Sunteți pe pagina 1din 49

CURSUL NR.

5

ELEMENTE DE DIMENSIONARE
SI OPTIMIZARE ENERGO-
ECONOMICA A
INSTALATIILOR DE RACIRE
A AERULUI SI DE
CLIMATIZARE
Ec.dr.ing. Ioan Caldare
1.DETERMINAREA SARCINII TERMICE DE
CALCUL
1.1.Sarcina termica de vara; Qv:
; [W]; [1-1];
In care :
Qap = suma aporturilor de caldura:
prin elemtele opace ale incaperii
prin elemente de constructie vitrate
de la incaperile vecine
Qdeg = sursa degajarilor de caldura de la sursele
interioare:
oamenii
iluminatul electric
masini actionate electric
echipametul electronic de birou
mancare
materiale care se racesc
deg Q Qap Qv + =
Observatii:


a) Calclul se va efectua cu un pas de timp de o ora pentru intreg
orarul de functionare al incaperii si se va lua in considerare
valoarea maxima rezultata

b) Degajarile de caldura de la sursele interioare se vor lua in
considerare in conformitate cu orarul de functionare al incaperii

c) Degajarea de caldura latenta se va lua in considerare doar
daca provine de la surse de vapori de apa externe incaperii pentru
care se calculeaza sarcina termica

d) In cazul cladirilor cu mai multe incaperi climatizate:
-sarcina termica a cladirii se va determina in acelasi mod
prin insumarea orara a sarcinilor termice a incaperilor, sarcina de
racire a cladirii fiind valoarea maxima rezultata
1.2. Sarcina termica de iarna, Qi
Qp Q Qi = deg
; [W]; [1-1];

In care :
Qdeg = suma degajarilor de caldura de la sursele
interioare existente iarna in incaperi; se va lua in calcul si
degajarea de caldura a corpurilor de incalzire statice de garda,
Qgarda.
Qp =pierderi de caldura ale incaperii, calculate conform
SR 1907/1:1997,cu exceptia necesarului de caldura pentru aerul
infiltrat
Observatii:


a) Necesarul de caldura pentru aerul infiltrat nu se va lua in
considerare pentru incaperile ventilate in suprapresiune;

b) Pentru incaperile de locuit unde aerul proaspat este introdus
cu temperatura egala cu cea interioara nu se va lua in calcul
decat necesarul de caldura prin transmisie;


c) Daca in incapere se introduc materiale reci care se incalzesc
in timpul procesului de productie, consumul de caldura pentru
incalzirea acestora se calculeaza cu relatia [1-3] si se va cumula
cu pierderile de caldura ale incaperii:

[KJ]; [1-3]
In care:

( )
fin in
t t c G inc Qmat = .
G=masa materialelor care se incalzesc [kg];
c= caldura specifica a acestora [KJ/kgK];
tin=temperatura initiala a materialelor [0C];
tfin=temperatura finala a materialelor [0C];

d) Sarcina termica de iarna poate fi pozitiva cand incaparea va
trebui racita sau negativa, caz in care incaperea va trebui incalzita;

e) Sarcina termica a cladirii in situatia de iarna se va determina ca
si in situatia de vara prin insumarea sarcinilor termice ale
incaperilor, sarcina de incalzire a cladirii fiind valoarea
maxima rezultata
Observatii:
2. BILANTUL DE UMIDITATE

Se calculeaza pentru incaperi ventilate sau climatizate atat in
situatia de vara cat si in cea de iarna cu formula:

[kg/s]; [2-1]
In care:
Gdeg=degajarile de umiditate de la sursele intermediare
Gcons=consumurile de umiditate in interioarul incaperii.

Surse interioare ce pot degaja vapori de apa:
oamenii, mancarea, suprafetele de apa libere, apa care stagneaza
sau curge pe pardoseala, materialele care se usuca, utilajele
industriale;

Consuma umiditatea din interioarul incaperii:
Materiale higroscopice sau suprafetele reci pe care se produce
condensarea vaporilor de apa. Aceste consumuri sunt inexistente
in incaperi climatizate sau ventilate.
cons
G G G =
deg
2.1. Degajari de umiditate de la oameni:
Sunt dependente de temperatura interioara si gradul de efort si
se calculeaza cu formula:
[kg/s]; [2-2]
In care:
N=numarul de persoane din incapere
g
om
=degajarea de umiditate a unei persoane:

[2-3]

unde:
ql=degajarea de caldura latenta a omului [w/om];
ql=30 315 w/om (total) in functie de tipul activitatii
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman
tom=37
0
C, calculata cu formula:
[KJ/kg]; [2-4]
om om
g N G =
1000
=
v
l
om
h
q
g
2501 86 , 1 + =
om v
t h
2.2. Degajari de umiditate de la suprafete de apa
libere
Degajarea de vapori de apa in incapere de la suprafata apei din
bazine sau recipiente cu apa deschise se calculeaza cu relatia lui
Dalton:
; [g/h]; [2-5]

In care:
S=suprafata bazinului sau a recipientului cu apa, [m
2
];
Cv=coeficientul de evaporare a apei care depinde de viteza
curentilor de aer si de directia acestora fata de suprafata apei:
Cv=(0.477+3.625v)10
-6
; [kg/m
2
s mbar]; [2-6]
pentru situaia in care curenti de aer sunt paraleli
cu suprafata apei
Cv=2(0.477+3.625v)10
-6
; [kg/m
2
s mbar]; [2-7]
cazul in care curenti de aer sunt perpendiculari pe
suprafata apei;
( )
B
p p Cv S Gsl
v s
013 . 1
=
Cv=13 kg/m
2
s.mbar pentru suprafete calme;
Cv=28 kg/m
2
s.mbar pentru suprafete cu miscare moderata;
cazul piscinelor interioare
Cv=25+15v; [kg/m
2
s.mbar]; [2-8]

indicat de literatura tehnica franceza;
v= viteza aerului
v= 0 m/s => Cv=25 kg/m2s.mbar
pentru piscine fara ocupare
v= 0.3m/s => Cv=30 kg/m2s.mbar
pentru piscine cu grad de ocupare moderata
v=0.8 m/s => Cv=40 kg/m2s.mbar
pentru piscine cu grad de ocupare mare

Gsl pentru cazuri practice:
G
sl
=75S [g/h] pentru piscine private
G
sl
=150S [g/h] pentru piscine publice;
ps=presiunea de saturatie a vaporilor de apa la temperatura
superficiala a apei; [mbar]
pv=presiunea partiala a vaporilor de apa din incapere [mbar];
B=presiunea barometrica [bar]
Formule de calcul, utilizate in SUA, pentru piscinele interioare a
degajarilor vaporilor de apa:

a) pentru piscine ocupate:

; [g/h]; [2-9]


b) pentru piscine neocupate:

; [g/h]; [2-10]

S
p p
a Gsl
v s
(


+ =
33 . 1
195 . 0 118 . 0
S
p p
a Gsl
v s
(


+ =
33 . 1
195 . 0 118 . 0
In care :
a=coeficientul de ocupare al piscinei, sau se determina din nomograma
din figura a=0.5 pentru piscinele publice







Degajarea de vapori de apa de la suprafetele piscinelor poate fi
determinata si din tabelul:
2.3. Degajari de umiditate de la apa care
stagneaza pe pardoseala:


; [kg/s]; [2-11]

In care:

c
=coeficient de convectie [w/m2K];

; [w/m2K]; [2-12]

In care:
l= S
1/2
, lungimea caracteristica [m];
S=suprafata apei care stagneaza pepardoseala [m2]
ti=temperatura aerului interior;[
0
C]
ti=temperatura aerului dupa termometrul umed; [
0
C];
hv=entalpia vaporilor calculata pentru temperatura ti,
calculata cu relatia [2-4];
Pentru calcule mai exacte pentru coeficentul c se vor utiliza
relatii criteriale din literatura specifica transferului de caldura.
( )
3
10
'


=
hv
t t S
G
i i c
o
2 . 0
8 . 0
5
l
v
c

= o
2.4. Degajari de umiditate de la apa ce curge pe
pardoseala:
Degajarea de vapori de apa G:

; [kg/s]; [2-13]


In care:
Ga=debitul de apa ce se scurge in incapere pana la un
sifon de pardoseala
c
a
=caldura specifica a apei; ca=4.186 [kJ/kgK]
t1=temperatura initiala a apei [
0
C];
t2=temperatura finala la care apa paraseste incaperea
[
0
C]
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura medie a apei
[kJ/kg].
( )
v
a a
h
t t c G
G
2 1

=
2.5. Degajari de umiditate de la materiale care se
usuca in incapere :


; [kg/s]; [2-14]

In care:
G
m
=masa finala a materialului care se usuca; [kg/s]

1
= umiditatea relativa initiala [%]

2
= uniditatea relativa finala [%]
2
2 1
1

+

=
m
G G
2.6. Degajarea de umiditate de la mancare:



; [kg/s]; [2.15];

In care:
Np=numarul de portii
g
p
=degajarea de caldura de la o portie de mancare (9w),
entalpia vaporilor de apa fiind calculata la o temperatura medie
de 55
0
C (la care se aduce mancarea), rezulta gp=3.45 10
-6
[kg/s].
p p manc
g N G =
3.CALCULUL DEBITULUI DE AER
Se face din conditia preluarii simultane a caldurii si umiditatii
din incapere

In general, sarcina termica si de umiditate este mai mare
vara debitul de aer se va calcula pentru aceasta situatie

Calculul are, pe langa aspecte economice, si anumite restrictii
functionale:
- pentru evitarea senzatiei de curent apare necesitatea
limitatrii diferentei de temperatura intre aerul interior si cel
conditionat refulat, in functie de bataia jetului de aer. Aceasta
duce la dependenta calculului de sistemul de distributie al
aerului in incapere.

3.1. Calculul debitului de aer pentru incaperi
climatizate

3.1. Calculul debitului de aer pentru incaperi
climatizate
Sisteme de distributire a aerului:
a) Prin amestec:aerul este refulat in partea superioara a incaperii
si preluarea caldurii si umiditatii se face prin amestec turbulent
intre aerul refulat si cel interior
- sistemul jos-sus este un caz particular de ventilare prin
amestec. Introducerea aerului se face prin pardoseala si
evacuarea prin partea superioara a incaperii.
b) Tip piston:introducerea aerului se face:
Pe un perete si evacuarea pe peretele opus
Prin plafon si evacuarea prin pardoseala
- ventilarea prin deplasare este un caz particular al sistemului
tip piston: refularea aerului se face prin guri speciale amplasate
in zona de lucru si evacuarea se face prin plafon sau prin partea
superioara a peretilor
3.1.1Debitul de aer pentru sistemul de climatizare prin
amestec
a) Situatia de vara
in aceasta categorie sunt incluse sistemele de ventilare la care
refularea aerului climatizat se face deasupra zonei de lucru (in
plafonul incaperii sau la partea superioara a peretilor) ;
Sistem de ventilare prin amestec sus- sus: cand introducerea si
evacuarea se fac in partea de sus a incaperii;
Sistem de ventilare prin ameste sus-jos: cand introducerea se
face sus iar evacuarea pe jos;
Sistem de ventilare jos- sus: introducerea se face prin pardoseala
si evacuarea prin partea superioara a incaperii;
Pentru determinarea debitului de aer pentru sistemele sus- sus si
sus jos trebuie sa cunoastem:
- starea aerului interior I(t
i
,
i
)
- bilantul termic de vara Qv;
- bilantul de umiditate Gv;
- tipul gurilor de refulare si distanta dintre acestea si zona de
lucru
3.1.1Debitul de aer pentru sistemul de climatizare prin
amestec
Metodologia de determinare a debitului de aer:
-se inscrie in diagrama h-x punctul de stare al aerului interior
pentru vara Iv si se determina parametrii h
i
si x
i
. Corectitudinea
citirii se poate verifica pe cale analitica in sensul ca valorile hi si xi
citite trebuie sa satisfaca relatia: h=1,0t + (1,86t + 2501)*x. Daca
relatia nu este satisfacuta este necesara o noua citirii a celor doi
parametrii;
-Se calculeaza raza procesului
v
=Q
v
/G
v
[KJ/Kg]; [KW/Kg/s]
-Valoarea
v
obtinuta se marcheaza pe scara diagramei cu care se
lucreaza, sau se construieste grafic;
-Se traseaza o dreapta paralele cu raza procesului e
v
prin punctul I
v
-Se stabileste temperatura aerului refulat t
c
cu relatia t
c
= t
i
t
-t=4-8C pentru sistemul de climatizare prin amestec
-t=9-12C pentru guri de aer cu amestec puternic al aerului
refulat cu cel interior

3.1.1Debitul de aer pentru sistemul de climatizare prin
amestec
-se intersecteaza paralela la e
v
dusa prin punctul i
v
cu dreapta
t
c
, rezultand punctul C
v
, care reprezinta starea aerului
conditionat in care acesta este refulat in incapere;
-se citesc din diagrama h-x parametrii punctului C
v
(h
c
, x
c
),
recomdandu-se aceeasi verificare analitica;
-se calculeaza debitul de aer necesar pentru evacuarea caldurii
si umiditatii in exces cu una din formulele
c i
v
c i
v
x x
G
h h
Q
L

=
b) Recalcuarea parametrilor aerului refulat iarna
Se va utiliza si iarna tot debitul de aer L, determinat pentru
situatia de vara si se vor recalcula parametrii aerului astfel ca el
sa poata prelua sarcina termica si de umiditate din situatia de
iarna
[KW/Kj/s] kJ/Kg
3.1.1Debitul de aer pentru sistemul de climatizare prin
amestec
Cunoscandu-se: sarcina termica de iarna Qi,sarcina de umiditate Gi,
debitul de aer Lv=Li=L ;
avem:
Qi=L(hi-hc) ;[kW]
Gi=L(xi-xc) ;[kg/s]

Se obtin parametrii aerului refulat iarna C
i
:
h
c
=h
i
-Q
i
/L ; [kJ/kg]
x
c
=x
i
-G
i
/L ; [kg
vap
/kg
a.u.
]
Punctul C asfel determinat este situat pe dreapta
i,
dusa prin
punctul l
i.
Astfel daca Q
i
<0 rezulta h
c
>h
i
, aerul refulat incalzeste
incaperea iar daca Q
i
, h
c
<h
i
(punctul C), aerul refulat raceste
incaperea(punctul C).
3.1.1Debitul de aer pentru sistemul de climatizare prin
amestec
3.1.2Debitul de aer pentru sistemul de climatizare jos-
sus sau prin deplasare
i
zi
i
KQ Q =
a) Sitautia de vara:
Sistemul de climatzaire jos-sus se utilizeaza in cazul salilor aglomerate la
care introducerea aerului climatizat se face direct in zona de
sedere(contratreapta, piciorul/spatarul scaunului)sau incaperi
industriale in imediata apropiere a zonei de lucru.
Cunoscand starea I
v
,bilantul termic Q
v
si de umiditate G
v,
bilantul termic si
de umiditate Q
zi
si G
zi
determinate prin bilantul exact al zonei de lucru
sau cu relatiile:
;

K=0,40,6 pentru surse termice mici si 0,50,7 pentru surse termice
mari
Pentru calculul debirului de aer:
-se inscrie in diarama h-x starea aerului interior I
v

-se calculeaza
zi
=Q
zi
/G
zi
si se duce prin I
v
o paralela la
zi

i
zi
i
KG G =
3.1.2Debitul de aer pentru sistemul de climatizare jos-
sus sau prin deplasare
-parametrii aerului evacuat la partea superioara is se determina
pe baza bilanturilor globle, termic Qv si umiditate Gv:
hs=hc+Qv/L (kJ/kg) xs=xc+Gv/L (kgv/kga)
c i
zi
c i
zi
x x
G
h h
Q
L

=
-se determina starea aerului climatizat Cv la intersectia
izotermei tc=ti- t unde t=(23)
-se determina parametrii punctelor
Iv si Cv si se calculeaza debitul de
aer cu una din relatiile:
sau
L
G
x x
L
Q
h h
s
v
c s
s
v
i s
+ = + = ;
unde
v
s
v v
s
v
G K G Q K Q ) 1 ( ; ) 1 ( = =
3.1.2Debitul de aer pentru sistemul de climatizare jos-
sus sau prin deplasare
3.1.2Debitul de aer pentru sistemul de climatizare jos-
sus sau prin deplasare
L
Q K
h h
i c
) 1 (
=
L
G K
x x
i c
) 1 (
=
L
Q K
h h
i s
-
+ =
b) Situatia de iarna:
Considerand debitul de aer acelasi cu cel din situatia de vara,
pot aparea doua situatii finctie de marimea degajarilor de
caldura: Qi>0 si Qi<0.Prametrii aerului refulat C
i
se determina
cu relatiile:
Aerul paraseste incaperea cu paramatrii punctului I
s
care rezulta pe
baza bilantului de caldura:
L
G K
x x
i s
-
=
[kJ/kg]
[kg
vap
/kg
a.u.
]
[kJ/kg] [kg
vap
/kg
a.u.
]
3.2 Calculul debitului de aer pentru ventilare mecanica
Instalatiile de ventilare mecanica necesita debite de aer de ventilatie diferite pentru
cele doua perioade ale anului: rece si calda.Acest lucru rezulta din diferentele intre
aerul interior si cel refulat, in cele doua situatii.Se cauta ca debitule de aer de vara sa
fie multiplu al debitului de aer penrtu iarna .Instalatia va fi alcatuita din unitati identice
ce vor functiona toata vara si numai una iarna.
3.2.1 Debitul de aer pentru vara:
a)Debitul de aer pentru incaperi cu degajari importante de caldura
perceptibila(sensibila)
Sarcina termice de racire este constituita din degajari de caldura de la suprafete ,
motoare electrice si din aporturi de caldura din exterior.
Pentru a determina debitul de aer se procedeaza astfel:
-se stabileste in diagrma h-x starea aerului exterior E(t
e
,x
e
)
-prin punctul Ev se duce o paralela la raza procesului
v
=Q
v
/G
v
;
-se determina t
i
cu relatia t
i
=t
ml
+A
z
+5 si se intersecteaza izoterma t
i
cu paralela la v
dusa prin E
v
, rezultand stare aerului interior Iv.
Debitul de aer va fi:L=Q
v
/(h
i
-h
e
)=G
v
/(x
i
-x
e
) [kg/s]

3.2 Calculul debitului de aer pentru ventilare
mecanica
b)Debitul de aer pentru incaperi cu degajari importante de caldura
latenta
Sarcina termica a acestor incaperi e determinata de continutul de caldura
al vaporilor de apa degajati in incapere. O parte din degjarile din
aporturile si aporturile de caldura servesc la evaporarea unei cantitati
de apa astfel ca temperatura aerului interior nu sufera cresteri
importante .Raza procesului are valori moderate, apropiindu-se ca
directie de izoterma. Se poate deci ca aerul refulat sa ajunga la
saturatie, fara ca temperatura lui sa creasca cu 5C. In acest caz nu
selimiteza cresterea de temperatura, ci cresterea umiditatii relative.
Pentru determinarea debitului se parcurg etapele:
-se inscrie in diagrama h-x, starea aerului exterior E
v

-se duce prin punctul E
v
o paralela la raza procesului
v
pana
intersecteaza curba de umiditate =
adm
. Determinand stare aerului
interior I
v
.(
adm
se alege corespunzator procesului tehnoloic sau
recomandarilor din normele generale de prot a munciiNGPM)Debitul de
aer se determina cu relatia :
L=Qv/(hi-he)=Gv/(xi-xe) [kg/s]

3.2 Calculul debitului de aer pentru
ventilare mecanica
3.2 Calculul debitului de aer pentru
ventilare mecanica
3.2.1 Debitul de aer pentru iarna:
Ventilarea incaperilor iarna se face cu aer exterior sau aer amestecat dupa o incalzire prealabila a
acestuia. Procesului de ventilare i se pot aduga si alte functii:incalzire sau umidificare .
a)Stabilirea debitului de aer pentru incaperi cu bilant termic negativ
In situatia bilantului termic negativ Q
i
<0, deoarece pierderile de caldura sunt mai mari decat
degajarile de caldura ale incaperii.Pentru determinarea debitului de aer se amplaseaza punctul
I(t
i
,
imax
) si E in diagrama h-x. Prin punctul I
i
se duce o paralela la
i
=Q
i
/G
i
care se
intersecteaza cu x
e
in R
i
(starea aerului refulat din incapere)Debitul de aer are relatia:

e i
i
i r
i
x x
G
h h
Q
L

=
Daca se limiteaza maximal temperatura de refulare t
R1
, debitul de aer se va
modifica. Prin R
1
(intersectia x
e
cu t
R1
) se duce o paralela la aceeasi raza a
procesului
i
pana intersecteaza t
i
in I
1
(noua stare a aerului interior). Noul
debit de aer se determina cu o relatie similara:
e i
i
i r
i
x x
G
h h
Q
L

=
1 1
1
1
Deoarece diferenta de entalpie in acst caz este mai micaL
1
>L.
[kg/s]
3.2 Calculul debitului de aer pentru
ventilare mecanica
b)Stabilirea debitului de aer pentru incaperi cu bilant termic pozitiv
In acest caz este necesara evacuarea caldurii in timpul iernii (Q
i
>0) astfel ca refularea aerului se va
face cu o entalpie mai mica decat cea a aerului interior iar la sarcini termice mari temperatura
aerului refulat esta mai mica decat cea a aerului interior.. Este cazul incaperilor aglomerate sau
cu degajari mari de caldura si cu suprafte delimitatoare exterioare reduse.Pentru calculul
debitului de aer se procedeaza similar obtinindu-se punctul R
i
dupa care se calculeaza debitul
aer cu relatia:
r i
i
r i
i
x x
G
h h
Q
L

=
Se verifica daca t
r
t
min
=+15C. Refularea cu o temperatura inferioara celei de
15Ccreeaza senzatia de curent.Dca t
r
<t
min
se adopta ca temperatura de refulare
t
r
=t
min
. Se obtine punctul R
1
, la intersectia cu X
e
, prin care se duce o paralela la

i
.Intersectia acsteia cu izoterma t
i
determina noua stare a aerului interior, I
1
.
Debitul de aer va fi :
1 1 1 1
1
I I

=

=
x x
G
h h
Q
L
i
i
i
i
Si in acest caz debitul de aer L
1
>L datorita reducerii diferentei de entalpie.
[kg/s]
[kg/s]
3.2 Calculul debitului de aer pentru
ventilare mecanica
4. Calculul debitului minim de aer
proaspat
Debitul de aer L este determinat din conditiile de preluare simultana a caldurii si a
umiditatii din incaperile deservirte. Deoarece climatizarea sau ventilarea trebuie
sa se realizaze cu consumuri reduse de energie, se doreste ca o mare parte a
debitului de aer sa fie recirculat. Pentru a mentine calitatea aerului interior la
un nivel acceptabil nu se poate recircula intreg debitul de aer , urmand ca o parte
a aeului de ventilare sau climatizare sa fie preluat din exterior.Debitul minim de
aer proaspat Lp, se calculeaza pentru a satisface urmatoarele trei conditii:
-de diminuare a nocivitatilor
-de realizare a conditiilor igienico sanitare
-de realizare a racordului de aer proaspat

4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat pentru diminuarea nocivitatilor
In toate incaperile in care au loc activitati umane, de mai ales in cazul incaperilor
cu procese tehnologice , au loc degajari simulatene ale mai multor noxe.DEbitul
de aer necesar pentru a reduce concentratia fiecarei noxe sub limitele maxim
admise de normele in vigoare se determina cu relatia: L
p1
=Y/(y
a
-y
r
) [m
3
/h]
In care: Yeste degajarea de substanta nociva, y
a
-concentratia maxim admisibila noxei
degajate in aerul interior[mg/m
3
],y
r
-concentratia substantei nocive in aerul
refulat.Debitul se calculeaza pe fiecare substanta nociva in parte, luindu-se in
considerare, dintre cela calculate, debitul maxim rezultat.
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.1.1 Pulberi:
Aerul din localurile publice au un continut de praf mare , ceea ce provoaca iritari ale
mucoasei si a cailor respiratorii. Aceste fenomene se pot acentua si complica in
anumite industrii(metalurgica, mat. de constructii)
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.1.2 Fumul de tigara:
Un gram de tutun produce 0,51l de fum. O
singura tigareta degaja 70mg CO.Pentru a nu se depasi
valoarea limita 5ppm de CO, este necesar un volumul de
aer proaspat de 12,5m
3
/h, ceea ce pentru o incapere de
30m
3
corespunde un numar de schimburi orare
n=0,42h
-1
.Nefumatorii sufera , foarte adesea, o iritare a
mucoaselor si cailor respiratorii, iar copii sufera
disfunctionalitati si imbolnaviri ale cailor respiratorii. Cei
mai toxici componenti ai fumului de tigara sunt nicotina
si CO care chiar in concentratii mici, provoaca
persoanelor sensibile si copiilor greturi si intoxicatii.
4.1.3 Formaldehida
Este un agent chimic folosit pe scara larga ca mijloc de protectie in
cosmetica, articole de toaleta si ambalaje de
mancare(1%).Aparatele de ardere sunt surse de degajari de
formaldehida.
Cantiatea de formaldehida degajata intr-o incapere depinde de marimea
suprafetei emitatoare, volumul totatl al aerului, debitul de aer
schimbatdr si de temperatura, umiditate si vechimea sursei de
formaldehida. Pentru o sursa data, concentratia de formaldehida din
aerul unei incaperi, y
form
(ppm), rezulta din relatia:

V n
y S
y
form
- -
-
=

deg
Unde:S-suprafata de degajare deformaldehida, m
2
;
y
deg
-cantitatea de formaldehida degajata din suprafata,
mg/hm
2
;-densitatea aerului din incapere kg/m
3
;n-rata
schimbului de aer din incapere, h
-1
;V-volumul de aer in
incapere, m
3
;
[ppm]
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
S-a demonstrat, prin masuratori , ca prin cresterea numarului de schimburi orare, nu se obtine o
reducere proportionala a concentratiei de formaldehida.Dar din relatie se poate determina
unflux de aer aproximativ astfel ca formaldehida sa nudepaseasca concentratia maxim
admisa care este3mg/m
3

3
deg
y S
L
-
=
4.1.4 Dioxidul de carbon
-degajarea prin respitratie y
CO
=4*10
-5
MA unde y
co
degajarea de
co in l/s;M-rata metabolica in W/m
2
;A-suprafata corpului uman, in m
2
.
Dgajarea totala de CO de la oameni intr-o incapere : y
co2
=Ny
co2
; N-
numarul de persoane din incapere.
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.1.4 Mirosul
Actiunea mirosului este asociata cu activitatile umane din
interiorul cladirilor: gatitul si folosirea mancarii la
bucatarii;spalatul la baie;fumatul.Percepera mirosului de catre
oameni este subiectiva.Pentru a compara intensitatile
mirosurilor se considera pragul olfactiv (dupa Fanger) o
intensitate egala cu 1 olf (limita de recunoastere). Un olf este
definit ca rata medie de emisie a poluantilor de catre o
persoana standard.
Intensiatea perceputa a poluarii cauzata de o persoana
standard (1olf) ventilata cu 1l/s este de aer curat este 1
pol.Pentru poluanti mirositori se utilizeaza dpolul(0,1pol)care
este intensitatea perceputa a poluarii aerului cauzata de o
persoana standard (1olf) ventilata de 10l/s de aer curat.
4.1 Calculul debitului minim de aer proaspat
pentru diminuarea nocivitatilor
4.2 Debitul minim de aer proaspat pentru
asigurarea conditiilor igienico-sanitare
Normele igienico-santare din diverse tari prevad respectarea unui debit specific de aer
proaspat (exterior) de 20 pana la 30 m
3
/h si persoana.Debitul de aer pentru
realizarea conditiilor igienico-sanitare este: L
p2
=NLp
sp
unde N-numarul de
persoane din incaperea climatizata, Lp
sp
numarul specific de aer proaspat[m
3
/h
pers]
In tara noastra, debitul specific de aer prospat Lp
sp
necesar unei
persoane este dat de normativul I5-1998 cum se vede mai sus

4.2 Debitul minim de aer proaspat pentru
asigurarea conditiilor igienico-sanitare
Pentru temperaturi exterioare in afara intervalului 0..26C se
admite reducerea debitului specific de aer proaspat din tabelul de
mai sus, fara a scadea sub 10m
3
/persoana
4.3 Debitul minim de aer proaspat din
considerente tehnice
Conditia tehnica - sa poata fi masurat fara erori
mari
Conditia tehnica pentru debitul minim de aer
prosapat este L
P3
0,1L
Debitul minim de aer proaspat adoptat in calcul va
fi : L
p
=max(L
p1
,L
p2
,L
p3
)
Daca debitul minim de aer proaspat L
p
, va avea
o valoare mai mare decat debitul L, pentru
climatizarea incaperii va fi ales debitul minim de aer
proaspat.
4.4 Debitul de aer pe baza de indici
Numarul orar de schimburi reprezinta numarul de care
volumul incaperii V, este inlocuit prin vehicularea unui
anumit debit de aer L, prin incaperea respeciva: n=L/V.
Estimarea debitului de aer pentru ventilarea incaprilor
se poate face prin folosirea acestui numar de schimburi
orare cu relatia: L=nV;
In tabel sunt prezentate numarul de schimburi orare
pentru diverse incaperi pentru un volum si grad de
ocupare normal. Estimarea debitului de aer se poate
face si pe baza unor indici raportati , la obiectele sau
utilajele aflate in incapere , la unitate de produs sau la
metru patrat de suprafata.
4.4 Debitul de aer pe baza de indici
4.4 Debitul de aer pe baza de indici
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!