucrare a
informaţiei. Utilizarea tehnicii de calcul şi a soft-lor specializate.
3. Documentarea preliminară
4. Precizarea principalelor domenii şi rezultate ce urmează a fi investigate, acestea
pot fi compania în ansamblu sau activităţi importante ale ei.
5. Efectuarea analizei diagnostic şi evaluarea rezultatelor ei, presupune executarea
nemijlocită a analizei prin utilizarea metodelor şi tehnicilor de analiză. Utilizarea
tehnicii de calcul şi a soft-lor specializate.
6. Delimitarea punctelor forte şi slabe, a ameninţărilor şi oportunităţilor - SWOT.
7. Relevarea rezervelor de îmbunătăţire a activităţii companiei şi formularea
recomandărilor strategico-tactice.
8. Formarea raportului despre analiza diagnostic.
 Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic
4.5

I. Dispoziţii generale (reprezintă rechizitele companiei):

- denumire, sediu, act normativ de înfiinţare;
- statut juridic;
- capitalul social, acţionarii principali;
- directorul general;
- obiect de activitate;
II. Sumar executiv (cuprinde o prezentare în ansamblu a activităţilor cheie):
- scurt istoric;
- structura organizatorică;
- caracterizarea nivelului tehnic şi tehnologic al firmei;
- caracteristici ale proceselor de aprovizionare, producţie şi vânzare,
- principalii furnizori şi clienţi;
- particularităţi ale relaţiilor cu organismele financiar-bancare,
- dinamica principalilor indicatori economico-financiari: profitul, cifra de afaceri, -
cheltuieli la 1 leu CA, producţia fizică, numărul de personal, salariul mediu,
productivitatea muncii, capitalul social, capitalul constant, rentabilitatea, lichiditatea,
etc.
Masterat în administrarea afacerilor, “Management strategic”, dr.conf.univ.C.Crucerescu
 Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic
4.6
III. Analiza diagnostic a activităţii manageriale trebuie să asigure o
prezentare clară despre abilităţile manageriale şi calitatea sistemului
de organizare a procesului de management al companiei:
-capacitatea de a elabora şi implementa strategii şi politici
competitive;
- structura şi flexibilitatea organizatorică a firmei;
- raţionalitatea decizională a firmei;
- calitatea sistemului informaţional;
- disponibilitatea pentru implementarea şi utilizarea de sisteme,
metode şi tehnici manageriale evolutive (MBO, MBB, MPP, tablou de
bord etc.);
- capacitatea inovaţională informatică şi managerială, capacitatea de a
negocia cu partenerii străini;
- internaţionalizarea managerială şi economică a activităţilor firmei
etc.
 4.7. Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic

IV. Analiza diagnostic a resurselor umane

a). Calitatea resurselor umane
- numărul şi dinamica personalului vi-za-vi de volumul producţiei;
- structura cadrelor în funcţie, de categorii de personal, vechime de muncă, studii,
sex, vârstă, naţionalitate (după necesitate);
- analiza utilizării timpului de muncă;
- fluctuaţia cadrelor, absenteismul;
- dimensiunile excedentului sau deficitului de salariaţi, pe total şi structură, în raport
de necesităţile reale ale firmei.
b) Eficienţa utilizării forţei de muncă:
- dinamica cifrei de afaceri, valorii adăugate, producţiei marfă naturală şi valorică pe
un angajat
c). Politica motivaţională şi socială:
-nivelul mediu al veniturilor salariaţilor în prezent şi în dinamică;
- măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ale salariaţilor;
- ajutoare materiale şi servicii sociale furnizate salariaţilor;
- cauzele concedierilor;
- numărul de locuri de muncă nou create etc.
 4.8. Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic

V. Analiza diagnostic a activităţii tehnice şi de producţie.

a). Dotarea tehnică şi tehnologică a companiei:
- tehnologiile și echipamentele utilizate: gradul de uzură fizică și morală a lor;
- gradul de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie;
- numărul şi tipul utilajelor utilizate;
- capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a ei;
- gradul de utilizare a suprafeţelor de producţie;
- gradul de înzestrare tehnică a muncii;
- logistica procesului de producţie;
b). Capacitatea de reparaţie, menţinere şi modernizare a potenţialului tehnic:
- gradul de autonomie a deservirii tehnice;
- numărul personalului ocupat în sfera de deservire tehnică;
- capacităţile departamentelor auxiliare de reparaţie şi menţinere a clădirilor şi utilajului;
- caracteristica sistemului de organizare a deservirii tehnice.
c). Potenţialul de cercetare-dezvoltare:
- gradul de disponibilitate faţă de modernizarea tehnologiilor;
- ritmul înnoirii şi modernizării produselor şi tehnologiilor;
- ponderea producţiei noi în totalul producţiei produse în ultimii ani;
- numărul şi structura personalului ocupat în activitatea de C&D;
- sursele alocate pentru C&D în ultimii ani; colaborarea cu instituţiile tehnico-ştiinţifice.
Masterat în administrarea afacerilor, “Management strategic”, dr.conf.univ.C.Crucerescu
4.9. Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic
VI. Analiza diagnostic a calităţii produselor şi serviciilor:
- locul întreprinderii în ierarhia zonală, naţională şi internaţională a
calităţii;
- caracteristica sistemului de asigurare a calităţii aplicat în companie;
- măsurarea calităţii produselor printr-un şir de indicatori – indicatorii
parţiali ai calităţii, ponderea produselor de calitate superioară în totalul
produselor de acelaşi fel, indicatorii rebuturilor, reclamaţiilor,
costurilor de întrebuinţare a produselor etc;
-volumul şi structura costurilor calităţii.
VII. Analiza diagnostic a activităţii comerciale:
- caracteristica sistemului de desfacere a producţiei;
- evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi externă;
- structura vânzărilor pe produse, pieţe, clienţi, agenţi pe vânzări;
- sezonalitatea vânzărilor;
- dinamica şi structura cheltuielilor de desfacere.
Masterat în administrarea afacerilor, “Management strategic”, dr.conf.univ.C.Crucerescu
4.10. Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic

VIII. Analiza diagnostic a activităţii de marketing:

a). Capacitatea de a elabora şi implementa studii de piaţă:
- structura organizatorică a departamentului de marketing;
- caracteristica strategiilor de marketing existente;
- numărul şi calitatea studiilor de piaţă, elaborate şi utilizate;
- dinamica şi structura bugetului anual de marketing.
b). Activitatea promovaţională
- caracteristica modalităţilor de promovare aplicate de companie;
- dinamica bugetelor pentru reclamă şi expoziţii viza-vi de volumul
vânzărilor.
c). Competitivitatea produselor:
- existenţa serviciilor post-vânzare;
- nivelul performanţelor tehnice, constructive şi funcţionale ale produselor;
- raporturile preţuri interne - preţuri externe, la produse similare;
- cota de piaţă;
Masterat în administrarea afacerilor, “Management strategic”, dr.conf.univ.C.Crucerescu
 4.11. Conținutul raportului de Analiză - Diagnostic
XIX. Analiza diagnostic a activităţii financiare:
a). Profitabilitatea companiei
- cifra de afaceri; dinamica profitului brut şi net;
- dinamica şi structura costului producţiei şi cheltuielilor de perioadă;
- valoarea adăugată, rata valorii adăugate;
- marja profitului, marja de contribuţie;
- dinamica şi structura fluxului de numerar;
- rentabilitatea economică, financiară, activelor; rentabilitatea produselor.
b). Dinamica şi structura patrimoniului
- dinamica şi structura activelor pe termen lung;
-dinamica şi structura activelor curente; analiza stocurilor;
-structura creanţelor după modul de formare, vârstă, clienţi;
- eficiența utilizării activelor, ciclul operațional;
c). Dinamica şi structura surselor de formare a patrimoniului
- dinamica şi structura capitalului social, permanent;
- dinamica şi structura obligaţiunilor curente.
d). Disponibilităţile de mijloace circulante
- fondul de rulment;
- nevoia de fond de rulment.
e). Stabilitatea financiară; f). Capacitatea de plată
Masterat în administrarea afacerilor, “Management strategic”, dr.conf.univ.C.Crucerescu
4.12. Analiza-Diagnostic poartă caracter cauză-efect

• Conţinutul analizei diagnostic va varia de la caz

la caz în funcţie de scopul urmărit prin
diagnosticare, starea economică generală a
întreprinderii, baza informaţional-documentară.

• Fiecare compartiment al analizei în mod

obligator trebuie să conţină, în afara constatării
faptelor, enumerarea cauzelor care le-au provocat
şi propuneri pentru ameliorarea sau menţinerea
situaţiei.
4.12. Sistemul de informație

Informaţia economică reprezintă una din

formele de bază ale informaţiei în general, iar
pentru analiza economico-financiară constituie
materia primă de bază deoarece analiza se
bazează pe informaţii şi furnizează la rândul ei
informaţiile necesare procesului managerial.
4.12. Sistemul de informație

Două mari categorii de surse în baza cărora se formează

informaţia economică la nivelul întreprinderii sunt:

a) Sursele interne, reprezentând informaţiile generate de

procesele interne de combinare şi utilizare a factorilor producţiei,
reflectă funcţiunea propriu-zisă a sistemului, stările acestuia în
anumite momente, inclusiv ca stări probabile (prognozate sau
programate).

b) Sursele exterioare întreprinderii ca sistem, care includ

informaţiile privind conjunctura pieţei interne şi internaţionale,
performanţele concurenţei, progresul tehnic în respectiva ramură
de activitate etc.
 Informația contribuie la orientarea activităţii şi dimensionarea
obiectivelor într-un anumit context concurenţial.

Informaţiile pot fi structurate astfel:

- după natura lor, distingem următoarele categorii de informaţii:
ştiinţifice, tehnologice şi tehnice; economice şi financiare; juridice;
politice; de marketing; sociale şi sociologice etc.;
- după legalitatea lor distingem informaţii legale (care pot fi
deschise şi respectiv închise) şi informaţii nelegale.
Specialiştii apreciază că aproape 90% din informaţii sunt
informaţii legale, iar dintre acestea, 70% sunt informaţii deschise
(reviste, cotidiene, magazine, periodice; colocvii, conferinţe, congrese; saloane, expoziţii, târguri;
centre de documentare; brevete de invenţie; organisme furnizoare de documente de sinteză).

Informaţiile închise sunt cele obţinute prin: vizite, întâlniri,

relaţii cu clienţii, furnizorii şi concurenţii; cumpărarea şi analiza de
eşantioane; reţeaua proprie a întreprinderii.
 Pentru ca informaţia să fie valorificată eficient în procesul
managerial, ea trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

- utilitatea informaţiei ;
- exactitatea informaţiilor reprezintă cerinţa de bază privind
reflectarea obiectivă şi corectă a fenomenului analizat;
- profunzimea informaţiei presupune reflectarea complexă a
relaţiilor cauză-efect în contextul analizei fenomenelor economice;
- vârsta (vechimea) informaţiei condiţionează operativitatea şi
calitatea deciziei;
- valoarea informaţiei se atestă prin crearea condiţiilor pentru
managementul întreprinderii de a lua cele mai eficiente decizii
privind funcţionarea sistemului (obiectului) condus;
- costul informaţiei, reprezintă elementul în funcţie de care se
stabileşte limita de eficienţă a informaţiei.