1

2
I.1.1. Definirea managementului financiar
I.1.2. Managementul financiar ca practic organizaional
I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu
I.1.4. Functia financiara
I.1.5. Evolutia functiei intreprinderii
I.1.6. Emergenta functiei de control de gestiune
I.1.7. Managerul financiar

II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii?
II.1.1.1. Orizontul de studiu al gestiunii financiare a intreprinderii
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
II.1.1.3. Notiunea de activ financiar
II.1.1.4. Misiunea gestiunii financiare a intreprinderii
II.1.1.5. Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare
Cuprins
3
Orice ncercare de definirea a managementului financiar trebuie
s ia n considerare dou dimensiuni eseniale:
managementul financiar ca practic organizaional comport
caracteristici extrem de variate, de la o organizaie la alta, n
funcie de mediul nconjurtor i de factorii socio-economici
managementul financiar ca disciplin de studiu reprezentnd
legatura dintre practic i cercetarea financiar.

I.1.1. Definirea managementului financiar
4
Scopurile eseniale:

asigurarea resurselor pentru desfurarea tuturor
activitilor organizaiei n timp scurt i cu costuri
reduse
controlul modului n care sunt folosite aceste
resurse

Funcia financiar face legtura ntre
ntreprindere unde exercit anumite atribute
specifce i partenerii financiari (pieele fianciare,
fiscul etc)
I.1.1. Definirea managementului financiar
5
I.1.2. Managementul financiar ca practic organizaional
Privit din aceast perspectiv, managementul financiar
reprezint totalitatea activitilor care au ca scop regularizarea
fluxurilor financiare (alocri i resurse)
Caracteristici:
o practic finalizat scopurile funciei finaciare a
ntreprinderii sunt armonizate cu politica general a
organizaiei i cu tipul acesteia.
o practic eterogen presupune att activiti concrete
(gestiunea trezoreriei, controlul financiar etc) ct i unele mai
abstracte (previziune i analiz)
6
Managementul
financiar
Economie
Contabilitate
Tehnici de
anchet
Informatic
Statistic
Matematici
Drept
I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu
7
Managementul financiar este considerat ca fiind o
disciplin de sintez deoarece folosete tehnici i
metode care cu excepia ctorva (fond de rulment,
cash-flow) sunt rezultanta unor tiine diverse;
Contabilitatea furnizeaz o mare parte din
informaiile de care are nevoie managementul
financiar; cele mai importante documente produse
de contabilitate (bilan, cont de rezultat) sunt
eseniale; contabilitatea analitic ofer date ce stau
la baza proiectelor de investiii; diferena dintre
contabilitate i management const n faptul ca cel
din urm privilegiaz noiuni de pli i ncasri iar
contabilitatea de cheltuieli i venituri
I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu
8
Dreptul afacerilor prevederile sale afecteaz
valoarea numeroaselor fluxuri financiare (ex.
fluxurile induse prin proiecte de investiii) i
structureaz aciunea financiar.

Matematicilestatisticile: instrumente de analiz i
modelizare (n special n cazul evelurii ricului);
matematicile zise financiare sunt utilizate pentru
problemele de credit i de mprumut.
I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu
9
Informatica: nu are influen direct asupra
managementului financiar ci confer eficacitate
practicilor financiare.

Economia concepte i moduri de raionament
precum notiunile de fluxuri i de stocuri, notiunile de
valoare, de timp i de risc etc sunt preluate din
domeniul economic; economia finanaciar ofer
descrierile partenerilor organizaiei (bnci, organisme
financiare) i modelele de piat finaciare i
monetare.
I.1.3. Managementul financiar ca disciplina de studiu
10
Funcia financiar reprezint totalitatea persoanelor
i serviciilor care se ocup de managementul
finanaciar ntr-o organizaie.
Componentele i structura variaz de la o
ntreprindere la alta; n general acestea depind de 3
parametri eseniali:
dimensiunea ntreprinderii: unele ntreprinderi nu
permit constituirea direciilor independente pentru
anumite funcii
structura ntreprinderii: centralizat sau
descentralizat
ramura de activitate: presupune exigene
financiare diferite
I.1.4. Functia financiara
11
Deseori, n cadrul micilor ntreprinderi, funcia finaciar nu
exist; eful ntreprinderii mpreun cu un expert contabil se
ocup de problemele managementului financiar.
n cazul IMM-urilor, funcia financiar este asociat unei alte
funcii n cadrul unei direcii ce ndeplinete mai multe
obiective (ex: Direcia contabil i financiar); deciziile
financiare sunt supuse ateniei direciei generale
Lucrurile sunt diferite n marile ntreprinderi; aici avem:

organe de informare : serviciul contabilitate, juridic i fiscal
organe de gestiune : trezorerie, titluri
organe de control: control de gestiune, audit
I.1.5. Evolutia functiei intreprinderii
12
Funcia financiar este alctuit din dou
subansambluri:
trezorerie-finane: gestiunea trezorerie, relaii
cu bncile, previziunei i studii financiare,
chestiuni juridice i financiare, probleme cu
asigurri
activiti de control: contabilitate general i
analitic, gestiune clieni (facturare, ncasare),
plan i bugete, audit intern

I.1.6. Emergenta functiei de control de gestiune
13
Preedinte
Manger finaciar
Manger financiar
adjunct
Responsabil cu
activitile de
trezorerie-finane
Responsabil cu
activitile de
control
I.1.6. Emergenta functiei de control de gestiune
14
Dualitatea Treasurer Controller
Se ntmpl ca disocierea dintre cei doi responsabili
s fie att de puternic nct s apar un director de
control de gestiune, situat la acelai nivel ierarhic cu
managerul financiar.


Preedinte
Vice-preedinte
Finane
Manager finaciar
(Treasurer)
Director control de gestiune
(Controller)
15
I.1.7. Managerul financiar
Managerul financiar joac rolul principal n
dispozitivul organizaional i este cel mai adesea cel
care se ocup cu problemele majore de la nivelul
Direciei generale.
Numele de manager financiar este uneori nlocuit cu
director administrativ i financiar, contabil ef,
secretar general, n funcie de dimensiunea
ntreprinderii i de gradul de dezvoltarea a funciei
financiare:
n ntreprinderile mici: contabil ef
n IMM-uri: directorul administrativ
n ntreprinderile mari: director administrativ
sau manager financiar
16
I.1.7. Managerul financiar
Furnizeaz ntreprinderii resursele tehnice i
financiare; pentru acest lucru trebuie s implementeze
o politic financiar pe termen mediu, lung i scurt.
Elaboreaz strategia finanacir care devine parte a
strategiei globale a organizaiei
Controleaz folosirea resurselor ceea ce implic
definirea sistemelor de informare de gestiune i de a
asigura buna lor funcionare.
Misiunea managerului financiar
17
Gestiunea financiara
ansamble de metode, de analize si instrumente
de operare care permit intreprinderilor si altor
organizatii de a-si asigura o inventie eficace in
mediul lor financiar.
Microintreprinderile
(din sectorul informal)
Marile intreprinderi
(cu activitati larg internationalizate)
se limiteaza la gestiunea reglementarilor
si ale unei incasari monetare, cel mai
adesea detinute de un individ sau un grup
familial
reglementarile primite sau efectuate, moneda
nationala sau in valute liber utilizate

cautarea mijloacelor de finantare furnizate de
pietele de capitaluri si banci

proiecte de investitii si de plasamente domestice
sau internationale;

urmarirea si stapanirea riscurilor financiare
legate de toate operatiile realizate pe piata
nationala ca si pe cele straine;

vizeaza riscurile de schimb sau valutar,
riscurile de rata de dobanda si riscurile
administrative si politice.
campul gestiunii financiare
(conceptie minimala)
campul gestiunii financiare
(conceptie extensiva)
II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii ?
18
gestiunea
financiara
a intreprinderii?
analiza si
diagnostic
financiar
II.1.1. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii ?
Intreprinderile industriale
(tertiare medii)
mediul inconjurator le propune o gama bogata de instrumente financiare,
insa acestea nu pot viza o finatare directa pe pietele de capitaluri si trebuie

se orienteaza spre resursele propuse de banci sau alte institutii financiare

este adesea vizata de problemele complexe ale finantelor internationale
si ale investitiilor financiare

este preocupata de probleme de finantare legate de operatiuni industriale si
comerciale sau de achizitia de echipamente si alte active durabile.
finante
finantele intreprinderii
finante de
piata
teoria financiara
functia finaciara
politica financiara
finante de piata
politica si strategie financiara
a intreprinderii
deciziile financiare pe termen scurt
finante pe
termen lung
19
Continutul finantelor
A. In sens larg: finantele organizatiilor comerciale si necomerciale

Finante alocarea optimala a resurselor financiare rare la utilizatori multipli
Utilizari
multiple
Alocari
Alocare optimala
Produse
rare
Resurse
Accentul este pus pe aspectul deciziei
Obiectul propus este optimal
Afectarea unei resurse la un tip de alocare particular are ca obiectiv generarea de fluxuri
financiare viitoare sau a transferurilor de bogatie in timp
Notiunea de risc esenta deciziei financiare este reprezentata de timp si risc
Un instrument privilegiat: activul financiar
Orice organizatie prezinta un aspect financiar in orice organizatie se pune problema alocarii
sau afectarii resurselor financiare la alocari (utilizari) multiple
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
20
B. In sens restrans: finantele organizatiilor comerciale
sau finantele intreprinderii
B.1. Continutul finantelor intreprinderii
se refera la deciziile de alocare a resurselor monetare procesului
de productie de bunuri si de servicii in vederea maximizarii banilor
rezultati din vanzarea de bunuri si servicii pe piata
accentul este pus pe aspectul deciziei
deciziile financiare se efectueaza in functie de sistemul financiar sau
de sistemul bancar
pentru a obtine resurse financiare unor alocari (utilizari) multiple
s-a recurs la un instrument privilegiat: activul financiar
Exista numeroase tipuri
de decizii financiare
deciziile pe termen scurt
(gestiunea ciclului de schimb
si a riscului de rata a dobanzii)
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
deciziile de finantare
antreneaza costuri
pentru intreprindere
deciziile de investitii
determina natura activitatii,
dimensiunea si strategia intreprinderii
si antreneaza venituri viitoare care
trebuie comparate cu costurile generate
de operatiunile de finantare
deciziile referitoare la
distribuirea dividendelor
21

B.2. Avantajul continutului finantelor de piata
Incepand cu anii 1980 pietele de capitaluri au cunoscut o foarte puternica dezvoltare,
care s-a manifestat prin 3 aspecte principale:
cresterea volumului de tranzactii
numeroase inovatii cum ar fi contractele la termen, optiunile sau sap-urile
dezvoltarea preturilor internationale de capitaluri
un fenomen de globalizare sau mondializare
a pietelor de capitaluri care a antrenat, la randul sau,
urmatoarele consecinte:
sursele de finantare fiind in principal cerute de piata, bancile, care
erau furnizorii traditionali de capitaluri, au fost obligate sa adopte noi
forme de intermediere
cresterea solvabilitatii pietelor si, prin urmare a riscului de piata
Astfel pietele de capitaluri care, inainte de1980, aveau ca principal obiectiv procurarea
resurselor financiare, au indeplinit de acum 2 functii:
de a procura resursele de finantare
de a gestiona riscurile financiare
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
22
B.3. Relatiile dintre finantele intreprinderii si finantele de piata
finantele de intreprindere se refera la deciziile de investitii si de finantare
finantele de piata studiaza mecanismele pietelor de capitaluri si deciziile luate
de investitori pe diferite piete
Cele 2 discipline aplica aceleasi tehnici de baza cunoscute (de ex. capitalizarea,
actualizarea, anuitatile sau calculul actuarial) si au domenii de studiu in comun
(de ex. organizarea pietelor de capitaluri, studiul intreprinderilor financiare sau
ratelor de dobanda).
Cele 2 discipline schimba in mod frecvent instrumentele lor de analiza:
Ex.: - pentru a propune o explicatie a structurii de finantare a intreprinderilor, care este una
dintre problemele majore ale finantelor de intreprindere, Modigliani si Miller au recurs la
tehnica arbitrajului, care este o tehnica propice finantelor de piata
- de asemenea, pentru a reinoi studiul surselor de finantare a intreprinderilor, teoria
financiara a utilizat recent mecanismele optiunilor care sunt studiate de finante de piata
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
23
Finantele intreprinderii Preocupari comune Finantele de piata






Exemple
Decizia de investitii (in mediul
cert si incert);
Rentabilitate si risc;
Costul capitalului;
Structura de finantare;
Relatia investitie-finantare;
Politicile de dividend;
Gestiunea pe termen scurt
(gestiunea stocurilor si a
activelor pe termen scurt);
Finantarea pe termen scurt;
Gestiunea trezoreriei;
Achizitii, fuziuni, sciziuni;
Evaluarea intreprinderilor
a) Tehnici comune:
Exemple:
Capitalizarea
Actualizarea
Rente si anuitati
b) Domenii comune:
Exemple:
Organizarea pietelor de capitaluri;
Studiul instrumentelor pe termen scurt si
instrumente pe termen lung;
Evaluarea actiunilor;
Evaluarea obligatiunilor;
Gestiune obligatara;
Rata dobanzii si structura la termen a ratelor







Exemple
Eficienta pietelor;
Atitudinea investitorului in
fata riscului;
Teoria portofoliului;
Modele de piata (MEDAF,
APT);
Optiuni;
Evaluarea optiunilor
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
24
Continutul gestiunii financiare
A. In sens riguros (restrans): studiul deciziilor financiare
decizii financiare pe termen lung (politici financiare) cuprind:
deciziile de investitii se expun relatiile dintre risc si rentabiliatate
deciziile de finantare organizarea pietelor, studiul principalelor surse
de finantare, expozeul notiunii de cost de capital si problemele ridicate
de structura de finantare a intreprinderilor
deciziile de distribuire de dividende
deciziile de finantare pe termen scurt vizeaza:
gestiunea ciclului de exploatare (gestiunea stocurilor, gestiunea
creantelor si a datoriilor de exploatare)
gestiunea trezoreriei
gestiunea riscurilor
diagnostic si analiza financiara - prin intermediul evaluarii intreprinderii permite
purtarea unei judecati asupra eficacitatii deciziilor
pe termen scurt luate in cadrul intreprinderii
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
25
Finantele
intreprinderii
Deciziile
financiare
Pe termen lung
(politica financiara)
Decizia de
investitii
Decizia de
finantare
Decizia de
Distribuire a dividendelor
Pe termen scurt
Gestiunea ciclului de
exploatare
Gestiunea trezoreriei
Gestiunea riscurilor
Analiza si diagnostic
financiar
Valoarea intreprinderii
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
26
B. In sensul larg: accentul este pus pe aspectul gestiunii
Orice activitate de gestiune cuprinde numeroase etape:
sa informeze, recenzeze diferitele obiective si sa cunoasca mijloacele si diferitele
solutii care pot, eventual, sa fie puse in opera pentru a atinge aceste obiective
sa decida, adica sa aleaga o solutie in functie de obiectivul de atins
decizia trebuie sa fie acceptata voluntar
trebuie controlata aplicarea deciziei ce poate antrena revizuirea deciziei si punerea
la punct a unor noi decizii
Punerea in opera a deciziilor financiare poate da nastere la diferite tipuri de organizare
sau la diferite organigrame.
Astfel controlul deciziilor financiare ridica doua probleme :
organizarea controlului intern
tehnicile de control extern care pun in opera analiza si diagnosticul financiar si
permit atribuirea unei valori intreprinderii
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
27
Continutul gestiunii financiare
II.1.1.1.Orizontul de studiu al gestiunii finaciare a intreprinderii
Ajutorul deciziei
Teoria financiara
Finantele
intreprinderii
Finante
de piata
Sistemul de informare,
contabil si financiar
Sistemul financiar
banci si piete
Deciziile financiare
in cadrul intreprinderii:
pe termen lung
pe termen scurt
Orgenizarea funcitei financiare
Exemplu: locul directiei financiare
Exemplu: finantist trezorier
Exemplu: treasurer si controller
Controlul
Intern
Exemplu:
controlul gestiunii
Extern
Analiza diagnostic financiar
controlul gestiunii
Valoarea intreprinderii
28
Se disting in mod traditional trei mari categorii de decizii financiare:
decizia de investitii
decizia de finantare
decizia de distribuire a dividendelor
Alte categorii de decizii finaciare:
deciziile financiare referitoare la gestiunea ciclului de productie
deciziile relative la gestiunea trezoreriei

Decizii de investitii sau de afectare Decizii de finantare sau alegerea resurselor financiare
Investitii corporale si necorporale
Investitii financiare
Valoarea NFR
Plasamentul trezoreriei
Capitaluri proprii
Finantare pe termen lung
Finantare mixta
Finantare pe termen scurt
Decizii de afectare a surplusului: autofinantare sau distribuire de dividende
Decizii de investitii versus decizii de finanatare
Gestiunea finanaciara studiaza relatiile dintre intreprindere sau conducatorii sai si
principalii sai parteneri:
cele care furnizeaza capitalurile intreprinderii, precum actionarii, bancile sau
investitorii pe pietele de capitaluri
cele pe care intreprinderea le intalneste atunci cand ea pune in opera aceste capitaluri
in exploatarea sa, in special, clientii si furnizorii sai
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
29
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
Fluxuri fizice, fluxuri monetare si fluxuri monetare autonome
30
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
Fluxuri monetare versus fluxuri fizice
31
Partenerii intreprinderii
A. Actionarii
Sunt proprietarii actiunilor care reprezinta titluri de proprietete
Pot participa la cresteri de capital
Pot accepta reinvestirea surplusului degajat de intreprindere
Rentabilitatea ceruta de actionari depinde de riscul la care acestia se expun
Remunerarea actionarilor cuprinde doua surse: dividentele si eventualele plus-valori

B. Conducatorii
Gestioneaza deciziile financiare
Remunerarea capitalului poate corespunde unui nivel ridicat de salariu
In IMM-uri exista adesea confuzie intre proprietar si conducator
In marile intreprinderi trebuie facuta distinctia intre conducatori si proprietari
C. Creditorii
Sunt cei care furnizeaza resurse financiare intreprinderii
Categorii de creditori:
obligatarii care au subscris la imprumuturile obligatare
bancile si institutiile financiare care furnizeaza credite
diferiti creditori
D. Statul
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
32
Notiunea de flux
A. Fluxuri de compensare si fluxuri autonome
Fluxuri in sens invers fata de fluxurile
fizice corespunzatoare(de ex. plata
achizitiilor de materii prime,furnituri
sau energie sau plata salariilor)
Incasari si plati care nu corespund
direct fluxurilor reale in sens invers
(imprumuturile noi sau rambursarea
lor, plata dobanzilor si a dividendelor,
impozitul pe beneficii)
B. Fluxurile corespunzatoare ciclurilor financiare
Ciclul de exploatare
Ciclul de investitii
Ciclul de finantare
Toate fluxurile care apartin unuia dintre ciclurile financiare
au o influenta asupra trezoreriei intreprinderii.
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
33
Tabel de variatie a trezoreriei
Natura ciclului Operatiuni de variatie a trezoreriei
Ciclul de productie
+ Incasari de exploatare
Exemplu: incasarea clientilor
- Plati de exploatare
Exemplu: reglarea furnizorilor; plata salariilor; alte cheltuieli de
exploatare
= Excedent de trezorerie de exploatare(ETE)
Ciclul de investitii - Cheltuieli de investitii
+ Incasari din cesiuni de imobilizari
= Flux de trezorerie disponibil dupa operatiuni de exploatare si
investitii
Ciclul de finantare
Operatiuni de
imprumut si
rambursare
+ Resurse din imprumuturi
- Cheltuieli financiare
- Rambursarea imprumuturilor
Operatiuni asupra
fondurilor proprii
+ Cresterea de capital
- Dividendele platite in timpul exercitiului
- Plati exceptionale
- Impozit pe profit
= Variatia trezoreriei
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
34
Circuitele fluxurilor
A. Finantarea prin apel la sistemul financiar (1)
Trebuie facuta distinctie intre:
Finantarile obtinute la banci stabilimente financiare sub forma creditelor sau
imprumuturilor pe termen lung, mediu, scurt
Finantarile obtinute pe piata de capitaluri prin intermediul emisiunilor de titluri
B. Investitiile si dezinvestitiile (2a si 2b)
Capitalurile incasate sunt utilizate pentru a cumpara:
Active corporale (imobile, echipamente, unstalatii)
Active necorporale (brevete)
Active financiare (participatii sau plasamente de trezorerie)
Intreprinderea poate de asemenea sa procedeze la cesiuni de active
C. Intoarcerea la investitii (3)
Diferenta intre incasari si plati corespunde unui surplus de
lichiditate sau reprezinta intoarcerea la investitii
D. Afectarea surplusului(4a, 4b, 4c)
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
dezinvestitii
35
4a. Rambursare si nerambursarea, sub forma de dobanzi varsate, a creditorilor
4b. Distribuirea acestui surplus actionarilor sub forma dividendelor
4c. Autofinantare - conservarea in parte sau in totalitate a surplusului pentru
reinvestirea directa in cadrul intreprinderii
Se poate ajunge astfel la o viziune financiara a intreprinderii corespunzatoare
portofoliului de investitii din activ si la un polo de resurse in pasiv.
Trebuie asigurata cresterea, dar evitate riscurile angajate de cresterea foarte
rapida si nestapanita.
Intreprindere trebuie sa se adapteze la concurenta si la evolutia pietei, sa pastreze
o mare flexibilitate, sa salveze independenta sa, sa pastreze autonomia financiara
si sa evite riscurile OPA (oferta publica de achizitii)
Teoria finaciara propune maximizarea valorii de piata a intreprinderii.
II.1.1.2. Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor
36
II 1.1.3.Noiunea de activ financiar
DEFINIII

Un activ financiar este un concept sau model care
se poate exprima cu ajutorul unor cronici de fluxuri.

n sens larg, se poate defini activul financiar ca un
drept la perceperea viitoare a uneia sau a mai multor
sume de bani sau ca un drept la o cronica de fluxuri
viitoare.

37



valoarea fluxurilor;
sensul fluxurilor(incasari sau plati);
numar de perioade;
scadentele relative la fiecare;
perioada(debutul sau finele perioadei).

Caracteristici ale cronicii fluxurilor
II 1.1.3.Noiunea de activ financiar
38


ACTIV PASIV
Exemple:
*achizitii de titluri
*plasamentul trezoreriei
*imprumut de sume de bani
*operatiuni de investitii
Exemple:
*emisiune titluri(obligatiuni)
*imprumut pe termen lung
*credite de trezorerie
Cronici de fluxuri
II 1.1.3.Noiunea de activ financiar
39
CONTRACTUL FINANCIAR
ca un contract de credit, leaga numerosi contractanti care
au vocatia sa ramana in prezenta unora fata de altii pana la
finele contractului.

Contractul nu este intrerupt decat cu acordul tuturor partilor si cu
conditia de a respecta formalitatile relative la cesiunea creantei.

Contractul prezinta un cost pentru imprumutator si un venit pentru
creditor, corespunzator valorii dobanzilor prevazute in contract.
Se aplica principiul nominailismului, adica faptul ca suma
rambursata este cea care este prevazuta in contract, cu exceptia
cazului imprumuturilor indexate.

II 1.1.3. Noiunea de activ financiar
A. Titlu si contract
40
TITLUL care a fost emis pe o piata primara este liber negociabil
pe o piata secundara. Cesionarul, adica cel care l-a
achizitionat, sau cumparatorul titlului se gaseste cu toate
drepturile vanzatorului titlului. Emitentul titlului poseda aceleasi
obligatii in fata tuturor proprietarilor titlului.




II 1.1.3. Noiunea de activ financiar
ACTIVUL FINANCIAR, ca un TITLU
este caracterizat de o rentabilitate si de un risc
de o lichiditate certa
este cedabil pe piata astfel poseda o valoare
corespunzatoare valorii
actualizate prin rate de piata
ale fluxurilor sale viitoare
41
Dupa natura drepturilor pe care le reprezint:

*drepturi de proprietate: actiunile
*drepturi de creanta: obligatiunile
* titluri mixte: obligatiunile convertibile.

Dupa modalitatile de executare a contractului continute n titlu
sau in activ:

* active financiare cu executare imediat;
*active financiare cu executare diferit: active la termen
(contracte la termen);
*active financiare optionale sau conditionale: reprezint dreptul
de a realiza sau de a nu realiza o operaiune. Ex.: optiunile.

B. Categorii de active financiare
II 1.1.3. Noiunea de activ financiar
42


Activul contabil Activul financiar
Are o existenta de sine
statatoare, independenta de
fluxurile pe care le angajeaza ca
urmare a inregistrarii sale
contabile

Este inregistrat la costul istoric.
Evaluarea sa este revizuita prin
intermediul amortismentelor si
provizioanelor.
Nu exista decat in raport cu
fluxurile pe care le angajeaza:
el reprezinta o cronica de
fluxuri viitoare.

Poseda o valoare care poate
evolua si care depinde in
principal de:
*fluxurile viitoare
*riscurile pe care le prezinta
*evolutia ratei dobanzii
Activul contabil figureaz n
activul unui bilan contabil
Activul financiar figureaz, de
asemenea, n activul i n
pasivul unui bilan
C. Activul financiar si activul contabil
II 1.1.3. Noiunea de activ financiar
43
II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii

A. Maximizarea valorii ntreprinderii

Maximizarea financiar se ataseaz de maximizarea valorii ntreprinderii;
aceast valoare trebuie sa fie apreciat prin raportare la patrimoniul sau
la bogtia prezent acumulat de ntreprindere si trebuie s fie analizat
prin referire la proiecte si activitti viitoare n care patrimoniul este si va fi
angajat.
Valoarea unei ntreprinderi nu poate fi asimilat cu valoarea
patrimoniului su astzi. Dac aceasta prezint o cert important, luarea
sa n consideratie trebuie s fie ponderat prin alte trei consideraii:

Evaluarea este sensibil la toate riscurile percepute ca fiind
susceptibile de a efectua nivelul si stabilitatea viitoare a
rezultatelor asteptate. Aceste riscuri pot fi legate fie de
caracteristici proprii ntreprinderii, fie de evoluii ale
mediului nconjurtor.
Valoarea ntreprinderii este o valoare actual, adic valoarea
echivalent n prezent a rezultatelor viitoare asteptate.
Valoarea nu este o mrire stenotip a unui stoc de bogtie
static, ci este o dimensiune dinamic inseparabil de procesul
de punere n valoare al patrimoniului.
44
Gestiunea financiar trebuie s verifice c activitatea este destul de
eficace pentru a genera produsele ce vor permite remunerarea furnizorilor
de resurse si, la scadent, pentru a asigura restituirea acestor resurse.

Finantele ntreprinderii nu preconizeaz cutarea cu orice pret a unui
profit maxim pe termen scurt. Ele apreciaz stabilitatea performanelor si,
introducnd noiunea de valoare actual si de risc, caut s menajeze un
compromis satisfctor ntre stabilitate si rentabilitate.
II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii

B.Mentinerea nivelului performantelor financiare
Constrangerea de eficacitate
45
Riscul legat de un activ, la un ansamblu de
active diversificate si deci la o ntreprindere,
poate fi definit prin referire la variabilitatea
anticipat a rezultatelor care sunt susceptibile
de a fi asigurate ( formulare generala).
Forme specifie ale riscului:

II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii
C. Stpnirea riscurilor financiare
Riscul de exploatare si structura costurilor
Riscul de ndatorare si efectul de rever financiar
Riscul de faliment;
Riscurile de schimb(valutar) si de rat a dobnzii.
46
II 1.1.4. Misiunile gestiunii financiare a ntreprinderii
D.Mentinerea solvabilitatii sau stpnirea echilibrelor financiare
Solvabilitatea traduce aptitudinea unui agent economic oarecare
de a face fat datoriilor sale. Mentinerea solvabilittii const n
executarea scrupuloas a rambursrilor promise creditelor si altor
creantieri.

Insolvabilitatea expune debitorul vizat la consecinte pgubitoare
care pot avea un caracter de extrem gravitate.
In cazul unei organizatii si al unei ntreprinderi n particular, insolvabilitatea
conduce creantierii s constate ncetarea de plti cu ajutorul tribunalelor.
Procedura juridic de ,,faliment"(bankruptcy) sau de redresare juridic
poate atunci s conduc la lichidare pur si simplu, adic la disparitia
ntreprinderii.
Meninerea permanent a solvabilitii apare ca o constrngere major
deoarece ea permite de a conjura riscul de faliment si de a surmonta
amenintarea unei disparitii pur si simplu a ntreprinderii.
Insolvabilitatea comport ntotdeauna un cost si antreneaz o degradare a
situatiei economice ale debitorului falimentar.

47
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Principalele sarcini operaionale ale gestiunii financiare

Responsabilitile operaionale ale gestiunii financiare se distribuie ntre
cele trei faze ale unui ciclu fundamental:

Faz de diagnostic financiar are ca obiectiv esenial aprecierea situatiei si
activitatea financiar a ntreprinderii, pentru a pregti adoptarea de msuri
concrete care s permit acoperirea lacunelor si s valorizeze atuurile sale.

Faz de formulare si de punere n oper a deciziilor financiare. Aceste decizii
se nscriu n perspectiva proiectelor pe termen mediu si lung si pun n joc
operatiuni de investitii si de finantare. Ele caut efecte pe termen scurt care
definesc cmpul gestiunii trezoreriei.

Urmrirea si controlul proiectelor a cror punere n oper a fost decis de
ntreprindere. Aceast faz permite cel mai adesea, de a constata"carturi" sau
derive" ntre realizrile efective si proiectele initial afisate. Ea trebuie s conduc
atunci la declansarea unor msuri corective care se traduc fie, printr-o rectificare a
traiectoriei si apreciere cu proiectele iniiale, fie prin adoptarea sau revizuirea
proiectelor initiale.
In practic, responsabilitile gestiunii financiare sunt descrise pe baza unei
enumerri analitice a sarcinilor concrete care le sunt ncredinate.
48
Schema de sinteza a responsabilitatilor gestiunii financiare
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

49
Schema analitica a responsabilitatilor operationale ale gestiunii financiare
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

50

Trebuie prezentate trei observaii:

Natura sarcinilor ncredintate directiei financiare variaz de la o
ntreprindere la alta si, n special, n functie de dimensiunea
ntreprinderii.

Directiile financiare ndeplinesc n mod frecvent numeroase sarcini
administrative - cum este cazul problemelor juridice si fiscale - adesea
foarte strns legate de preocuprile financiare.

Anumite decizii financiare, ca urmare a importantei lor, scap directiei
financiare si sunt direct tratate de directia general. Uneori, ele sunt
partajate ntre directia general si directia financiar.

Studiul functiei financiare n cadrul ntreprinderii prezint, cu toate
acestea, un mare interes deoarece este vorba de a sti cum este
organizat luarea deciziilor financiare n interiorul ntreprinderii. Este
vorba deci de aspectul organizaional al gestiunii financiare.
Functia financiara in cadrul intreprinderii
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

51
Depinde de dimensiunea ntreprinderii si de organizarea intreprinderii

A. In functie de dimensiune

In IMM-uri functia financiar nu este ntotdeauna foarte
difereniat de alte functii. Ea poate fi exercitat de
proprietar, care si rezerv totodat, functiile
administrative si financiare. Atunci cnd conductorul
IMM este specializat n aspecte tehnice de producie,
functia financiar poate fi delegat responsabilului
contabilitii care se ocup, totodat, de gestiunea
trezoreriei si de relaiile cu banca.
Locul functiei financiare in cadrul intreprinderii
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

52
B. In functie de organizare

In ntreprinderile mijlocii si mari, atunci cnd ntreprinderea este cotat
la burs, functia financiar este net difereniat. Ea poate fi ncredintat
unui responsabil mai specializat. In numeroase cazuri, ea este atasat
directiei generale sau directiei administrative. In marile ntreprinderi si in
grupuri, ea constituie o directie cu parte ntreag.
Referitor la locul funciei financiare n organigrama ntreprinderilor, pot fi
evocate trei cazuri :
Un loc subaltern
Gestiunea financiar este dependent de directia administrativ

Un loc mediu
Direcia financiar posed acelasi rang ca si alte direcii: ea regrupeaz,
totodat, gestiunea fondurilor si controlul fondurilor.

Un loc proeminent
Direcia financiar este alturat direciei generale, dar ea supervizeaz
si alte direcii.
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

53
Locul functiei financiare (loc subaltern)
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

54
Locul functiei financiare (loc mediu)
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

55
Locul functiei financiare (loc proeminent)
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

56
Distinctia dintre trezorier si responsabilul financiar:

Meseria de trezorier a cunoscut recent importante modificari. La functiile sale tradiionale de
gardian al lichiditii" (previziunea fluxurilor de trezorerie, punerea la punct a creditelor de
trezorerie, plasamentul excedentelor), trezorierului i s-a ncredintat gestiunea riscului de rat
si de schimb valutar.

Avem astfel tendina de a considera functia financiar n cadrul ntreprinderii ar cuprinde
dou aspecte principale:

Gestiunea trezoreriei care se ocup n principal de fluxurile pe
termen scurt, de lichiditatea ntreprinderii si de riscurile de
rat si schimb(valutar).

II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Continutul functiei financiare
A. Responsabil financiar si trezorier
Gestiunea financiar care vede ncredintate sarcinile traditionale
corespunztoare, de exemplu, alegerea finantrilor pe termen lung si
din partea superioar a bilantului, controlul afectrii fondurilor si politica de
distribuire a dividendelor. Responsabilul financiar ar fi atunci mai preocupat de
orientrile strategice ale ntreprinderii, de politica de fuziune si de achizitie si de
punerea n oper a operatiunilor de inginerie financiar, cum ar fi rever y
aut(LBO) sau rscumprarea ntreprinderilor de ctre salariati(RES)
57
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

Trezorier si responsabil financiar
58
B. Treasurer si controller
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

59


Ele vizeaz functia extern, care const n manipularea fondurilor, precum si
functia intern, orientat spre control.

A. Modificarea functiei externe

Responsabilul financiar joac n mod traditional, un rol intermediar ntre
ntreprindere si sistemul financiar fiind nsrcinat cu negocierea creditelor
bancare. El devine si un vnztor de titluri financiare. Aceste titluri pot fi titluri pe
termen lung, precum aciunile sau obligaiunile, fie titluri pe termen scurt, precum
bonurile de trezorerie.
Responsabilul financiar trebuie s se ocupe de:

* gestionarea riscurilor de pia, n special riscul de schimb si riscul de rat.
gestioneaz partea superioar a bilantului si practic "ingineria financiar", adic
el trebuie s procedeze la montaje financiare n diferite cazuri de cesiune sau de
achizitii de ntreprindere.

* comunicarea financiar vis-a-vis de investitorii de pe piat.

Tendinte recente
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

60


Directorul financiar trebuie s dezvolte tehnicile de
reporting de gestiune sau de grup n special cernd
filialelor informatii cinstite. Autonomia filialelor trebuie
s fie nsoit de o transmitere de informaii omogene
pentru a controla mai bine performanele lor.

In cadrul definirii strategiei generale, directorul
financiar poate juca un nou rol n alegerea investiiilor.
In cazul investitiilor care posed un caracter strategic
si sunt decise de directia general, directorul financiar
poate juca un rol important n pregtirea acestor
decizii strategice.

B. Modificarea functiei interne
II 1.1.5. Responsabilittile operationale ale gestiunii financiare

61
Bibliografie:
Autor: Brezeanu, Petre
Cap. 1. - Vol. MANAGEMENT FINANCIAR: [vol.3]:
Managementul deciziilor de investitii
Cap.1. Vol. MANAGEMENT FINANCIAR: [vol. 5]:
Instrumente de management financiar

Editura Universitatii Romano-Britanice