1

Cuprins
I.1.1. I.1.2. I.1.3. I.1.4. I.1.5. I.1.6. I.1.7. Definirea managementului financiar Managementul financiar ca practic organizaional Managementul financiar ca disciplina de studiu Functia financiara Evolutia functiei intreprinderii Emergenta functiei de control de gestiune Managerul financiar

II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii? II.1.1.1. Orizontul de studiu al gestiunii financiare a intreprinderii II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor II.1.1.3. Notiunea de activ financiar II.1.1.4. Misiunea gestiunii financiare a intreprinderii II.1.1.5. Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare

I.1.1. Definirea managementului financiar

Orice ncercare de definirea a managementului financiar trebuie s ia n considerare dou dimensiuni eseniale: managementul financiar ca practic organizaional comport caracteristici extrem de variate, de la o organizaie la alta, n funcie de mediul nconjurtor i de factorii socio-economici managementul financiar ca disciplin de studiu reprezentnd legatura dintre practic i cercetarea financiar.

I.1.1. Definirea managementului financiar

Scopurile eseniale: asigurarea resurselor pentru desfurarea tuturor activitilor organizaiei n timp scurt i cu costuri reduse controlul modului n care sunt folosite aceste resurse Funcia financiar face legtura ntre ntreprindere unde exercit anumite atribute specifce i partenerii financiari (pieele fianciare, fiscul etc)
4

I.1.2. Managementul financiar ca practic organizaional

Privit din aceast perspectiv, managementul financiar reprezint totalitatea activitilor care au ca scop regularizarea fluxurilor financiare (alocri i resurse) Caracteristici: o practic finalizat scopurile funciei finaciare a ntreprinderii sunt armonizate cu politica general a organizaiei i cu tipul acesteia. o practic eterogen presupune att activiti concrete (gestiunea trezoreriei, controlul financiar etc) ct i unele mai abstracte (previziune i analiz)
5

I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu

Matematici Drept Statistic

Economie

Managementul financiar

Informatic

Contabilitate

Tehnici de anchet

I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu

Managementul financiar este considerat ca fiind o disciplin de sintez deoarece folosete tehnici i metode care cu excepia ctorva (fond de rulment, cash-flow) sunt rezultanta unor tiine diverse; Contabilitatea furnizeaz o mare parte din informaiile de care are nevoie managementul financiar; cele mai importante documente produse de contabilitate (bilan, cont de rezultat) sunt eseniale; contabilitatea analitic ofer date ce stau la baza proiectelor de investiii; diferena dintre contabilitate i management const n faptul ca cel din urm privilegiaz noiuni de pli i ncasri iar contabilitatea de cheltuieli i venituri
7

I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu

Dreptul afacerilor prevederile sale afecteaz valoarea numeroaselor fluxuri financiare (ex. fluxurile induse prin proiecte de investiii) i structureaz aciunea financiar.
Matematicilestatisticile: instrumente de analiz i modelizare (n special n cazul evelurii ricului); matematicile zise financiare sunt utilizate pentru problemele de credit i de mprumut.

I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu

Informatica: nu are influen direct asupra managementului financiar ci confer eficacitate practicilor financiare. Economia concepte i moduri de raionament precum notiunile de fluxuri i de stocuri, notiunile de valoare, de timp i de risc etc sunt preluate din domeniul economic; economia finanaciar ofer descrierile partenerilor organizaiei (bnci, organisme financiare) i modelele de piat finaciare i monetare.
9

I.1.4. Functia financiara

Funcia financiar reprezint totalitatea persoanelor i serviciilor care se ocup de managementul finanaciar ntr-o organizaie. Componentele i structura variaz de la o ntreprindere la alta; n general acestea depind de 3 parametri eseniali: dimensiunea ntreprinderii: unele ntreprinderi nu permit constituirea direciilor independente pentru anumite funcii structura ntreprinderii: centralizat sau descentralizat ramura de activitate: presupune exigene financiare diferite
10

I.1.5. Evolutia functiei intreprinderii

Deseori, n cadrul micilor ntreprinderi, funcia finaciar nu exist; eful ntreprinderii mpreun cu un expert contabil se ocup de problemele managementului financiar. n cazul IMM-urilor, funcia financiar este asociat unei alte funcii n cadrul unei direcii ce ndeplinete mai multe obiective (ex: Direcia contabil i financiar); deciziile financiare sunt supuse ateniei direciei generale Lucrurile sunt diferite n marile ntreprinderi; aici avem: organe de informare : serviciul contabilitate, juridic i fiscal organe de gestiune : trezorerie, titluri organe de control: control de gestiune, audit

11

I.1.6. Emergenta functiei de control de gestiune

Funcia financiar subansambluri:

este

alctuit

din

dou

trezorerie-finane: gestiunea trezorerie, relaii cu bncile, previziunei i studii financiare, chestiuni juridice i financiare, probleme cu asigurri activiti de control: contabilitate general i analitic, gestiune clieni (facturare, ncasare), plan i bugete, audit intern

12

I.1.6. Emergenta functiei de control de gestiune

Preedinte

Responsabil cu activitile de trezorerie-finane Manger finaciar

Manger financiar adjunct Responsabil cu activitile de control

13

Dualitatea Treasurer

Controller

Se ntmpl ca disocierea dintre cei doi responsabili s fie att de puternic nct s apar un director de control de gestiune, situat la acelai nivel ierarhic cu managerul financiar.
Preedinte

Vice-preedinte Finane

Manager finaciar (Treasurer)

Director control de gestiune (Controller)

14

I.1.7. Managerul financiar

Managerul financiar joac rolul principal n dispozitivul organizaional i este cel mai adesea cel care se ocup cu problemele majore de la nivelul Direciei generale. Numele de manager financiar este uneori nlocuit cu director administrativ i financiar, contabil ef, secretar general, n funcie de dimensiunea ntreprinderii i de gradul de dezvoltarea a funciei financiare: n ntreprinderile mici: contabil ef n IMM-uri: directorul administrativ n ntreprinderile mari: director administrativ sau manager financiar
15

I.1.7. Managerul financiar

Misiunea managerului financiar

Furnizeaz ntreprinderii resursele tehnice i financiare; pentru acest lucru trebuie s implementeze o politic financiar pe termen mediu, lung i scurt. Elaboreaz strategia finanacir care devine parte a strategiei globale a organizaiei Controleaz folosirea resurselor ceea ce implic definirea sistemelor de informare de gestiune i de a asigura buna lor funcionare.

16

II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii ?

Gestiunea financiara
ansamble de metode, de analize si instrumente de operare care permit intreprinderilor si altor organizatii de a-si asigura o inventie eficace in mediul lor financiar.

Microintreprinderile
(din sectorul informal)

Marile intreprinderi
(cu activitati larg internationalizate)

campul gestiunii financiare

(conceptie minimala)
se limiteaza la gestiunea reglementarilor si ale unei incasari monetare, cel mai adesea detinute de un individ sau un grup familial

campul gestiunii financiare

(conceptie extensiva)
reglementarile primite sau efectuate, moneda nationala sau in valute liber utilizate cautarea mijloacelor de finantare furnizate de pietele de capitaluri si banci proiecte de investitii si de plasamente domestice sau internationale; urmarirea si stapanirea riscurilor financiare legate de toate operatiile realizate pe piata nationala ca si pe cele straine; vizeaza riscurile de schimb sau valutar, riscurile de rata de dobanda si riscurile administrative si politice.

17

II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii ?

Intreprinderile industriale
(tertiare medii)
mediul inconjurator le propune o gama bogata de instrumente financiare, insa acestea nu pot viza o finatare directa pe pietele de capitaluri si trebuie se orienteaza spre resursele propuse de banci sau alte institutii financiare este adesea vizata de problemele complexe ale finantelor internationale si ale investitiilor financiare este preocupata de probleme de finantare legate de operatiuni industriale si comerciale sau de achizitia de echipamente si alte active durabile.

gestiunea financiara a intreprinderii?

analiza si diagnostic financiar

finante

finante de piata

finantele intreprinderii functia finaciara

politica financiara

teoria financiara finante pe finante de piata termen lung

politica si strategie financiara a intreprinderii

deciziile financiare pe termen scurt

18

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii Continutul finantelor

A. In sens larg: finantele organizatiilor comerciale si necomerciale
Finante alocarea optimala a resurselor financiare rare la utilizatori multipli Resurse Alocari
Utilizari multiple Produse rare

Alocare optimala

Accentul este pus pe aspectul deciziei Obiectul propus este optimal Afectarea unei resurse la un tip de alocare particular are ca obiectiv generarea de fluxuri financiare viitoare sau a transferurilor de bogatie in timp Notiunea de risc esenta deciziei financiare este reprezentata de timp si risc Un instrument privilegiat: activul financiar Orice organizatie prezinta un aspect financiar in orice organizatie se pune problema alocarii sau afectarii resurselor financiare la alocari (utilizari) multiple
19

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

B. In sens restrans: finantele organizatiilor comerciale sau finantele intreprinderii B.1. Continutul finantelor intreprinderii
se refera la deciziile de alocare a resurselor monetare procesului de productie de bunuri si de servicii in vederea maximizarii banilor rezultati din vanzarea de bunuri si servicii pe piata accentul este pus pe aspectul deciziei deciziile financiare se efectueaza in functie de sistemul financiar sau de sistemul bancar pentru a obtine resurse financiare unor alocari (utilizari) multiple s-a recurs la un instrument privilegiat: activul financiar

Exista numeroase tipuri de decizii financiare

deciziile pe termen scurt
(gestiunea ciclului de schimb si a riscului de rata a dobanzii)

deciziile de finantare
antreneaza costuri pentru intreprindere

deciziile de investitii

deciziile referitoare la distribuirea dividendelor

determina natura activitatii, dimensiunea si strategia intreprinderii si antreneaza venituri viitoare care trebuie comparate cu costurile generate de operatiunile de finantare

20

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

B.2. Avantajul continutului finantelor de piata

Incepand cu anii 1980 pietele de capitaluri au cunoscut o foarte puternica dezvol care s-a manifestat prin 3 aspecte principale:
cresterea volumului de tranzactii numeroase inovatii cum ar fi contractele la termen, optiunile sau sap-urile dezvoltarea preturilor internationale de capitaluri

un fenomen de globalizare sau mondializare a pietelor de capitaluri care a antrenat, la randul sau, urmatoarele consecinte:
sursele de finantare fiind in principal cerute de piata, bancile, care erau furnizorii traditionali de capitaluri, au fost obligate sa adopte noi forme de intermediere cresterea solvabilitatii pietelor si, prin urmare a riscului de piata

Astfel pietele de capitaluri care, inainte de1980, aveau ca principal obiectiv pr resurselor financiare, au indeplinit de acum 2 functii: de a procura resursele de finantare de a gestiona riscurile financiare

21

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

B.3. Relatiile dintre finantele intreprinderii si finantele de piata finantele de intreprindere se refera la deciziile de investitii si de finantare finantele de piata studiaza mecanismele pietelor de capitaluri si deciziile luate
de investitori pe diferite piete Cele 2 discipline aplica aceleasi tehnici de baza cunoscute (de ex. capitalizarea, actualizarea, anuitatile sau calculul actuarial) si au domenii de studiu in comun (de ex. organizarea pietelor de capitaluri, studiul intreprinderilor financiare sau ratelor de dobanda). Cele 2 discipline schimba in mod frecvent instrumentele lor de analiza:
Ex.: - pentru a propune o explicatie a structurii de finantare a intreprinderilor, care este una dintre problemele majore ale finantelor de intreprindere, Modigliani si Miller au recurs la tehnica arbitrajului, care este o tehnica propice finantelor de piata - de asemenea, pentru a reinoi studiul surselor de finantare a intreprinderilor, teoria financiara a utilizat recent mecanismele optiunilor care sunt studiate de finante de piata

22

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

Finantele intreprinderii Preocupari comune
a) Tehnici comune: Exemple: Capitalizarea Actualizarea Rente si anuitati b) Domenii comune: Exemple: Organizarea pietelor de capitaluri; Studiul instrumentelor pe termen scurt si instrumente pe termen lung; Evaluarea actiunilor; Evaluarea obligatiunilor; Gestiune obligatara; Rata dobanzii si structura la termen a ratelor

Finantele de piata

Exemple Decizia de investitii (in mediul cert si incert); Rentabilitate si risc; Costul capitalului; Structura de finantare; Relatia investitie-finantare; Politicile de dividend; Gestiunea pe termen scurt (gestiunea stocurilor si a activelor pe termen scurt); Finantarea pe termen scurt; Gestiunea trezoreriei; Achizitii, fuziuni, sciziuni; Evaluarea intreprinderilor

Exemple Eficienta pietelor; Atitudinea investitorului in fata riscului; Teoria portofoliului; Modele de piata (MEDAF, APT); Optiuni; Evaluarea optiunilor

23

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

Continutul gestiunii financiare

A. In sens riguros (restrans): studiul deciziilor financiare decizii financiare pe termen lung (politici financiare) cuprind:
deciziile de investitii se expun relatiile dintre risc si rentabiliatate deciziile de finantare organizarea pietelor, studiul principalelor surse de finantare, expozeul notiunii de cost de capital si problemele ridicate de structura de finantare a intreprinderilor deciziile de distribuire de dividende

deciziile de finantare pe termen scurt vizeaza:

gestiunea ciclului de exploatare (gestiunea stocurilor, gestiunea creantelor si a datoriilor de exploatare) gestiunea trezoreriei gestiunea riscurilor

diagnostic si analiza financiara - prin intermediul evaluarii intreprinderii permite

purtarea unei judecati asupra eficacitatii deciziilor pe termen scurt luate in cadrul intreprinderii
24

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

Decizia de investitii Pe termen lung (politica financiara) Decizia de finantare

Decizia de Distribuire a dividendelor

Deciziile financiare

Finantele intreprinderii
Pe termen scurt

Gestiunea ciclului de exploatare Gestiunea trezoreriei Gestiunea riscurilor

Analiza si diagnostic financiar

Valoarea intreprinderii

25

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

B. In sensul larg: accentul este pus pe aspectul gestiunii
Orice activitate de gestiune cuprinde numeroase etape: sa informeze, recenzeze diferitele obiective si sa cunoasca mijloacele si diferitele solutii care pot, eventual, sa fie puse in opera pentru a atinge aceste obiective sa decida, adica sa aleaga o solutie in functie de obiectivul de atins decizia trebuie sa fie acceptata voluntar trebuie controlata aplicarea deciziei ce poate antrena revizuirea deciziei si punerea la punct a unor noi decizii Punerea in opera a deciziilor financiare poate da nastere la diferite tipuri de organizare sau la diferite organigrame.

Astfel controlul deciziilor financiare ridica doua probleme :

organizarea controlului intern tehnicile de control extern care pun in opera analiza si diagnosticul financiar si permit atribuirea unei valori intreprinderii

26

II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii

Continutul gestiunii financiare
Ajutorul deciziei Teoria financiara Finantele intreprinderii Finante de piata

Sistemul de informare, contabil si financiar Deciziile financiare in cadrul intreprinderii: pe termen lung pe termen scurt

Sistemul financiar banci si piete

Orgenizarea funcitei financiare Exemplu: locul directiei financiare Exemplu: finantist trezorier Exemplu: treasurer si controller

Controlul Extern Intern Analiza diagnostic financiar Exemplu: controlul gestiunii controlul gestiunii Valoarea intreprinderii

27

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Se disting in mod traditional trei mari categorii de decizii financiare: decizia de investitii decizia de finantare decizia de distribuire a dividendelor Alte categorii de decizii finaciare: deciziile financiare referitoare la gestiunea ciclului de productie deciziile relative la gestiunea trezoreriei
Decizii de investitii versus decizii de finanatare Decizii de investitii sau de afectare Investitii corporale si necorporale Investitii financiare Valoarea NFR Plasamentul trezoreriei Decizii de finantare sau alegerea resurselor financiare Capitaluri proprii Finantare pe termen lung Finantare mixta Finantare pe termen scurt

Decizii de afectare a surplusului: autofinantare sau distribuire de dividende

Gestiunea finanaciara studiaza relatiile dintre intreprindere sau conducatorii sai si principalii sai parteneri: cele care furnizeaza capitalurile intreprinderii, precum actionarii, bancile sau investitorii pe pietele de capitaluri cele pe care intreprinderea le intalneste atunci cand ea pune in opera aceste capitaluri in exploatarea sa, in special, clientii si furnizorii sai 28

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Fluxuri fizice, fluxuri monetare si fluxuri monetare autonome

29

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Fluxuri monetare versus fluxuri fizice

30

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor Partenerii intreprinderii

A. Actionarii
Sunt proprietarii actiunilor care reprezinta titluri de proprietete Pot participa la cresteri de capital Pot accepta reinvestirea surplusului degajat de intreprindere Rentabilitatea ceruta de actionari depinde de riscul la care acestia se expun Remunerarea actionarilor cuprinde doua surse: dividentele si eventualele plus-valori

B. Conducatorii
Gestioneaza deciziile financiare Remunerarea capitalului poate corespunde unui nivel ridicat de salariu In IMM-uri exista adesea confuzie intre proprietar si conducator In marile intreprinderi trebuie facuta distinctia intre conducatori si proprietari

C. Creditorii
Sunt cei care furnizeaza resurse financiare intreprinderii Categorii de creditori: obligatarii care au subscris la imprumuturile obligatare bancile si institutiile financiare care furnizeaza credite diferiti creditori

D. Statul

31

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor Notiunea de flux

A. Fluxuri de compensare si fluxuri autonome

Fluxuri in sens invers fata de fluxurile fizice corespunzatoare(de ex. plata achizitiilor de materii prime,furnituri sau energie sau plata salariilor)

Incasari si plati care nu corespund direct fluxurilor reale in sens invers (imprumuturile noi sau rambursarea lor, plata dobanzilor si a dividendelor, impozitul pe beneficii)

B. Fluxurile corespunzatoare ciclurilor financiare

Ciclul de exploatare Ciclul de investitii Ciclul de finantare

Toate fluxurile care apartin unuia dintre ciclurile financiare au o influenta asupra trezoreriei intreprinderii.
32

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Tabel de variatie a trezoreriei
Natura ciclului
Ciclul de productie

Operatiuni de variatie a trezoreriei + Incasari de exploatare Exemplu: incasarea clientilor - Plati de exploatare Exemplu: reglarea furnizorilor; plata salariilor; alte cheltuieli de exploatare = Excedent de trezorerie de exploatare(ETE)
- Cheltuieli de investitii + Incasari din cesiuni de imobilizari = Flux de trezorerie disponibil dupa operatiuni de exploatare si investitii + Resurse din imprumuturi - Cheltuieli financiare - Rambursarea imprumuturilor + Cresterea de capital - Dividendele platite in timpul exercitiului - Plati exceptionale - Impozit pe profit = Variatia trezoreriei 33

Ciclul de investitii

Ciclul de finantare Operatiuni de imprumut si rambursare Operatiuni asupra fondurilor proprii

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Circuitele fluxurilor
A. Finantarea prin apel la sistemul financiar (1)
Trebuie facuta distinctie intre: Finantarile obtinute la banci stabilimente financiare sub forma creditelor sau imprumuturilor pe termen lung, mediu, scurt Finantarile obtinute pe piata de capitaluri prin intermediul emisiunilor de titluri

B. Investitiile si dezinvestitiile (2a si 2b)

Capitalurile incasate sunt utilizate pentru a cumpara: Active corporale (imobile, echipamente, unstalatii) Active necorporale (brevete) Active financiare (participatii sau plasamente de trezorerie) Intreprinderea poate de asemenea sa procedeze la cesiuni de active dezinvestitii

C. Intoarcerea la investitii (3)

Diferenta intre incasari si plati corespunde unui surplus de lichiditate sau reprezinta intoarcerea la investitii

D. Afectarea surplusului(4a, 4b, 4c)

34

II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

4a. Rambursare si nerambursarea, sub forma de dobanzi varsate, a creditorilor 4b. Distribuirea acestui surplus actionarilor sub forma dividendelor 4c. Autofinantare - conservarea in parte sau in totalitate a surplusului pentru reinvestirea directa in cadrul intreprinderii

Se poate ajunge astfel la o viziune financiara a intreprinderii corespunzatoare portofoliului de investitii din activ si la un polo de resurse in pasiv.
Trebuie asigurata cresterea, dar evitate riscurile angajate de cresterea foarte rapida si nestapanita. Intreprindere trebuie sa se adapteze la concurenta si la evolutia pietei, sa pastreze o mare flexibilitate, sa salveze independenta sa, sa pastreze autonomia financiara si sa evite riscurile OPA (oferta publica de achizitii) Teoria finaciara propune maximizarea valorii de piata a intreprinderii.

35

II 1.1.3.Noiunea de activ financiar

DEFINIII
Un activ financiar este un concept sau model care se poate exprima cu ajutorul unor cronici de fluxuri. n sens larg, se poate defini activul financiar ca un drept la perceperea viitoare a uneia sau a mai multor

sume de bani sau ca un drept la o cronica de fluxuri viitoare.

36

II 1.1.3.Noiunea de activ financiar

Caracteristici ale cronicii fluxurilor

valoarea fluxurilor; sensul fluxurilor(incasari sau plati); numar de perioade; scadentele relative la fiecare; perioada(debutul sau finele perioadei).

37

II 1.1.3.Noiunea de activ financiar

Cronici de fluxuri
ACTIV PASIV

Exemple: *achizitii de titluri *plasamentul trezoreriei *imprumut de sume de bani *operatiuni de investitii

Exemple: *emisiune titluri(obligatiuni) *imprumut pe termen lung *credite de trezorerie

38

II 1.1.3. Noiunea de activ financiar

A. Titlu si contract
CONTRACTUL FINANCIAR ca un contract de credit, leaga numerosi contractanti care au vocatia sa ramana in prezenta unora fata de altii pana la finele contractului. Contractul nu este intrerupt decat cu acordul tuturor partilor si cu conditia de a respecta formalitatile relative la cesiunea creantei. Contractul prezinta un cost pentru imprumutator si un venit pentru creditor, corespunzator valorii dobanzilor prevazute in contract. Se aplica principiul nominailismului, adica faptul ca suma rambursata este cea care este prevazuta in contract, cu exceptia cazului imprumuturilor indexate.

39

II 1.1.3. Noiunea de activ financiar TITLUL care a fost emis pe o piata primara este liber negociabil pe o piata secundara. Cesionarul, adica cel care l-a achizitionat, sau cumparatorul titlului se gaseste cu toate drepturile vanzatorului titlului. Emitentul titlului poseda aceleasi obligatii in fata tuturor proprietarilor titlului.

ACTIVUL FINANCIAR, ca un TITLU

este caracterizat de o rentabilitate si de un risc de o lichiditate certa

este cedabil pe piata astfel poseda o valoare corespunzatoare valorii actualizate prin rate de piata ale fluxurilor sale viitoare

40

II 1.1.3. Noiunea de activ financiar

B. Categorii de active financiare

Dupa natura drepturilor pe care le reprezint: *drepturi de proprietate: actiunile *drepturi de creanta: obligatiunile * titluri mixte: obligatiunile convertibile. Dupa modalitatile de executare a contractului continute n titlu sau in activ: * active financiare cu executare imediat; *active financiare cu executare diferit: active la termen (contracte la termen); *active financiare optionale sau conditionale: reprezint dreptul de a realiza sau de a nu realiza o operaiune. Ex.: optiunile.

41

II 1.1.3. Noiunea de activ financiar

C. Activul financiar si activul contabil

Activul contabil Are o existenta de sine statatoare, independenta de fluxurile pe care le angajeaza ca urmare a inregistrarii sale contabile Este inregistrat la costul istoric. Evaluarea sa este revizuita prin intermediul amortismentelor si provizioanelor. Activul contabil figureaz n activul unui bilan contabil Activul financiar Nu exista decat in raport cu fluxurile pe care le angajeaza: el reprezinta o cronica de fluxuri viitoare. Poseda o valoare care poate evolua si care depinde in principal de: *fluxurile viitoare *riscurile pe care le prezinta *evolutia ratei dobanzii Activul financiar figureaz, de asemenea, n activul i n pasivul unui bilan

42

II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii

A. Maximizarea valorii ntreprinderii

Maximizarea financiar se ataseaz de maximizarea valorii ntreprinderii; aceast valoare trebuie sa fie apreciat prin raportare la patrimoniul sau la bogtia prezent acumulat de ntreprindere si trebuie s fie analizat prin referire la proiecte si activitti viitoare n care patrimoniul este si va fi angajat. Valoarea unei ntreprinderi nu poate fi asimilat cu valoarea patrimoniului su astzi. Dac aceasta prezint o cert important, luarea sa n consideratie trebuie s fie ponderat prin alte trei consideraii:
Valoarea ntreprinderii este o valoare actual, adic valoarea echivalent n prezent a rezultatelor viitoare asteptate.
Valoarea nu este o mrire stenotip a unui stoc de bogtie static, ci este o dimensiune dinamic inseparabil de procesul de punere n valoare al patrimoniului. Evaluarea este sensibil la toate riscurile percepute ca fiind susceptibile de a efectua nivelul si stabilitatea viitoare a rezultatelor asteptate. Aceste riscuri pot fi legate fie de caracteristici proprii ntreprinderii, fie de evoluii ale mediului nconjurtor.
43

II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii B.Mentinerea nivelului performantelor financiare

Gestiunea financiar trebuie s verifice c activitatea este destul de eficace pentru a genera produsele ce vor permite remunerarea furnizorilor de resurse si, la scadent, pentru a asigura restituirea acestor resurse. Finantele ntreprinderii nu preconizeaz cutarea cu orice pret a unui profit maxim pe termen scurt. Ele apreciaz stabilitatea performanelor si, introducnd noiunea de valoare actual si de risc, caut s menajeze un compromis satisfctor ntre stabilitate si rentabilitate.
Constrangerea de eficacitate

44

II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii

C. Stpnirea riscurilor financiare

Riscul legat de un activ, la un ansamblu de active diversificate si deci la o ntreprindere, poate fi definit prin referire la variabilitatea anticipat a rezultatelor care sunt susceptibile de a fi asigurate ( formulare generala).
Forme specifie ale riscului:
Riscul de exploatare si structura costurilor Riscul de ndatorare si efectul de rever financiar Riscul de faliment; Riscurile de schimb(valutar) si de rat a dobnzii.
45

II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii D.Mentinerea solvabilitatii sau stpnirea echilibrelor financiare Solvabilitatea traduce aptitudinea unui agent economic oarecare
de a face fat datoriilor sale. Mentinerea solvabilittii const n executarea scrupuloas a rambursrilor promise creditelor si altor creantieri.

Insolvabilitatea expune debitorul vizat la consecinte pgubitoare

care pot avea un caracter de extrem gravitate.
In cazul unei organizatii si al unei ntreprinderi n particular, insolvabilitatea conduce creantierii s constate ncetarea de plti cu ajutorul tribunalelor. Procedura juridic de ,,faliment"(bankruptcy) sau de redresare juridic poate atunci s conduc la lichidare pur si simplu, adic la disparitia ntreprinderii.
Meninerea permanent a solvabilitii apare ca o constrngere major deoarece ea permite de a conjura riscul de faliment si de a surmonta amenintarea unei disparitii pur si simplu a ntreprinderii.

Insolvabilitatea comport ntotdeauna un cost si antreneaz o degradare a situatiei economice ale debitorului falimentar.
46

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare Principalele sarcini operaionale ale gestiunii financiare
Responsabilitile operaionale ale gestiunii financiare se distribuie ntre cele trei faze ale unui ciclu fundamental:
Faz de diagnostic financiar are ca obiectiv esenial aprecierea situatiei si activitatea financiar a ntreprinderii, pentru a pregti adoptarea de msuri concrete care s permit acoperirea lacunelor si s valorizeze atuurile sale.
Faz de formulare si de punere n oper a deciziilor financiare. Aceste decizii se nscriu n perspectiva proiectelor pe termen mediu si lung si pun n joc operatiuni de investitii si de finantare. Ele caut efecte pe termen scurt care definesc cmpul gestiunii trezoreriei. Urmrirea si controlul proiectelor a cror punere n oper a fost decis de ntreprindere. Aceast faz permite cel mai adesea, de a constata"carturi" sau derive" ntre realizrile efective si proiectele initial afisate. Ea trebuie s conduc atunci la declansarea unor msuri corective care se traduc fie, printr-o rectificare a traiectoriei si apreciere cu proiectele iniiale, fie prin adoptarea sau revizuirea proiectelor initiale. In practic, responsabilitile gestiunii financiare sunt descrise pe baza unei enumerri analitice a sarcinilor concrete care le sunt ncredinate.
47

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Schema de sinteza a responsabilitatilor gestiunii financiare

48

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Schema analitica a responsabilitatilor operationale ale gestiunii financiare

49

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Functia financiara in cadrul intreprinderii

Trebuie prezentate trei observaii:

Natura sarcinilor ncredintate directiei financiare variaz de la o ntreprindere la alta si, n special, n functie de dimensiunea ntreprinderii. Directiile financiare ndeplinesc n mod frecvent numeroase sarcini administrative - cum este cazul problemelor juridice si fiscale - adesea foarte strns legate de preocuprile financiare. Anumite decizii financiare, ca urmare a importantei lor, scap directiei financiare si sunt direct tratate de directia general. Uneori, ele sunt partajate ntre directia general si directia financiar. Studiul functiei financiare n cadrul ntreprinderii prezint, cu toate acestea, un mare interes deoarece este vorba de a sti cum este organizat luarea deciziilor financiare n interiorul ntreprinderii. Este vorba deci de aspectul organizaional al gestiunii financiare.
50

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Locul functiei financiare in cadrul intreprinderii

Depinde de dimensiunea ntreprinderii si de organizarea intreprinderii

A. In functie de dimensiune In IMM-uri functia financiar nu este ntotdeauna foarte difereniat de alte functii. Ea poate fi exercitat de proprietar, care si rezerv totodat, functiile administrative si financiare. Atunci cnd conductorul IMM este specializat n aspecte tehnice de producie, functia financiar poate fi delegat responsabilului contabilitii care se ocup, totodat, de gestiunea trezoreriei si de relaiile cu banca.

51

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

B. In functie de organizare
In ntreprinderile mijlocii si mari, atunci cnd ntreprinderea este cotat la burs, functia financiar este net difereniat. Ea poate fi ncredintat unui responsabil mai specializat. In numeroase cazuri, ea este atasat directiei generale sau directiei administrative. In marile ntreprinderi si in grupuri, ea constituie o directie cu parte ntreag. Referitor la locul funciei financiare n organigrama ntreprinderilor, pot fi evocate trei cazuri : Un loc subaltern Gestiunea financiar este dependent de directia administrativ Un loc mediu Direcia financiar posed acelasi rang ca si alte direcii: ea regrupeaz, totodat, gestiunea fondurilor si controlul fondurilor.

Un loc proeminent Direcia financiar este alturat direciei generale, dar ea supervizeaz si alte direcii.
52

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Locul functiei financiare (loc subaltern)

53

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Locul functiei financiare (loc mediu)

54

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Locul functiei financiare (loc proeminent)

55

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Continutul functiei financiare

A. Responsabil financiar si trezorier
Distinctia dintre trezorier si responsabilul financiar: Meseria de trezorier a cunoscut recent importante modificari. La functiile sale tradiionale de gardian al lichiditii" (previziunea fluxurilor de trezorerie, punerea la punct a creditelor de trezorerie, plasamentul excedentelor), trezorierului i s-a ncredintat gestiunea riscului de rat si de schimb valutar. Avem astfel tendina de a considera functia financiar n cadrul ntreprinderii ar cuprinde dou aspecte principale: Gestiunea trezoreriei care se ocup n principal de fluxurile pe termen scurt, de lichiditatea ntreprinderii si de riscurile de rat si schimb(valutar). Gestiunea financiar care vede ncredintate sarcinile traditionale corespunztoare, de exemplu, alegerea finantrilor pe termen lung si din partea superioar a bilantului, controlul afectrii fondurilor si politica de distribuire a dividendelor. Responsabilul financiar ar fi atunci mai preocupat de orientrile strategice ale ntreprinderii, de politica de fuziune si de achizitie si de punerea n oper a operatiunilor de inginerie financiar, cum ar fi rever y aut(LBO) sau rscumprarea ntreprinderilor de ctre salariati(RES) 56

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Trezorier si responsabil financiar

57

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

B. Treasurer si controller

58

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Tendinte recente
Ele vizeaz functia extern, care const n manipularea fondurilor, precum si functia intern, orientat spre control.

A. Modificarea functiei externe

Responsabilul financiar joac n mod traditional, un rol intermediar ntre ntreprindere si sistemul financiar fiind nsrcinat cu negocierea creditelor bancare. El devine si un vnztor de titluri financiare. Aceste titluri pot fi titluri pe termen lung, precum aciunile sau obligaiunile, fie titluri pe termen scurt, precum bonurile de trezorerie. Responsabilul financiar trebuie s se ocupe de: * gestionarea riscurilor de pia, n special riscul de schimb si riscul de rat. gestioneaz partea superioar a bilantului si practic "ingineria financiar", adic el trebuie s procedeze la montaje financiare n diferite cazuri de cesiune sau de achizitii de ntreprindere.
* comunicarea financiar vis-a-vis de investitorii de pe piat.

59

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

B. Modificarea functiei interne

Directorul financiar trebuie s dezvolte tehnicile de reporting de gestiune sau de grup n special cernd filialelor informatii cinstite. Autonomia filialelor trebuie s fie nsoit de o transmitere de informaii omogene pentru a controla mai bine performanele lor. In cadrul definirii strategiei generale, directorul financiar poate juca un nou rol n alegerea investiiilor. In cazul investitiilor care posed un caracter strategic si sunt decise de directia general, directorul financiar poate juca un rol important n pregtirea acestor decizii strategice.
60

Bibliografie:
Autor: Brezeanu, Petre
Cap. 1. - Vol. MANAGEMENT FINANCIAR: [vol.3]: Managementul deciziilor de investitii Cap.1. Vol. MANAGEMENT FINANCIAR: [vol. 5]: Instrumente de management financiar

Editura Universitatii Romano-Britanice

61